Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuMotto: „Limbile erau motivate la origine, dar cu timpul această motivaţie s-a pierdut. Limbile au totuşi o origine naturală, iar această origine, sunt înclinat să cred că s-ar lăsa văzută nu numai în limba originară, ci şi în limbile născute după aceea, în parte din cea originară, în parte din noile uzuri obţinute de omenirea răspândită pe suprafaţa globului." Gottfried Wilhelm

Începând cu Platon şi poate cu mult înaintea lui, toţi marii filosofi ai lumii au făcut risipă de imaginaţie, dar şi de energie în încercarea de a afla originea graiului uman articulat. S-au înregistrat unele progrese...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cornutiu GavrilUn lucru cu cât este mai scump cu atât este mai ieftin. Vorbesc de valoarea reală a lucrului. Aceasta deoarece un lucru scump, de valoare reală, nu doar că are fiabilitate, având durata de utilizare cu mult mai mare decât cel ieftin, dar el creşte eficienţa în atingerea scopului. Deci cel mai valoros lucru este cel ce se potriveşte cel mai bine scopului propus, rolului pe care trebuie să îl joace. Fiecare a avut o maşină căreia la un moment dat a trebuit să-i schimbe o piesă. Toată lumea ştie că piesa originală care se potriveşte perfect oferă o funcţionare optimă şi protecţia restului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dragomir ConstantinÎn ultima vreme, aud că oamenii se vaită de sărăcie, și nu prea înțeleg de ce, și nu înțeleg asta mai ales că în același timp aud că avem o țară bogată! Sau nu știu eu despre ce țară-i vorba, sau mi-o fi expirat mie buletinul. Mă uit și eu, și văd merțane, și văd palate luminate de când se lasă seara, să le vezi de departe să nu te sperii de aproape. Că te sperii și ziua când apare brusc ceva, dar noaptea? Ce-i aia căsuță cu cerdac? Ce, eu nu văd că de sărbători se umplu spitalele cu cei ce fac abuzuri de mâncare si băutură, noroc mare că autoritățile desființează spitale, poate contra...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruGrig. Ce nume nostim în arealul nostru românesc. Astfel era dezmierdat pe timpuri Grigore Vieru de Ion Druţă - probabil pentru admiraţia pe care i-o purta atât pentru capodoperele-giuvaere ce-l făcea să-i rezoneze rădăcina firii, precum o fac timpuriile lalele de pădure, cât şi pentru purtătorul acestora - o lacrimă de lumină, un suav ram de măslin neprihănit, încununat cu o frunte - suprafaţă de mare lină, care-şi ţine în adăpost, prin culoare, prin adâncime, doi ochi ai acestei ape şi un alungit triunghi de faţă netezit. Doamne, iartă-mă, de-l potrivesc cu dragul nostru Christ. „Acest...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Maldarescu„Depopularea trebuie să fie cea mai mare prioritate a politicii externe pentru lumea a treia". (Henry Kissinger)

Trăim într-o lume în care tot mai des se fac auzite voci protestatare împotriva globalizării agresive, împotriva conspiraţiei mondiale. Există oameni care cred că aceste conspiraţii sunt reale, alţii afirmă că sunt doar invenţii. Eu susţin că sunt destule conspiraţii, dar şi oameni care exagerează. Pornind de la principiul că planeta Pământ nu mai poate hrăni pe toată lumea în mod natural, s-a trecut la hrana preparată sintetic şi modificată genetic, măsură lentă de exterminare în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Maldarescu„Când dracul nu are ce face, se scarpină sub coadă", aşa sună o străveche zicală românească. Sub conducerea ministrului Mediului, care a luat exemplul unui „conaţional" titular la Poşta Română - cel care eliminase tricolorul românesc de pe însemnul instituţiei, într-o guvernare anterioară - a ordonat scoaterea stemei României de pe actele oficiale emise de ministerul în cauză. Cam astfel de preocupări are şi Ministerul Sănătăţii din România. Taxa pe fast-food, despre care oficialii acestui minister anunţaseră că va intra în vigoare în primăvara anului care s-a scurs, nu va mai fi aplicată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog MihaiÎnvăţăm, încă din primii ani de şcoală, că principalele activităţi ale oamenilor au fost, într-o anumită ordine istorică, mai întâi culesul, apoi vânătoarea, agricultura, meşteşugurile, comerţul şi, mult mai târziu, în societăţile dezvoltate, industriile de tot felul, activităţile bancare, culturale, sociale sau politice. Desigur este dificil, şi neconstructiv, să facem o eşalonare în timp a acestora, mai ales, avându-se în vedere că unele dintre ele se suprapun sau coexistă, şi nici nu are mare importanţă acest fapt. Pentru că, interesantă, din punctul de vedere al prezentului studiu, este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuUnul din cele mai vechi documente obligatorii din istorie, JURĂMÂNTUL scris de către Hippocrate are încă un caracter sacru pentru medici - sau aşa ar trebui să fie. Tratarea pacienţilor fără discriminare, păstrarea intimităţii pacientului şi predarea secretelor medicinii altei generaţii. Deşi există două „versiuni", ambele pledează pentru misiunea nobilă a medicilor, aceea de a fi în slujba oamenilor:
„Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jipa RotaruÎn nopţi de veghe sau dincolo de somn, cu ochii închişi, mă apropii de sufletul tău, Mareşale. De ce mi-e dat să nu-ţi cunosc mormântul? Nici măcar cenuşa; în ce vad ţi-a fost înnecată?

O fi blestem?
Dar cine poate să blesteme pe cel ce s-a jertfit prin viaţă pentru a-l său neam, precum Hristos odinioară?
Dar cine în afară de Domnul poate judeca pe cel ce prin credinţă îşi îndemna poporul să înfrângă balaurul roşu ce de la răsărit ne călca? Şi chiar dacă un tribunal nevolnic şi netrebnic te-a judecat pe tine, noi ştim că el a fost plăsmuit şi manevrat tot de cei din răsărit care îţi doreau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanUn alt început. Un alt an al speranţei. Al porţilor deschise către vis. O punte spre lumea gândului de a fi, de a cunoaşte şi de a iubi. Un an în care ne dorim cu toţii ca lacrimile să sece, râurile să curgă molcom, norii să-şi reverse preaplinul printr-o sită căptuşită cu aripi de îngeri, dealurile să-şi plimbe umerii pe puf de păpădie, pădurile să-ncremenească etern cu rădăcinile în apele Timpului, iar drumurile să-şi alunece tihna pe un covor de granit fermecat.

Un an cu agenţi obosiţi de zâmbet, cu funcţionari rupându-şi liniştea în fâşii de miere, cu trotuare mirosind a glas de lună şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
MDP In ajun de an nouSă ne amintim cîteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:
- Trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfîrşit şi de început de an să se desfăşoare într-o armonie perfectă. - În Ajunul Anului Nou, bărbatii merg cu Plugul, iar copiii cu Pluguşorul. Obiceiul se datează din timpuri, precreştine, când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi pentru belşugul gospodăriei. Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi însoţesc urările cu clinchete de clopotei. În dimineaţa de Anul Nou, copiii încep colindul cu Sorcova, astfel cei sorcoviti vor avea noroc şi...

Tradiţii şi superstiţii în ajun de an nou - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Rotaru Constantin21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi peste doua decenii de ruinare a României şi de rătăcire a românilor

Fiecare naţiune, fiecare popor are istoria sa, are simbolurile sale, mai mult sau mai puţin bogate în semnificaţii şi evenimente trăite de-a lungul timpurilor. Drapelul este şi va rămâne un simbol sacru care „vorbeşte" tăcut, înţelept şi înălţător despre un neam, o ţară. Îi trăieşte prezentul şi viitorul, îi luminează fiinţa sa ca popor de sine stătător.Din toate vremurile şi până azi, la toate popoarele, pe drapel s-a depus şi se depune cu venerare jurământul de credinţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeZilele acestea, la PRO TV, distinsul prezentator „al emisiunii Meteo, Florin Busuioc, comenta, de altfel pertinent, ideea coform căreia, statisticile nu duc, neapărat, la concluzii ce pot sta, oricând, în picioare. O simplă medie artitmetică, fie ea şi ponderată, nu ne luminează, nici pe departe, în domenii de graniţă, cum ar fi cel al ştiinţelor comunicării, al adevărului, al problemei înţelegerii, al limbajului etc. Că statistica e necesară, nimeni nu contestă, dar, de la a fi necesară şi până la a crede că staticianul sau sociologul, interpret al unor date, este un un fel de inginer şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ajun de CraciunSe spune, obiceiurile străvechi transmise din generaţie în generaţie, aduc noroc şi belşug în case. Pe lîngă mesajul mistic, multe dintre ele sînt legate de cultul fertilităţii, de atragerea binelui asupra caselor.

Nu uitaţi, strîngeţi din sat tot ceea ce aţi împrumutat peste an.
Puneţi-vă bani în buzunare pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat.
Aşezaţi pîinea sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar sub faţa de masă puneţi cîteva boabe de grîu, ca să atragă belşugul în anul viitor.
Lăsaţi poarta sau uşa deschisă colindătorilor. Urările lor au forţe magice. Colindele transmit sănătate, rod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Petrescu EugenDistinsul om de cultură Dan Zamfirescu - teolog, bizantinolog, scriitor, vâlcean după mamă - din Vaideenii Vâlcii, care la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Centrului de Studii Medievale „Antim Ivireanul", ed. a VIII-a, desfăşurată la 27 sept. 2010, la Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel" din Râmnicu Vâlcea, spunea că: „La Vâlcea curge de când lumea cultură şi, nu întâmplător, la Vâlcea s-a născut cultura română". Putem spune, la rândul nostru, că Marian Pătraşcu nu s-a născut întâmplător în acest spaţiu sacru considerat suflet al spiritualităţii şi culturii româneşti. El vine dintr-o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Florentin Smarandache PecsPrintre cei 10 oameni de ştiinţă (2 din Australia, 2 din Italia, 2 din SUA, câte unul din Egipt, India, Israel, şi Rusia) care au primit în 12 iunie 2010 la Universitatea din Pécs, Ungaria, Medalia de Aur pentru Ştiinţă acordată de către Academia de Ştiinţe "Telesio-Galilei" (organizaţie neguvernamentală internaţională cu sediul în Marea Britanie), s-a aflat şi prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Bălceşti, Vâlcea), cu dublă cetăţenie, româno-americană, de la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea „New Mexico", Gallup, statul New Mexico, SUA. Această medalie a răsplătit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanÎngrijirea medicală a bolnavilor din România este un subiect la ordinea zilei. Prin intermediul posturilor de televiziune ajung în casele românilor tot felul de aspecte neplăcute din sistemul sanitar, unele dintre ele de-a dreptul cutremurătoare. Mulţi foşti pacienţi ai spitalelor povestesc cu lux de amănunte cum au fost „trataţi" în unele unităţi spitaliceşti din ţara noastră, despre lipsa medicamentelor, despre condiţiile improprii de cazare şi hrănire, despre lipsa de politeţe a personalului şi chiar lipsa de profesionalism a unor slujitori ce au depus jurământul lui Hipocrat. Când...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bud Florica aeSosise şi ziua de 5 decembrie, când ar trebui să vină moşul la copiii cuminţi şi, dacă ar fi un moş de treabă, ar putea trece chiar pe la toţi. Încă nu ne mutasem în casa de sus, stăteam tot în cohe, până la tăiatul porcului. Îmi făceam lecţiile la masa de sub geam. Lampa cu fotoghin (petrol) era agăţată de o grindă. Bunica citea din cartea de rugăciuni. Mama făcea cipkă pentru zestrea noastră. Deodată se aude o bătaie puternică în uşă. Tresar speriată. Focul arde cu intermitenţe, înteţit uneori de vânt. În ler (cuptor) se coc o grămadă de picioici, câteva sfecle roşii şi un ludău (dovleac)...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Florea Corneliu„Vom călări frumoşi prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu/ Descălecând la tronu-i la picioare:/ Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine/ Şi rău a fost pe drumul străbătut..." (Teodor Pâcă)

Stau cu paşaportul în mâna să intru în România, al cărei cetăţean sunt. Îmi vine rândul, întâi e privită poza din paşaport. Cât staţi în România ? Trei luni ! Atât cu mine, dar cu toată râvna, apărătorul ţării se apucă să ţăcănească tastatura . Şi o ţăcăneşte zdravăn şi concentrat, parcă scrie o notă informativă fără de sfârşit, cercetând paşaportul meu filă cu filă. Durează. Rabd fără mimică, tăcut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheSe manifestă spontan, fiind o acumulare de încărcături, cu resurse de la o epocă la alta. De acest fenomen responsabile nu-s numaidecât clasele guvernante, ci şi cele „de jos". Mai mult decât un act decisiv ori de voinţă supremă, sindromul rezultă prioritar din teamă. Care, de vreme ce-a scăpat de sub control, poate avea - şi are! - consecinţe şi implicaţii răvăşitoare. Cauza se confundă cel mai ades cu efectul, şi viceversa, iar victimele pot fi pretutindeni, „jos" ori „sus", conştiinţele individuale ori de grup coboară la nivelul zero, astfel că vindecările sunt lente şi arareori depline...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja IonDin punct de vedere funcțional, al sensului, ca orice sufix vechi, -ilă este polisemantic:
- derivă nume de persoane de la nume de animale
- sufix pentru formarea de porecle (Tiktin)
- arată persoana căreia îi aparține o calitate în gradul cel mai puternic posibil (Philippide)
- nume de persoană cu sens secundar peiorativ (Martin Heicke)
- augmentativ (Șăineanu), batjocoritor (Pușcariu)
- ideea de exagerare a calităților purtate, care se apropie într-o oarecare măsură de augmentativ și, mai mult, de peiorativ (Mioara Avram).
Menționăm și situația excepțională a unui Ilă de sine stătător, ca poreclă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanÎn anii '50 ai secolului trecut, societatea românească asista neputincioasă şi îngrozită la valul de teroare pus la cale de conducerea de atunci a statului, sub influenţa şi la îndemnul ocupantului sovietic. Mărturiile celor ostracizaţi în acele vremuri, ca şi documentele de arhivă, dezvăluie fapte cutremurătoare, orori de neînchipuit, încălcări grosolane ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Arestări abuzive, condamnarea unor oameni nevinovaţi la ani grei de temniţă, strămutarea locuitorilor unor sate întregi din Banat în zona Bărăganului, interzicerea dreptului de a...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Maria Diana PopescuAcest început de mileniu va rămîne, probabil, cel mai surprinzător din istorie. Explozia tehnologiei în domeniul comunicaţiilor a micşorat parcă dintr-odată lumea şi ne-a imersat într-o eră sofisticată - globalizarea - care a cunoscut mult mai multe schimbări de substanţă în cursul unui an, decît cele care aveau loc în cursul unui secol. Sub raport relaţional interuman, fenomenul globalizării a comprimat spaţiul şi distanţele, cu ajutorul comunicaţiilor mobile şi al internetului, iar dependenţa noastră de ele a crescut, reducînd drastic timpul fizic individual. Aşa cum arată astăzi, lumea...

Pragul unor exagerări istorice - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Şerban C. Andronescu, art-emisAdevărul se află la Gdansk

Desigur, la vremea povestirii din Fălticeni nu aveam cunoştinţă de toate acestea şi după trecerea a douăzeci de ani am plecat din România, împreună cu soţia şi am ajuns la Paris. Acolo, cu stupoare am aflat că un profesor de la Universitatea din Lyon, Robert Faurisson - pe care ziarele franceze îl etichetau drept rămăşiţă nazistă - îndrăznea să conteste cifra de şase milioane de evrei ucişi de germani. Contesta existenţa şi autenticitatea acelor abajururi confecţionate din piele de evreu, contesta că germanii ar fi fabricat săpun din grăsime de evreu. Pe atunci îmi...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Şerban C. Andronescu, art-emisPână mai acum treizeci de ani, iubitorii de antichităţi care se opreau prin magazinele de specialitate din Occident, aşa-numitele anticariate aveau posibilitatea, nu rareori, să găsească obiecte care aminteau de unele crime naziste: abajururi confecţionate din piele de evreu, bucăţi de săpun fabricat din grăsime de evreu, pe care erau imprimate literele R.I.F.. În traducere „comercială", iniţialele doreau să însemne Reine Jüdisches Fett (Grăsime curat evreiască). Nimeni nu a observat atunci că traducerea era corectă, însă iniţialele ar fi trebuit să fie R.J.F. (cu „J"), nu...

Săpunul R.I.F. - o legendă fabricată (1) - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanCând tot românul credea că nimic nu poate întrece în grozăvie imaginile apocaliptice determinate de inundaţiile produse în acest an în unele judeţe ale ţării, iată că alte imagini, tot de coşmar, umplu ecranele televizoarelor şi prima pagina a jurnalelor centrale şi locale. Este vorba despre soarta unor animale care, deşi „nu au drepturi", au totuşi „îndatorirea" lăsată de Dumnezeu de a fi de folos celor care au drepturi, dar n-au suflet... ori, poate au suflet de „câine".
Mă refer la oamenii care deţin animale (indiferent sub ce formă şi ce destinaţie au acestea), a căror obligaţie morală şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MăldărescuReformă, descentralizare, privatizare. Trei termeni la care fac alergie. Vă veţi întreba: de ce? Întrebarea este firească şi legitimă, dar răspunsul aparent facil, ascunde o mare dezamăgire - aceea a întregului popor român, minţit, manipulat cu neruşinare şi sărăcit în favoarea „îmbogăţiţilor de război". Denumirilor menţionate li s-a dat cu totul alt sens decât cel declarat oficial. Viaţa postdecembristă a românilor s-a schimbat radical şi, din păcate, nu în bine, siguranţa socială putând fi comparată cu sănătatea precară a unui copil cu afecţiuni locomotorii. În haosul premeditat care a urmat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Adrian Paunescu„Dragii mei compatrioţi,
Vă scriu dintr-o situaţie mai puţin obişnuită. Nu, nu vă scriu din lagăr. Nu, nu din vreun azil politic pe care l-aş fi cerut în alte părţi. Nu vă scriu nici măcar din pogonul meu de libertate personală, ocrotit şi pregătit pentru a-l semnaliza în teritoriul liber de ură, de prejudecăţi, de ranchiună. [...]. Am simţul ridicolului şi nu-mi pot compune o figură eroică, mai ales că îmi cunosc bine slăbiciunile şi defectele şi nu mă mai derajnjează eticheta pe care mi-au pus-o diverşi, cum c-aş fi, spre deosebire de ei, o personalitate controversată. Am făcut şi multe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuZiua de 25 octombrie 2010 a fost una oarecum obişnuită. „Festivista" şi deja demonetizata semnificaţie a „eliberării ultimei brazde de pământ românesc..." a răsunat ca în fiecare an după „şablon", afişat „pe sticlă" şi aruncat pe unde radio. Din multiple puncte de vedere, dar în primul rând din cel al respectării adevărului istoric, afirmaţia este perimată şi ceva cam departe de realitate. Ca de obicei, televiziunile naţionale cât şi cele locale nu au scăpat prilejul să „marcheze" prin imitare - asemenea unor vieţuitoare patrupede - ziua de 25 octombrie, la fel ca pe timpul ocupaţiei...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Ion MaldarescuReîntors din „Levant" într-un „Mongolfier", pentru a-l detrona pe Vodă printr-o lovitură de palat, Mendebil, filozoful căutării timpului pierdut a purces să prindă muştele din zbor pentru a le pune „pamblici", dându-le apoi drumul sub forma unor emanaţii mustind de subiectivitate ca un burete de apă. Ajuns în „culoarea mediului o dată cu care se mişcă" gânditorul-filozof, favorit al auto-intitulatei elite intelectuale a României contemporane, emană aere occidentale, respinge superior atmosfera autohtonă şi, şocat de umanitatea anormală a ţării sale, împroaşcă semnele mitocăniei mascate sub o...

Excesele infatuării - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.