Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Romania 1859-2013

„Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se". (Nicolae Iorga)


Pe 24 ianuarie românii aniversează Unirea principatelor româneşti Muntenia și Moldova. De la Miron Costin şi Mihai Viteazul, până la Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuțiu... idealul unirii a dăinuit în inimile tuturor românilor. Pe 24 ianuarie 1859 a fost făcut primul pas important spre unirea celor trei principate şi înfăptuirea Statului Național Unitar Român. După ce la 5/17 ianuarie...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad, Dinu C. Giurescu, art-emis„Sînt împrejurări în care trebuie să-i ceri vrabiei să devină vultur". (Constantin Călin)

Iată-ne plictisiţi, sîcîiţi, scîrbiţi de identitate; ne place să ortografiem Tzara noastră, de glumăreţi ce sîntem; ne arătăm alergici la majuscula din numele ei, doar-doar am face-o şi mai mică, şi mai săracă, deşi România e ţara cu două state (mai mult sau mai puţin independente, de sine stătătoare), dar cel mai mare popor al Europei din Sud-Estul Europei sînt românii.

„Chestii" pentru care trebuie să ceri scuze cititorilor cînd le citezi. Tembelii susţin că „Limba patriotismului nu este limba română...

„Sau punem pumnul în pieptul furtunii, sau pierim!” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion CojaSunt multe de făcut în Țara asta a noastră, cu care Dumnezeu ne-a dăruit, iar noi ne cam batem joc de ea!
Sunt multe de făcut pe planeta asta a noastră cu care Dumnezeu ne-a dăruit, iar noi ne cam batem joc de ea!...
Mă întreb dacă există vreo țară la care să nu se potrivească întrebarea de mai sus, țară ai cărei locuitori să nu fie cu nimic vinovați față de țara și istoria lor, față de Dumnezeu!... Eu nu știu nici una! Probabil din pricina puținătății mele...

Fac această introducere pentru a curma avântul defetist al celor care vor interveni pe marginea textului de față ca să se lamenteze cât...

„Ce-i de făcut?” - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisOntologia tradiţională, care căuta de-a dreptul „fiinţa, sublimă", „o existenţă incoruptibilă pentru o fiinţă incoruptibilă", nu era pe deplin compatibilă cu afirmarea sociologiei realiste. Putea admite cel mult o psihologie a cazurilor exemplare, ceea ce explică de ce nu s-a putut naşte nici psihologia şi nici sociologia sistematică în epocile de mare înflorire a ontologiilor tradiţionale. După ce secolul al XVIII-lea a separat ştiinţele naturii de filosofie, iar veacul, în toată cuprinderea lui, poate fi asimilat unei perioade faste, de naştere a marilor sisteme ale sociologiei şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, art-emisStimaţi prieteni, Mi s-a părut curios materialul, redactat de dl Andrei Safonov pe portalul de ştiri „Novîi reghion" de la Tiraspol, publicat la 11 ianuarie 2013, în limba rusă. El se referă la mulţi dintre noi, poate chiar la toţi şi fiecare, care simte româneşte. Se referă atât la RM, cât şi la România. Andrei Safonov a absolvit Facultatea de Istorie a USM; a fost unul dintre fondatorii şi conducătorii la finele anilor 80 ai secolului al XX-lea al Mişcării şovine pro imperiale „Edinstvo", cunoscută sub numele popular Interfront, care se opunea proclamării independenţei Republicii Moldova...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ovidiu CureaDumneata sau tu ?

„Te aşteptăm la emisiunea noastră...", „Vei urmări ...", „Vei avea ocazia să ...", „Tu cu cine faci banking?", „Pentru comoditatea ta...", „Îţi vom prezenta..." etc. etc. Sunt formule cu care zilnic suntem bătuţi pe umăr şi înghiontiţi de originalii post-modernişti năvăliţi peste oraş şi revărsaţi pe piaţa post-decembristă ca boabele de mazăre scăpate din borcan. De la o companie de prestare servicii, primesc cu câtva timp în urmă o scrisoare care debutează cu „Dragul nostru client, vrem ca tu să te bucuri de servicii de cea mai bună calitate ..." şi continuă până la...

Renunțăm la politeță? - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Eminescu, U.E.Cu impresionantul ei patrimoniu cultural cu tot, Europa traversează o criză economică al cărei sfârşit încă nu se arată. Nici zestrea culturală şi istoria popoarelor europene nu rămân scutite de asprimea crizei şi transformă bijuterii ale culturii universale în gaj pentru Fondul Monetar. Am putea aşadar chiar să ne considerăm fericiţi că, din patrimoniul nostru cultural, Eminescu nu este un Acropole clădit din piatră, ci din cuvinte şi idei, care, după ce a mai trecut şi tăvălugul lui Patapievici peste el, ar fi fost girat finanţei mondiale. Expresia tocită de „intrare în Europa" redă un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Radu Iacoban, art-emisTren intercity. Vagon comun, de clasa I. Cum m-am sculat la ora patru, încerc să aţipesc. Numai că două doamne stau de vorbă. Aşezate de-o parte şi de cealaltă a culoarului, m-au prins, captiv, la mijloc. Deşi înţeleg că-s colege de catedră, doamnele (ambele de incerta vârstă a doua) încă mai au multe să-şi spună. Şi o fac. Cu vârf şi-ndesat. Timp de şapte ore, cât durează călătoria până la Bucureşti, au ciripit (ca să nu spun răcnit) fără contenire. Probabil că performanţa necesită oarece antrenament, altfel greu de crezut că un om normal, care nu vine după o recluziune de şapte ani pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Octavian Lupu, art-emisCuvintele zămislesc viaţă, dar pot şi ucide într-o singură clipă

Realitatea este „magică" prin natura ei, fiind tainică la toatele nivele ei de manifestare, transcedentă dar şi imanentă, străină şi totuşi familiară, paradoxală, însă şi raţională în conţinutul ei. Din fericire pentru fiinţa umană, există totuşi un instrumentul puternic de investigare a ei, acesta fiind nimic altceva decât „cuvântul": gândit, rostit, primit şi ulterior transformat în acţiune. De aceea, prin afirmaţii succinte, dar relevante în ce priveşte conţinutul, am căutat să exprim necesitatea de redefinire a spaţiului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mareşal Ion Antonescu Unii oameni se nasc pentru a fi trădători. Trădează din fragedă pruncie, apoi fac din trădare un mod de viaţă, o meserie şi îşi construiesc averi de pe urma trădării. Ba mai mult, capătă şi stele de pe urma trădării. Apoi ajung vicepremieri după ce trădează iarăşi. După fiecare trădare a căpătat câte ceva şi dacă îl întrebi cum şi-a câştigat stelele dă din umerii înstelaţi şi te pune să îl întrebi pe cel care l-a avansat. Nu mai spun cine e persoana, abia am mâncat şi nu vreau să schimb tastatura. Alţii aflaţi exact la capătul celălalt al standardelor, născuţi să se acopere de glorie, să îşi...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Ovidiu M. CureaCompetiția sălbatică pentru profit comercial, goana hămesită după câștigul cu orice preț a ridicat pe cel mai înalt soclu al mass mediei, statuia ratingului, statuie adulată până la prostrație de către toate televiziunile noastre și nu numai. Cum ratingul este dat de numărul telespectatorilor și, ca în orice mulțime, în mulțimea telespectatorilor majoritatea este dată de mediocritate, programele televiziunilor noastre, pentru a face rating, se adresează acestei mediocrități, iar cum mediocritatea telespectatorilor este formată din oamenii simpli, adică de vulg (din latinescul vulgus, vulgi -...

Dictatura mediatică a vulgului - 3.5 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisMasoneria și democrația

M-am întâlnit cu domnul Cornel Dan Nicolae, care mi-a dăruit ultima sa carte din impresionanta serie cu care și-a câștigat un nume atât de important și binemeritat în publicistica noastră militantă, anti-sistem. (Era să zic anti-semită, dar greșeam...) Mi-a mărturisit că-mi dă cartea cu oarecare reținere: să nu mă supăr, dar cartea sa este critică la adresa masoneriei, iar eu, subsemnatul, știe dînsul că am o părere bună despre (franc)masonerie... De unde scoți aiureala asta?, m-am mirat eu. De unde? De pe Internet, unde circulă o înregistrare video, în care apar și eu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Simon WiesenthalÎn articolul „Mariana Maxim: nemernica neamului", publicat în septembrie 2006, republicat, recent[1], cerusem Parchetului General de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să incrimineze Centrul „Simon Wiesenthal" pentru instigare la denunţ calomnios, în cadrul campaniei „Ultima şansă" [2], soldată cu moartea nonagenarului Ioan Alexa, acuzat, neîntemeiat, de participare la pretinsul holocaust al evreilor din România, în speţă la situaţia din Iaşi, din anii 1940-1941. Parchetul General indicat mai sus nu a făcut-o; probabil că cei din conducere şi-or fi zis că, de vreme ce tot a murit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ioan ScurtuSfǎrâmarea statului naţional unitar român, în vara anului 1940, a fost rezultatul presiunilor şi ameninţǎrilor celor douǎ mari puteri totalitare - Uniunea Sovieticǎ şi Germania. Dar clasa politicǎ româneascǎ nu poate fi exoneratǎ de rǎspunderile ce-i reveneau şi care au dus la aceastǎ catastrofǎ naţionalǎ. În primul rând, pentru cǎ nu s-a preocupat de imaginea externǎ a României, lǎsând inamicilor ei câmp liber de propagandǎ ostilǎ integritǎţii sale teritoriale, astfel cǎ o bunǎ parte a opiniei publice internaţionale şi mulţi oameni politici au fost convinşi cǎ extinderea teritorialǎ din 1918...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ec. dr. radu Golban, art-emisViața, UE și FMI obligă guvernul de la București care dorea inițial să spună „adio" austerității să adopte totuși un buget numit „disciplinat", dar care în mod sigur nu este doar pe gustul Domnului Hollande dar și pe gustul Doamnei Merkel. Să ne reamintim că timp de o vară subiectul suspendării președintelui devenise sinonim și cu sfârșitul austerității. Chiar dacă la nivel european familiile politice apar doar în viziunea politicienilor de la periferia continentului, invocarea lor este la București - în absența altor argumente concludente - este mereu o sursă de legitimitate. Rațiunea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Lazar Ladariu, art-emisAflăm, să recunoaştem, deloc cu uimire, că ex-senatorul György Frunda, din 1990 încoace în toate cele cinci legislaturi in Parlamentul României, din partea U.D.M.R., preferatul domnului Victor Ponta, a devenit consilierul personal pe probleme juridice şi ale minorităţilor, al premierului României. Văzându-l aşa de abătut, de dărâmat că, la alegerile din 9 decembrie, n-a obţinut voturile necesare pentru a-şi continua statul în Parlament, ca senator udemerist, premierul Ponta i-a sărit, repede, în ajutor, întinzându-i o mână prietenească, cu toate ştiutele dovezi ale pornirilor antiromâneşti...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Remus Macovei, art-emisDe regulă militarilor le-a fost interzis să se implice în politică. Aceasta nu a împiedicat conducerea tuturor partidelor care pe parcursul timpului au guvernat România, să îşi formeze şi să îşi fidelizeze un grup de generali, care, odată partidul ajuns la putere, să ocupe cele mai importante funcţii de conducere din Ministerului Apărării/de Război, din Marele Stat Major sau de la Departamentul de înzestrare al armatei. Aceştia, pe timpul guvernării, executau întocmai cerinţele partidului sau grupării/alianţei politice care i-a numit în funcţii. După schimbarea puterii politice, de regulă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ec. dr. Radu Golban, art-emisSpre sfârşitul anului, B.N.R. a declarat oficial că România va rata aderarea la euro în 2012. A rata această ţinta însă nu înseamnă că România ar putea să-şi menţină privilegiul unei monede proprii pe lungă durată. Integrarea europeană de după război înseamnă şi o deschidere a pieţelor europene, prin înlăturarea vămilor. Economii cu niveluri diferite de dezvoltare au căutat mereu protecţie, în mod firesc, în spatele vămii. Odată ce acestea au fost înlăturate, le-au mai rămas instrumentele monetare, în special cursul de schimb, care, prin deprecierea propriei monede, a avut un efect favorabil...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Holocash„Aici suntem la porțile Orientului, unde nimic nu este luat în serios"!
Cine nu cunoaște această minunată vorbă?
Pe franțuzește spus,
„Nous sommes ici aux portes de l'Orient, ou tout est pris à la légère"! (Raymond Poincaré)

Holocaustul, subiect tabu în România

Holocaustul la mișto?
Holocaustul vesel?
Holocaustul la români?
Holocaustul ca nostimadă?
Holocaustul de trei parale?...
Holocaustul pris à la légère?
Cum să-l numesc ca să se potrivească mai bine?!

Unii, cei mai mulți, văd în citatul de mai sus o evaluare lucidă a defectelor neamului nostru românesc, propriu zis un blam la adresa noastră a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
PreotÎn Ajun de Crăciun, mă îndeamnă gândul cel bun, pe deplin mulțumit și împăcat cu condiția mea de român și de creștin, să consemnez pentru aceeași bucurie și a altora, câteva dintre reperele sufletești pe care le port cu mine de ani de zile sau mai de curând. Le aleg pe cele care probabil lipsesc din mintea și sufletul celor care vor citi aceste rânduri și le ofer ca pe un dar de Crăciun, care să le întărească încrederea în ei înșiși, ca români și creștini. La cine se va nimeri să nu afle astfel de la mine nimic nou, să le fie de bine, ferice de ei că au deja parte de bucuriile cu care mă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Capitoliul, Stânca Trapeiană, ObamaDin raţiuni inexplicabile şi mai mult comune iraţionalului, fostul concept democratic - îndrăznesc să spun, chiar filosofic - numit America se îndreaptă indubitabil spre dispariţie totală. Dând dovadă de obsţinatie diabolică - his way or highway - Titanicul Pontifus Maximus[1] doreşte legalizarea unui nou termen „economic", numit Fiscal Cliff - stâncă fiscală, care presupune instituirea unui sistem criminal de taxe suplimentare, însoţit de cheltuieli fără limite şi care trebuie implementat până la 31 Decembrie, 2012. Mă gândesc, raţional ar fi fost să se fi folosit termenul de Stânca Trapeiană...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ec. dr. Radu Golban, art-emisCei ce au urmărit decernarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene şi-au pus întrebarea dacă să plângă sau să râdă: A acorda Uniunii Europene Nobelul pentru pace este la fel de ridicol precum ar fi să acorzi o distincţie Armatei Salvării pentru că nu face afaceri cu alcool, droguri şi proxenetism sau cum ar fi o distincţie pentru Crucea Roşie pentru că nu întreţine lagăre de concentrare. Incontestabilă este valoarea simbolică a decernării acestui premiu în Norvegia, o ţară care de două ori a refuzat aderarea la UE.

Spiritul păcii europene la discreţia lui Hitler şi Mussolini...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mihail Sadoveanu, art-emisIscusitul său secretar, regretatul Constantin Mitru, într-una din întâlnirile ce le-am avut, mi-a arătat o scrisoare trimisă de Sadoveanu unui ierarh care-i era duhovnic. Răvașul începea cu o tulburătoare adresare: Înaltpreasfinției Sale Duhovnicului meu.

„Cărțile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici, nu ne contrazic. Pentru mine cartea a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia și am ajuns la liniște și înțelepciune."

Am început aceste gânduri apelând la vorbele pline de tâlc ale unuia din titanii literaturii române, Mihail Sadoveanu, căci ne apropiem de ziua în care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Platon, art-emis
Mioriţa, irozii şi nerozii

Când aţi citit ultima dată „Mioriţa"? Mai citiţi-o o dată, de Crăciun. Cu atenţie, fără a lăsa clişeele să o ia înaintea lecturii. Uitaţi pentru câteva momente de „atitudinea resemnată a ciobănaşului în faţa morţii". Uitaţi şi de „nunta cosmică". Ce ne spune textul baladei? Că, din trei „ciobănei", doi - „cel ungurean şi cu cel vrâncean" - s-au vorbit să-l ucidă pe-al treilea, pe „baciul moldovean": „Că-i mai ortoman/ Ş-are oi mai multe,/ Mândre şi cornute,/ Şi cai învăţaţi,/ Şi câni mai bărbaţi." Mioriţa îi dă de ştire baciului moldovean despre planurile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion CojaÎn încercarea de a da o formă public acceptabilă resentimentelor lor antiromâneşti, şi anume forma de teorie şi teză istorică, ştiinţifică, istoricii maghiari şi-au aflat punctul de plecare şi de reazem al eşafodajului de pretexte şi de argumente în lipsa documentelor scrise care să ateste prezenţa românească în nordul Dunării o lungă perioadă de timp, aproape un mileniu: de la retragerea aureliană, până în secolul al XIII-lea. Pentru unii istorici români, mileniul acesta ar fi ceva mai scurt: de numai cinci secole... Că e de zece secole sau de cinci, mileniul nostru de „tăcere" tot mileniu...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Prof. dr. Gică Manole, art-emisNu există, nu poate exista în istorie fapt/eveniment care să nu poată fi explicat: nu pot exista evenimente fără cauze, de orice natură ar fi ele. Important rămâne un fapt: cel/cei care analizează, evaluează, judecă un fenomen istoric, să ţină seama de întregul ansamblu de factori cauzali ce a determinat un eveniment sau altul să se producă. În judecata istorică se impune, obligatoriu, ca o axiomă, sfatul istoricului roman Cornelius Tacitus din Anale: „sine ira et studio" (fără ură şi părtinire). Dar, când judecata asupra unor evenimente istorice este profund marcată, viciată, de interese care...

De ce nu cred că a existat un „holocaust” românesc - 3.5 out of 5 based on 6 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cartarescu- Frumoasele străine„Pro captu lectoris, habent sua fata libelli"
(Încăpute pe mâna cititorului, cărţile îşi au soarta lor)

Un prieten mi-a recomandat „Frumoasele străine" de Mircea Cărtărescu, apărută la editura Humanitas în 2010. Nu puteam să-l refuz din doua motive: întâi, că îmi e prieten şi prietenul la nevoie se recunoaşte, al doilea, citeşte de zece ori mai mult ca mine fiind şi critic literar. Am citit, după care am înghiţit în sec, dar nu mi-a tăcut gura şi i-am spus unei Doamne ce am citit. Atât mi-a trebuit, că m-a şi rugat să-i scriu câteva pagini despre carte, în timp ce şi-a dus indexul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisBlestemul unui neam:
Tinerii cu „inimi bătrâne"
„Iar noi locului ne ținem,// cum am fost așa rămânem." (M. Eminescu).

Un neam se ține de locul lui ca să poată dăinui. Pentru că locul lui de pe pământ are un corespondent al său în cer. Neamul își propagă ființa în timp și peste timp prin generațiile sale succesive. Care pot obosi, se pot risipi, pot asculta glasurile sireneleor de pe marea întindere a veacului și pot expune ființa neamului la teribile rătăciri. Mulți își imaginează că problema sentimentului de neam este o chestiune anacronică. Modul de raportare la această realitate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Money-money-money„Democraţia, ca şi socialismul şi comunismul, e o formulă politică plantată în doctrina materialistă. Iresponsabilitatea morală, proclamată de materialism e practicată cu orgie de aceste societăţi anonime pe acţiuni care sunt partidele politice." (Nichifor Crainic)

Nicio criză internă sau externă, nici un context conflictual de orice natură, nici o situaţie dramatică aşternută general, dar vremelnic peste ţară, nici un alt rău în sine, nu poate smulge comunitatea prezentă din rădăcinile ancestrale ale Naţiunii sale, fiindcă rădăcinile ei ontologice îşi trag seva din plămada teologică a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dan Berindei, art-emisÎn lunga mea viaţă, am întâlnit nu rareori momente de cumpănă în mersul ţării. Dar, ca niciodată, astăzi sunt martorul unor grave poticniri, care afectează ceea ce pentru mine va fi totdeauna patria şi viitorul ei. Parcă s-a ieşit dintr-o ordine firească, parcă am fost scoşi de pe lungimile de undă ale comportării şi dezvoltării noastre.

Greutăţile sunt mari şi nu numai pentru noi, căci întreaga lume este în frământare şi într-un proces de mutaţii. Pretutindeni, se constată complicaţii şi se încearcă ieşirile din impas. În mod firesc, reacţiile sunt colective, nu sunt simple acţiuni...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.