Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeAproape obsesiv, timp de peste un an şi jumătate am tot scris sau am picurat în articolele mele idei, reflecţii, în genere, trimiteri din şi spre cea mai nouă şi modernă ştiinţă a omenirii, anume ştiinţa de a comunica. Nu am convingerea (în cel mai nobil sens al cuvântului, fără falsă modestie sau alte trăncăneli), că am şi realizat ceva. O chestiune, pentru mine, are însă tăria certitudinilor: „La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi cuvântul era Dumnezeu" Fără această stabilitate la nivelul meu şi al Fiinţei, în general, mai întâi nimic nu ar fi posibil, apoi, oricare...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Nencescu MarianTemporalitatea, din perspectiva contemporană

Strict etimologic, temporalitatea indică o acţiune care se derulează pe o perioadă limitată în timp (lat : „temporalis = un timp, temporar). În mod absolut, temporalitatea se opune eternităţii, ceea ce ne conduce către lipsa ideii de succesiune a evenimentelor temporale, respectiv a începutului şi a sfârşitului. Dacă ar fi să-i dăm crezare Sfântului Augustin, eternitatea s-ar aplica strict divinităţii, fiind situată aprioric într-un timp „fără început şi fără sfârşit", sau, în cel mai bun caz, având un caracter străin de timp, fiind situată dincolo...

Timpul subiectiv, de la Bergson, la înţelepciunea populară (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiCugetarea veche, des invocată: „nimeni nu este profet în patria sa", are în ambiguitatea Nimeni, cercul care cuprinde la un moment dat, fără să observe, pe omul comun, de-a împreună cu toţi cei ce se rotesc în jocul lor rotund... În rotaţia sincronă nu poate fi observat aproapele, decât dacă ar ieşi din ritm, toţi fiind în cuprinderea aceleiaşi hore, sub acelaşi soare. Viziunea asupra altui timp, faptul de-a defini un nou orizont, presupun ieşirea din mişcare, fixaţia, care face din moment monumentul, altfel, poza, imagine imortalizată, ar fi neclară. Acest Nimeni, presupune uneori faptul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Maldarescu„În ţara asta de gugumani în care eu sunt cel dintâi [...] Domnilor! Onorabili concetăţeni! Fraţilor! Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare, suindu-mă la această tribună pentru a vă spune şi eu... Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale în aceste momente solemne mă gândesc la ţărişoara mea, la România, la fericirea ei! la progresul ei! la viitorul ei!" (Aplauze şi fluierături... Un homopoliticus perfect adaptat societăţii)

Preşedintele României caută noi surse de unde să adune ceva pentru sacul gol al visteriei, în care crivăţul reformelor...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn unul din articolele anterioare, „Discursul, ştiinţă în a comunica sau formă de a bate câmpii", selectam câteva idei sugerate de specialiştii din domeniu tocmai din dorinţa de a mai clarifica lucrurile, dar mai ales de a arăta că, noi, românii, ruginiţii timpurilor, alături de tinerii lucizi ai acestui popor, nu suntem nici proştii momentului şi nici ai omenirii, ce pot fi luaţi oricând, de oricine, peste picior. La cele spuse atunci despre discurs, repetăm, în primul rând pentru o mai mare limpezime, dar şi pentru a ne dezice de „intelectualii" prezentului, adăugăm, în materie de...

Comunicarea, de la omul nou, la intelectualul analfabet - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruMă atrag artele frumoase ca o dragoste fermecată, de nu mai ştiu cum să-mi explic acest sentiment. Unica soluţie ar fi cea transcendentală. Probabil, asta m-a şi făcut să-mi bag în minţi o chestiune bizară: oricine care face poezie, muzică, pictură etc. îşi are un creier ce reprezintă un infinit împachetat. Şi deja deprins cu acest postulat, de se întâmplă să mă întâlnesc cu cineva făcând parte din acest domeniu, imediat îmi apare gândul că în faţă am un fuior-fiinţă cu firele fără capăt. Ba mai mult, simt că acest fuior se încolăceşte nu ştiu cum în jurul meu, făcând din mine un sclav. În...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuInspirat de titlul simbolizând Geneza, în rândurile care urmează voi încerca să aprind un opaiţ menit să lumineze unele unghere din viaţa publică a condeierilor. Conştient că nerespectând subiectele tabu deschid cutia Pandorei, sper că poate vor mai aprinde şi alţii câte o făclie, pentru ca „să se facă lumină" acolo unde astăzi pătrunde doar o rază crepusculară. Demersul meu nu se doreşte a fi unul distructiv, menirea lui se vrea a fi aceea a înlăturării „monopolului" şi tarelor care aduc serioase prejudicii culturii. Viaţa spirituală a atins, de-a lungul secolelor, cote mai mult decât...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Voica GeorgeNu există pe pământ alt popor care, năzuind la glorie şi eroism, să apere o ţară atât de mică împotriva atâtor duşmani." (Mirosław Orzechowski)

Orice s-ar apune astăzi despre naţiunea româna, oricât patos detractor ar răzbate din vitupirantele lor guri aprinse de ură pentru istoria noastră, e în zadar, „căci până şi pietrele vorbesc" - cum spunea Mântuitorul - despre cine şi ce-au fost: şi anume cel mai vechi popor din Europa. Descoperirile de la Tărtăria, o scriere mai veche decât cea cuneiformă din vechea Mesopotamie, de peste 7000 de ani, din vremea în care atlanţii ridicau Marile Piramide...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog MihaiProblematica pregătirii unui tânăr pentru a deveni comandant militar a fost întotdeauna o chestiune deosebit de importantă şi, în general, abordează două direcţii principale: componenta psihologică şi cea practică. Din cele mai vechi timpuri, nobilii, îi vom numi aşa pe toţi cei care într-un fel sau altul făceau din război o îndeletnicire de bază, se preocupau, aşa cum am amintit de educaţia urmaşilor.

Cele mai directe metode de pregătire erau tradiţiile familiei, cuprinse, nu de puţine ori în legende sau povestiri eroice, tablourile războinicilor înaintaşi, victoriile şi faptele lor de arme...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiCe aproape trece acest vânt al ororii, ca un cuvânt menit să-ţi stârnească fiorul temerii înainte de grozăvie. Un fel de joc, stres pur, cu nervii oamenilor, în aşteptarea-le încrâncenată, iarbă în faţa coasei. Nu ştiu ce sens ar mai avea cuvântul „terorism" dacă am extirpa „r"-ul dintre primele vocale („e" şi „o"). Ar semăna mai mult cu nişte vorbe goale, lipsite de consistenţă, căzute în pălăvrăgeală. Cuvântul teroare conţine, în sine, or-oarea. Limba Română are puterea să străbată, dincolo de manipularea, uneori abil propagandistică şi să-şi manifeste îndoiala faţă de intenţia unui enunţ...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dragomir ConstantinAm ajuns acum în stadiul ideal pentru formularea unor ipoteze cosmologice, în care nu am nedeterminări, astfel că substanța pimordială se naște din Infinitul ca existență unică absolută și fără dimensiune, după care apare materia ca act voit, urmând spațiul și timpul universal, și foarte clar sunt eliminate nedeterminările inițiale. Din acest punct, există şansa să tragem şi concluzii importante prvind existenţa ca un tot, dar şi a modului în care punem această problemă, dar oricum trebuie să subliniez faptul, că dacă o mărime tinde matematic către infinit, nu înseamnă că mărimea este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianMomentul morţii relevă un adevăr fundamental ce face parte integrantă din viziunea românească asupra existenţei, acela că fiecare are parte „de moartea lui". Moartea este individuală, afirmă Noica, ea nu coseşte vieţile în neştire, ci după un plan cosmic. În acest ciclu, încrustat în Arhetipul fiinţei, lucrurile trec şi se petrec iar noima lor ne pune pe gânduri: este ceea ce Noica va numi „nimicul înveşnicit"[1]. Concluzia acestei analize este că timpul în viziunea lui Noica prezintă frapante similitudini cu timpul-fluviu blagian : aceeaşi aspiraţie spre absolut, întrupată în Fiinţă la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiOmul este, la un moment dat, ceea ce a acumulat, în creşterea lui, pornită de la un punct, sigur propriul său centru, şi lărgită prin mărirea razei de cuprindere a orizontului, cu circumferinţa de 2ΠR. Atunci când închidem ochii, uşile, porţile, când ne însingurăm în peşteră, în chilie, în altar, în meditaţie, pentru căutare de sine, călătorim în sens invers, către punctul iniţial, originar, de plecare către centrul propriei noastre alcătuiri. Această călătorie introspectivă, se face din aproape în aproape, în cercuri concentrice, din ce în ce mai strâmte. Drumul de întoarcere cunoscătoare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianO alianţă atipică - filosofie, literatură

Lucian Blaga se afirmă ca filosof independent, „atipic" cum avea să-l denumească Gh. Vlăduţescu [1], la începutul anilor ̉30 ai secolului trecut, odată cu apariţia lucrării „Eonul dogmatic". În fapt, este vorba de prima parte a „Trilogiei cunoaşterii", carte publicată în 1931, prin care Blaga concepe obiectul şi subiectul cunoaşterii ca fiind deopotrivă active, prin raportare la Marele Anonim, care captează şi conservă misterele. Autorul se referă la Marele Anonim ca la un ins „existenţial oarecare", care împiedică conştiinţa umană să ajungă în mod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeCâteva rapeluri istorice: în 1918-1919, comuniştii au preluat puterea în Bavaria , pentru câteva zile. Rosa Luxemburg şi Karl Liebknecht şi alţi evrei au reuşit să preia puterea guvernamentală pentru trei zile. De fapt Kaiserul, când a încheiat războiul, a fugit în Olanda, deoarece bănuia că cei ce vor prelua puterea în Germania vor fi comuniştii şi că el va fi executat, aşa cum păţise Ţarul. Aşa că şi-a căutat refugiu în Olanda. Apoi însă, după ce ameninţarea comunistă în Germania a fost anihilată, evreii au încercat să reintre în vechile posturi, iar germanii au început să lupte împotriva...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teroristul anului„După asasinarea mea, las ca urmaş la conducerea Al Qaida un castravete. El va fi blestemul meu asupra omenirii!" Aşa a grăit teroristul numărul 1 al planetei, înainte ca mesagerul morţii să-i fi străpuns craniul. Nici SEAL'S, nici alte formaţiuni de elită ale armatei S.U.A., nici „Legiunea Străină" nu-l pot contracara. În ultimele decenii, noii agenţi patogeni, responsabili de toxiinfecţii alimentare, găsesc în lumea globalizată cele mai adecvate posibilităţi de răspândire. Bacteria intestinală comună E.coli, cu denumire dată după bacteriologul german Theodor Escherich, a fost creată în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie Gorjan„Grădina Maicii Domnului" a fost denumirea dată de Papa Ioan Paul al doilea pământului românesc. Oare ce l-o fi determinat pe Suveranul Pontif să atribuie ţării noastre un astfel de nume? A avut drept imbold frumuseţea de necontestat, de-a dreptul mirifică, a plaiurilor noastre sau similitudinea suferinţelor Fecioarei Maria cu cele ale greu încercatului popor român de-a lungul existenţei sale? Întrucât denumirea la care ne referim a fost rostită de către Papă imediat ce a pus piciorul pe pământ românesc, fără să-i fi văzut anterior frumuseţile, credem că mai degrabă al doilea motiv l-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
filosofie„Noi n-am scris pentru vulg, ci pentru tine şi cei ca tine" (Pico della Mirandola)

Inepţia filozofiei

Se întâmplă tot mai des, în ultima vreme, ca o personalitate din mediul politic , atunci când se referă la o anumită chestiune de natură economică sau socială , să apeleze la termenul de „filosofie", încercând prin aceasta să dea lustru discursului său. Nu ar fi nimic rău în acest procedeu, dacă respectiva personalitate s-ar raporta filosofic la semnificaţia autentică a acestui termen, adecvată situaţiei la care se referă. Conform intenţiei sale oratorice, filosofia programului pe care îl...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeCirculă pe internet, încă liber cred eu (totuşi suficient de controlat), un articol preluat din revista Lumea nr 7/2010, aricol în care s-a retranscris discursul ţinut de Benjamin H. Freedman, consilierul preşedintelui W.Wilson, în 1961, la Hotelul Willard din Washington DC, articol publicat, la vremea aceea, de Commori Sense. Desigur, vreau sau nu, textul mă ia de ochi, mă uimeşte, mă pune pe gânduri şi mai ales mă face să mă întreb, fără prea multă retorică, ce este istoria, ce ştim despre noi, ce ştim despre trecut (chiar dacă, el, trecutul, ar trebui să fie oglinda şi locul din care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Maldarescu„Vom avea un Guvern Mondial, fie că ne place, fie că nu ne place. Singura întrebare este dacă acest Guvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept". (James Paul Warburg, 7 februarie 1950 - declaraţie în faţa Senatului S.U.A.)

Dacă declaraţiile care au debutat deliberat în 1974 cu cea a fostului secretar de stat al S.U.A., Henry Kissinger, „Depopularea trebuie sa fie cea mai mare prioritate a politicii externe pentru lumea a treia", astăzi s-au transformat în percepte impuse obligatoriu. Reducerea populaţiei planetei prin injectarea de vaccinuri este una din soluţiile necamuflate şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
piata rosieVeteranii armatelor aliate occidentale s-au întâlnit pe coasta Atlanticului, la împlinirea a şase decenii şi jumătate de la încheierea oficială a ostilităţilor celei mai mari conflagraţii din toate timpurile. Istoria se repetă! N-am spus-o eu, iar sintagma este universal valabilă. Ca şi în 1944, ultimul şef de stat în viaţă, contemporan al evenimentelor de atunci, a preferat Moscova. „Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Alteţa Sa Regală Principele Radu au participat la parada de 9 mai de la Moscova", declara secretarul general al Casei Majestăţii Sale, Constanţa Iorga. Potrivit...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuDespre reacţia unor state interesate, dar şi implicate în conflictul din Libia, despre „grija" lor faţă de soarta libienilor, redau câteva declaraţii din care adevărul poate fi citit printre rânduri:
- Adjunctul ministrului libian de Externe, Khaled Kaaim, a reacţionat apreciind că rezoluţia ONU constituie un „apel la libieni să se ucidă între ei", deci „Divide et impera!"
- Ministrul francez de Externe Alain Juppe a declarat: „Fiecare zi, fiecare oră care trece măreşte responsabilitatea care apasă pe umerii noştri. Să avem grijă să nu ajungem prea târziu. Va fi onoarea Consiliului de...

Blitzkrieg-ul ratat (2) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dalian Florentina LoredanaÎntr-o lume agitată, bulversată, strâmbă şi materialistă, au devenit, din nou, la modă cenaclurile literare. E drept că nu la fel de la modă precum festivalurile de manele, meciurile de fotbal şi culturalizarea în masă prin mall-uri. Dar, cum-necum, omul simte că ceea ce-l reprezintă nu e doar alergătura prin magazine, cu coşurile mai mult sau mai puţin goale, cu buzunarele la fel (invers proporţional cu gradul de umplere al coşurilor) şi încearcă – dupe posibilităţi, coane Fănică – să se regăsească pe sine şi prin alte locuri, adevărate lăcaşuri culturale. Cum ar fi, de exemplu, la stână. Nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuGeorg Wilhelm Friedrich Hegel afirma: „Istoria ne învaţă că popoarele nu învaţă nimic din istorie!", iar Leon de Poncins, în „Les forces secretes de la Revolution" ne atrăgea atenţia: „Societatea secretă nu a operat niciodată la lumină zilei. Întreaga lume îi cunoaşte existenţa, legăturile, adepţii, dar ignoră adevăratele sale scopuri, adevăratele sale mijloace, adevaraţii ei conducători. Se află pretutindeni ca politicieni, jurnalişti, oameni de afaceri, actori, funcţionari, sunt organizaţi în mod secret şi aceasta constituie condiţia esenţială a succesului. „Societatea secretă" poate fi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuÎncepute cel puţin cu zece ani în urmă, odată cu apariţia articolului Despre canonul estetic semnat de Mircea Martin în România Literară nr. 5/2000, dezbaterile cu privire la canon înaintează cu precauţie pentru a se ajunge la o cât mai largă implicare. După cum se arată şi în articol, definirea canonului presupune o suită de convenţii care "trebuie să se întemeieze pe nişte date, texte şi interpretări negociate şi acceptate". Ele se obţin prin eforturile depuse în comunitatea experţilor, după care urmează impunerea lor de sus în jos, aşa cum se întâmplă mai ales "în cazul canonului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
nencescu marianAnalizând moartea lui Făt Frumos, moartea lui, o moarte individuală, personalizată, aşa cum de altfel şi merită un muritor care a cunoscut Fiinţa pură, „triplicată" în cei trei „izotopi" care sunt zânele ospitaliere, şi are amintiri unice din vremea uitată, C. Noica observă că în acest caz Moartea face un gest neobişnuit: îl mustră pe erou, dându-i o palmă: „O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiţă, şi îndată se şi făcu ţărână"[1]. Este o pedeapsă, observă Noica pe care nu au avut cruzimea[2] să i-o aplice nici zânele, dacă nu chiar expulzarea lui din lumea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeDeşi nu suntem fani declaraţi ai internetului, trebuie să-i recunoaştem utilitatea. Cu un calculator în faţă, cât am bate din palme, tastăm ceva şi aflăm... uneori chiar şi ce nu ne trebuie. Pe de altă parte, în ziua de astăzi, niciunde şi nicicând nu am putea fi atât de repede, ca text, imagine şi sunet, pentru oricine, oriunde pe faţa pâmântului. În consecinţă, din câte se pare, Internetul, este cea mai rapidă modalitate de a ne face cunoscuţi, ce-i drept, uneori oameni în lume, alteori, un fel de râs al ei. Ultima variantă, categoric, nu ţine de tehnologie, ci de propria noastră...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
cruce GolgotaNaţiunea Daco-Română, ca cea mai încercată şi mai prigonită dintre Naţii, şi-a împletit logodna veşniciei, pecetluindu-şi Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor şi suferinţă, în crez şi îndurare, în chin şi sărbătoare, în frângeri şi înălţări, în tăceri şi mărturisiri, în aşteptări şi împliniri, în înfricoşări şi extazuri, în bocete şi psalmi, în jale şi hori, în apusuri şi răsărituri, în lanţuri şi libertate, în îngenuncheri şi slavă, în cătuşe şi har, în chemări şi alegeri, în suspine şi Liturghii, în defăimari şi laude, în lepădări şi jertfe, în vânzări şi mucenicii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuLa noi se poate: taxă pe gropile din asfalt, (vorba nu ştiu cui: „Aici zac banii dumneavoastră!"), taxă pe lipsa de venit, taxă pe inventivitate, taxă pe aerul respirat, taxă pe scaune, taxă pe... Da' taxa pe prostia şi/sau pe incompetenţa, pe reaua credinţă a guvernanţilor şi a parlamentarilor, când va fi legalizată şi aplicată? În România anului 2011 aproape totul se contorizează. Dacă ritmul şi procedurile nu se vor modifica, pe lângă contoarele de apă, energie electrică, gaze şi alte servicii, nu m-ar mira ca în cazul legalizării prostituţiei să li se monteze contoare şi „practicantelor"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Traditii de Pasti obiceiuri din alte tariCreştinii de pretutindeni devin uniţi în aceasta perioadă şi împărtăşesc bucuria Învierii. Anumite tradiţii se menţin în mare parte în lume (mielul, ouăle), dar se înregistrează şi altele, în funcţie de istoria, cultura şi specificul fiecărei ţări. În ţara noastră Sărbătoarea Paştilor începe cu Duminica Floriilor, amintind de întoarcerea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii merg la biserici cu crenguţe de salcie, simbol al fertilităţii şi vieţii, pe care le agaţă apoi la streşinile caselor şi la icoană. În vechime, la Florii oamenii îşi agăţau de un pom roditor mărţişorul purtat în luna martie...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.