Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
H.R.Patapievici-ipostazeUn găinar, un şmecher şi un plagiator

Între un găinar, un şmecher şi un plagiator nu există nici o diferenţă ontologică. Acelaşi tip uman, acelaşi caracter, aceeaşi personalitate. Un hoţ ordinar. Primii doi acţionează în lumea toată, cel de-al treilea în cultură, însă, dintre cei trei, plagiatorul este cel mai periculos, mai perfid, insinuant şi criminal individ, mult mai inteligent decât ceilalţi, mult mai agresiv. Impostorul prin excelenţă. Unul fură lucruri, altul fură bani prin diverse căi, iar plagiatorul fură idei, teorii, le bagă într-o carte pentru care primeşte un premiu, cum a făcut...

Patapievici urmărit în Justiţie pentru atac la demnitatea naţională - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Der Führer HoRoPaCu câteva zile înainte de apariţia acestui articol în revista ART-EMIS, „numărătoarea bobocilor" pornită înainte de venirea toamnei, l-a „auto-demis", - nu suspendat - pe HoRoPa, împreună cu cei doi „vice"-cooperatori la macularea, la distrugerea culturii şi a istoriei româneşti. Din prudenţă nu ne bucurăm prea devreme, totuşi, am aflat că „Dumnezeu nu bate cu parul!"...

Posibilitatea ca I.C.R. să treacă în subordinea Academiei Române ar fi mai mult decât benefică şi raţională. Nici preşedintele, nici senatul României nu sunt creatori de cultură. Pentru că în acest sfârşit de vară călduroasă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marealul Ion Antonescu, Crucea comemorativă WW2, Parlamentul României
Discurs rostit în plenul Camerei Deputaţilor
la 21 mai 1996

Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Vin în faţa domniilor voastre în legătură cu o comemorare.

La 1 iunie 1946, în urma unui proces cu verdict comandat de la Moscova, mareşalul Ion Antonescu a fost împuşcat. Motivele principale invocate de tribunalul poporului, prin actul de acuzare au fost:
- instaurarea unui regim de dictatură anticomunist;
- subordonarea ţării către Germania hitleristă;
- războiul contra U.R.S.S.

Să luăm pe rând toate aceste motive invocate:

- Într-adevăr, Ion Antonescu a condus un regim de dictatură...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil Şeicaru

Pamfil Șeicaru - Un condei de geniu, strivit între două date
23 august 1944 - 23 august 1977

Graţiat în secret de Nicolae Ceauşescu în 1966, celebrul gazetar vine incognito, însoţit de ofiţeri DIE, în perioada 20-28 august 1977 la Bucureşti. Pamfil Şeicaru are în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) mai multe dosare conexe, de problemă, dosarul deschis de Siguranţă, dar şi cel penal. Cel mai interesant, din punctul nostru de vedere, este dosarul personal, predat C.N.S.A.S. de Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.) şi care are nu mai puţin de şase...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Garda MaghiarăMocirla mentală cu care românii au fost atacaţi şi infectaţi după 1990 le-a adus imense prejudicii, cel al deteriorării morale fiind major. Contrar îndemnului din imnul naţional - de la a cărei intonare publică-oficială s-au împlinit 164 de ani - românii, dezbinaţi astăzi mai mult decât oricând, trăiesc într-o adormire condamnabilă, iar în rarele momente de „deşteptare" luptă cu o încrâncenată înverşunare chiar împotriva propriilor interese. Valoroasa publicaţie românească „Condeiul ardelean" a dat publicităţii un articol incitant: „Prejudecăţile maghiarofobe şi adevărul despre ele"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Boeing-707-IL-62-M-Tarom_copy

Avioane de pasageri „IL-62" şi „BOIENG 707"
pentru Compania „TAROM"
(1971-2003)


La sfârşitul lunii februarie 1971, Florian Dănălache, Cornel Burtică şi Ioan Avram au trimis lui Nicolae Ceauşescu o notă comună referitoare la achiziţionarea a două avioane sovietice de pasageri „Il-62" pentru compania „Tarom". Discuţiile pe marginea documentului semnat de miniştrii Transporturilor, Comerţului Exterior, respectiv Industriei Construcţiilor de Maşini au avut loc la 29 martie 1971, într-o şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Cu acel prilej, Nicolae Ceauşescu a susţinut fără echivoc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Drd. Gabriel Ungureanu5.2 Contribuţia României în cadrul tratatelor militare internaţionale

Ca o reacţie politică a ţărilor din Blocul Răsăritean, la apariţia Alianţei Nord Atlantice, pe care o percepeau ca o ameninţare a intereselor lor, s-a înfiinţat la iniţiativa lui Nikita Hrusciov o alianţă estică numită uzual Tratatul de la Varşovia. Excepţie facând refuzul Iugoslaviei de a adera, acest tratat a fost semnat la 14 mai 1955 de catre următoarele state: Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă, Republica...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

George Alexianu. Guvernatorul TransnistrieiLa terminarea războiului, toţi cei unsprezece guvernatori care au administrat teritoriul sovietic ocupat de Germania şi aliaţii ei au fost arestaţi pentru a fi anchetaţi şi judecaţi pentru faptele lor, pentru felul cum au guvernat ţinutul încredinţat. Cei unsprezece guvernatori erau care polonez, care neamţ, care lituanian, ucrainean etc. Printre cei arestaţi, şi un român: profesorul universitar George Alexianu, vreme de aproape trei ani guvernator al Transnistriei. Se pare că mareşalul Antonescu nu l-a cunoscut personal pe George Alexianu înainte de a-l numi guvernator. A contat în alegerea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

MIG-21

Avioanele MIG-21 şi F-16


În februarie 1961, la Bucureşti, mareşalul sovietic Andrei Greciko a recomandat generalului Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, avioanele sovietice IAK-27 R şi IAK-28 R în scopul reînzestrării Escadrilei 38 Aviaţie Cercetare (care avea în acel moment aparate Il-28 uzate moral), precum şi avionul Suhoi-7 B pentru dotarea regimentelor de vânătoare-bombardament româneşti. Cu toate că era vorba despre o recomandare venită din partea unui reprezentant al „Fratelui cel Mare de la Răsărit", autorităţile comuniste de la Bucureşti nu au importat nici unul dintre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Alexandru Oblu

Elitele cu papion versus „Popor patibular"


Hotărât lucru, poporul român care-o mai fi rămas popor, prin aceia ce vor fi scăpat necorciţi ori necumetriţi cu reptilienele javre mondiale ale noului Fanar Occidental, este, cum se zice, „prost de bun" pentru că, de fapt şi pe nedrept el s-a născut fără noroc, înghite tot şi tace mâlc, întinzându-se chiar mai puţin decât îi este plapuma!

De aceea-l iau în şpangă toate lichelele (inclusiv cele intelectuale), dar nu numai, plus toţi spăgarii, (farsori şi gomani) care ne-au fost impuşi ca parteneri strategici pe axa „na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cercetător Drd. gabriel Ungureanuart-emisLa intrarea în Uniunea Europeană, nouă, românilor, ni s-a promis că vom intra într-o eră modernă cu o filosofie avansată a dezvoltării economice conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă aplicată popoarelor europene integrate politic, economic şi cultural în spaţiul Uniunii. Această promisiune, s-a îndeplinit peste aşteptările câtorva mii de cetăţeni născuţi cu o karma bună şi sub o zodie norocoasă, dar steaua speranţei într-un viitor al bunăstării început să pălească pentru români, depărtându-se cu repeziciune ca o ,,fata morgana" la prima criză economică mai serioasă, de influenţă neeuropeană...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Barbu art-emisSe spune că „tot răul e spre bine!" Desconspirarea impostorilor ne oferă prilejul prezentării un text prin care filosoful şi eminescologul Constantin Barbu îi desecretizează pe plagiatorii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu - „cei mai importanţi figuranţi" ai zilei şi filosofiei. Cei menţionaţi au uitat să răspundă la întrebarea lui Noica: „care vă este opera, dragii mei?", „Lăsați-ne să jucăm!"?

Să fim sistematici. Am scris demult un text intitulat „A pierde meciul nemaijucandu-l?", în care comentam „Provocarea lui Noica", text al lui Liiceanu. Liiceanu şi Pleşu încercau să ne mintă că au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BalasaÎn intervenţiile anterioare, am abordat când problema înţelegerii, când a obieiv-subiectivităţii, când a cunoaşterii, când problema discursului etc. pentru a contura cumva, din mai multe perspective, comunicarea, evitând a defini. Adică, evitând, cu bună ştiinţă, ideea scoasă din pluralitate, întrucât comunicarea, deşi tinde spre conceptualizare, câtă vreme stă sub semnul perspectivei, al domeniului sau chiar sub semnul autorului, este departe de se coagula singur, de a se transforma în concept, fără a se lua în seamă măcar inferenţele de graniţă. Cu alte cuvinte, fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. Univ. Dr. Ioan ScurtuRegele Ferdinand l-a decorat pe maiorul Ion Antonescu în noiembrie 1916 cu Ordinul Mihai Viteazul, felicitându-l pentru patriotismul şi curajul dovedit în războiul pentru întregirea neamului. În 1919, locotenent-colonelul Ion Antonescu a obţinut o nouă astfel de decoraţie, cea mai înaltă oferită unui militar. Din păcate, despre generalul şi apoi mareşalul Antonescu nu s-au putut şi nu se pot face aprecieri „fără ură şi fără părtinire". El a fost o fire conflictuală. A intrat în conflict cu regele Carol al II-lea, apoi cu legionarii, cu comuniştii, cu sovieticii, cu englezii, cu americanii, cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

HoRoPaEroarea Universităţii timişorene de a acorda lui Horia-Roman Patapievici („foto") titlul universitar de onoare atestă gluma privind pieptoşenia bănăţenilor că ei sunt „fruncea". Aici se potriveşte, pentru că nicio altă universitate din ţară nu s-ar fi putut coborî în asemenea mocirlă fecaloidă, atribuind un astfel de titlu onorant şi înscriind în analele sale numele acestei „personalităţi", cu minte dereglată şi suflet descompus.

„Încercând să salveze onoarea culturii timişorene, numeroşi oameni de cultură şi ştiinţă, profesori universitari, scriitori şi jurnalişti din Timişoara, scandalizaţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ben TodicăÎn ultimul timp, ne-am obișnuit să judecăm, să condamnăm, să dăm sentințe. Sigur, în unele situații așa și trebuie, greașala, răutatea, abuzul, violența sub toate formele trebuie „jurizate". Dar, dacă ne oprim doar la acest aspect, noi, cei conștienți de acest fenomen care se manifestă lângă noi și, fără teama de a greși, aș spune și la nivel mondial, greșim flagrant și dăm șansă escaladării acestui flagel. Acest fenomen are anumite cause, se manifestă într-un anumit context, încurajat de anumiți factori. De asemenea, pentru manifestările violente sunt responsabili, de la omul simplu...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alecu reniţă art-emisAnul 1812 este cuţitul rusesc înfipt în inima Moldovei istorice. Statul moldovenesc, făurit de la Munte până la Dunăre şi Marea Neagră de Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, de Petru Rareş, Vasile Lupu, Ion Vodă cel Cumplit şi apărat cu sabia şi crucea de zeci de generaţii de români moldoveni, a fost sfârtecat şi înjumătăţit de Rusia imperială. Statul moldovenesc, jumătatea de Est cu o suprafaţă de 45 mii km pătraţi, cu cele mai mănoase pământuri, cu sute de sate de răzeşi, plăieşi, arcaşi mândri, cu glorioasele cetăţi de pe Nistru şi Dunăre, a fost lichidat de către ţarul Alexandru...

„Matrioşca” 1812 - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. Univ. Dr. ilie Bădescu art-emisCu plecarea la cele veşnice a Academicianului Florin Constantiniu se subţiază ameninţător elita idealismului naţional, care s-a format eroic într-o vreme când naţiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni: a materialismului ateu şi a imperiului marxist care domina peste popoarele Eurasiei, peste o parte a popoarelor Europei centrale şi o altă parte a popoarelor crescentului african. Marea opresiune răsăriteană de esenţă imperialist-ideocratică n-a putut anihila culturile, care au devenit frontul marii confruntări, a unei rezistenţe creatoare la tăvălugul nivelator al anticulturii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Florentin Smarandache art-emisMatematician universal şi scriitor român, Florentin Smarandache publică, stilat, al treiela „Jurnal instantaneu", Prin bătrâna Europă, după Pura Vida, si Aventuri Chineze (lansate la Colocviile de Marţi, în Bucureşti), Sitech, Craiova, 2012. M-a şi făcut atent, volumul acesta este de calatorii în Franta (unde a lucrat ca cercetator), Ungaria (unde a luat Medalia de Aur a Academiei de Stiinţe Telesio-Galilei), Anglia, şi Scoţia („la ultima tara am prezentat lucrari la o conferinta stiintifica"). „Aventuri chineze" este o carte despre o conferinţă de calcul granular din Taiwan (în oraşul sudic...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Petre Ţurlea art-emis                       Note privind poziţia lui Nicolae Iorga

În România de după 1918, integrarea minorităţilor naţionale în viaţa Statului era o problemă dificilă. Mai ales în legătură cu unele minorităţi - precum aceea a ungurilor sau a bulgarilor -, situaţia era agravată de permanentele îndemnuri la nesupunere civică, la încălcarea legilor şi chiar la revoltă, venite dinspre Ungaria şi Bulgaria, scopul fiind revizionist. La fel se întâmpla şi cu ruşii şi ucrainenii din răsărit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Romania în eternitate
Eliade de vorba cu Blaga despre
spaţiul mioritic şi omul universal românesc

Nu găsesc nimic mai interesant, în ordinea realităţilor umane, decat actul creaţiei. Tot ce se leagă de această creaţie omenească - laboratorul, şantierul, masa de scris, atelierul, obiceiurile sau ritualurile creatorului - mă interesează pînă la obsesie. Poate răzbate şi aici străvechea curiozitate a cercetătorului pentru taina de nepătruns a Naturii, uimirea faţa de nesfârşitele ei forţe de creaţie. Căci, întocmai după cum ne fascinează în Natură misterul acestei zămisliri neodihnite - mă încântă în viaţa omului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marin Traşcă
Poporul român nu este o gazetă de perete şi limba română, o pioneză pe care s-o schimbi după mărimea degetului care o apasă.

Am cântărit foarte mult până să purced a scrie aceste rânduri, motive ar fi multe, numai dacă l-aş menţiona pe cel „Ete, ce se mai găsi şi ăsta să se ia de noi !", şi ar fi de-ajuns. Dar cum mâncărimea buricelor „deştelor" nu mă lasă în pace, musai să mă scarpin între ele. Al doilea ar fi, şi mult mai important decât „deştele" din dotare, încercarea de a se da un nume stâlcirii limbii române, de a înmatricula graba românilor de a schimba două vorbe între două schele şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Basarabia, 28 iunie 1940

„România nu a cedat cele două provincii, ci «doar le-a evacuat sub ameninţare»".[1]


Au trecut anii... 72, de de la evenimentele tragice din iunie 1940, debutul rapturilor teritoriale ale acelui an nefericit pentru români.

„Numeroase documente, sau aspecte ale celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii au fost, fie uitate, fie mistificate de către «fabricanţii» de istorie, ocultate de cei interesaţi, însă ştergerea memoriei este definitivă numai dacă raţiunea umanităţii dă semne de oboseală. Din când în când, memoria trebuie reînprospătată." Am reprodus acest pasaj dintr-un mai vechi...

26-28 iunie 1940 - România, între neputinţă, premeditare şi dezastru - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Dr. Mircea Chelaru art-emis
„Nimeni nu va căuta un grad pe umăr în câmpul de luptă, atât timp cât îl poate obţine într-o antecameră."
(Napoleon Bonaparte, „Maxime şi Cugetări, 114)

Am avut privilegiul să cunosc bine această instituţie. Poate că este nimerit să spunem că Armata este mai mult decât o instituţie. Ea este tratată sub această sintagmă în mod mecanic, îndeosebi atunci când se fac referiri la structura şi organizarea guvernamentală sau la ministerul ce poartă numele misiunii sale sacre: apărarea naţională. Dar Armata are personalitate proprie clădită din suma sacrificiilor sale, născută din identitatea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Ion CojaÎn România după 1990 au apărut și primele bănci private cu capital românesc, adică bănci românești! Aflate în proprietatea și administrația unor români. A unor români mai mult sau mai puțin motivați - pe lângă altele, și de oarecari sentimente altruiste, ca să nu le spun chiar patriotice, naționaliste. Exemplul cel mai cunoscut pentru mine și mai convingător, Banca Dacia Felix. Înființarea acestei bănci a fost legată de numele unor inimoși ardeleni, în frunte cu profesorii universitari clujeni Iustinian Petrescu, Liviu Roman, Adrian Motiu, Romulus Constantinescu, lideri deopotrivă în Uniunea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ben Todică art-emisViitorul copiilor noştrii, viitorul civilizaţiilor este dictat de poveştile pe care le aud şi de eroii lângă care cresc. Spartacus, eroul trac, gladiatorul imperiului roman în filmul cu acelaşi nume din versiunea lui Stanley Kubric, în interpretarea lui Kirk Douglas a fost eroul copilăriei mele. Fiecare copil voia să fie Spartacus. Sigur, el este un pic demodat astăzi pentru că nu mai reprezintă valorile şi directivele cerute de societatea în care trăim. Douglas spunea într-un interviu că pentru a fi uşor de asimilat filmul şi acceptat eroul, a fost necesar ca povestea să fie cioplită şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaCând de câştig nu şti să te bucuri, el, câştigul, înseamnă pierdere încă dinainte de a fi câştig. La prima vedere, cele spuse de noi par a fi un joc de cuvinte, ce tind spre sfera jocurilor de limbaj deja conceptualizată de Ludwig Wittgenstein. Şi totuşi, nu! Într-adevăr, în şi dincolo de cuvânt, stau adevărurile încă ascunse, ce pot pune în scenă, fie şi numai contextual, şi altceva decât aşteptarea receptorului, a omului, în genere, om care ascultă şi speră. Repetăm ultimele cuvinte ascultă şi speră pentru că în ascultare se cuibăreşte acţiunea mobilizată, fireşte, de speranţă, iar de aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Wilfried Lang, art-emis
Motive, structuri, efecte.

Rǎsfoind unele rapoarte, studii şi dǎri de seamǎ din arhivele Oficiului de Buget al Congresului S.U.A., se poate observa tendinţa americanilor de cǎutare, ce s-ar putea prelua din experienţa cu care nemţii înfruntǎ riguros criza economicǎ şi financiarǎ, atât de persistentǎ în celelalte economii occidentale. Şi iatǎ ce ne aratǎ Steven Rattner, la timpul sǎu consilier economic al fostului preşedinte S.U.A., Bill Clinton:
La început unele constatǎri sobre, privind bazele fenomenului nemţesc.
- Asigurarea de resurse financiare pe termen lung.
- Sistemul exemplar de...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Anghel Rugină art-emis
„Fie ca vreţi, fie că nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune este dacă va fi acceptat sau impus". (James P. Wartburg, bancher american şi consilier financiar al Preşedintelui Franklin D. Roosevelt)

Ca să ştim... Ca să înţelegem... [...] La câţiva ani de la evenimentele din decembrie 1989, piaţa de carte din România era „dată peste cap", de romanele unui personaj controversat: Pavel Coruţ. Povestirile sale împletesc, după cum el însuşi mărturiseşte, realitatea cu fantezia, autorul lăsând la latitudinea cititorului să stabilească unde sfârşeşte una şi unde începe cealaltă. Pavel...

Stapânii lumii - 4.6 out of 5 based on 16 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
George Coandă art-emisIndubitabil, Alexandru Manafu-Târgovişte este, la acest moment, unul din cei mai importanţi istorici militari români. Şi-a câştigat această binemeritată postură prin excepţionalul său travaliu, în care şi-a asumat riscul de a rosti adevărul, de multe ori ascuns din interese ocult-conjuncturale, sau la comandă politică, şi din afara fruntariilor ţării şi din lăuntru, transmisă de puterile politice aflate într-un moment ori altul la cârma statului, repet, adevărul, pe seama istoriei militare a românilor - pe genul de armă - cu stringente şi persuadante conexiuni cu istoria în general. De astă...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.