Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ben Todică art-emisViitorul copiilor noştrii, viitorul civilizaţiilor este dictat de poveştile pe care le aud şi de eroii lângă care cresc. Spartacus, eroul trac, gladiatorul imperiului roman în filmul cu acelaşi nume din versiunea lui Stanley Kubric, în interpretarea lui Kirk Douglas a fost eroul copilăriei mele. Fiecare copil voia să fie Spartacus. Sigur, el este un pic demodat astăzi pentru că nu mai reprezintă valorile şi directivele cerute de societatea în care trăim. Douglas spunea într-un interviu că pentru a fi uşor de asimilat filmul şi acceptat eroul, a fost necesar ca povestea să fie cioplită şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaCând de câştig nu şti să te bucuri, el, câştigul, înseamnă pierdere încă dinainte de a fi câştig. La prima vedere, cele spuse de noi par a fi un joc de cuvinte, ce tind spre sfera jocurilor de limbaj deja conceptualizată de Ludwig Wittgenstein. Şi totuşi, nu! Într-adevăr, în şi dincolo de cuvânt, stau adevărurile încă ascunse, ce pot pune în scenă, fie şi numai contextual, şi altceva decât aşteptarea receptorului, a omului, în genere, om care ascultă şi speră. Repetăm ultimele cuvinte ascultă şi speră pentru că în ascultare se cuibăreşte acţiunea mobilizată, fireşte, de speranţă, iar de aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Wilfried Lang, art-emis
Motive, structuri, efecte.

Rǎsfoind unele rapoarte, studii şi dǎri de seamǎ din arhivele Oficiului de Buget al Congresului S.U.A., se poate observa tendinţa americanilor de cǎutare, ce s-ar putea prelua din experienţa cu care nemţii înfruntǎ riguros criza economicǎ şi financiarǎ, atât de persistentǎ în celelalte economii occidentale. Şi iatǎ ce ne aratǎ Steven Rattner, la timpul sǎu consilier economic al fostului preşedinte S.U.A., Bill Clinton:
La început unele constatǎri sobre, privind bazele fenomenului nemţesc.
- Asigurarea de resurse financiare pe termen lung.
- Sistemul exemplar de...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Anghel Rugină art-emis
„Fie ca vreţi, fie că nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune este dacă va fi acceptat sau impus". (James P. Wartburg, bancher american şi consilier financiar al Preşedintelui Franklin D. Roosevelt)

Ca să ştim... Ca să înţelegem... [...] La câţiva ani de la evenimentele din decembrie 1989, piaţa de carte din România era „dată peste cap", de romanele unui personaj controversat: Pavel Coruţ. Povestirile sale împletesc, după cum el însuşi mărturiseşte, realitatea cu fantezia, autorul lăsând la latitudinea cititorului să stabilească unde sfârşeşte una şi unde începe cealaltă. Pavel...

Stapânii lumii - 4.6 out of 5 based on 17 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
George Coandă art-emisIndubitabil, Alexandru Manafu-Târgovişte este, la acest moment, unul din cei mai importanţi istorici militari români. Şi-a câştigat această binemeritată postură prin excepţionalul său travaliu, în care şi-a asumat riscul de a rosti adevărul, de multe ori ascuns din interese ocult-conjuncturale, sau la comandă politică, şi din afara fruntariilor ţării şi din lăuntru, transmisă de puterile politice aflate într-un moment ori altul la cârma statului, repet, adevărul, pe seama istoriei militare a românilor - pe genul de armă - cu stringente şi persuadante conexiuni cu istoria în general. De astă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Ion CojaÎn primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul avea drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii '80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Titanicus Pontifus Maximus Obama
Din lumea... lui Titanicus Pontifus Maximus
- „Ţara tuturor posibilităţilor” -

Pentru cei care sunt în aşteptarea fatidicului eveniment care, după Calendarul Mayaş, urmează a avea loc la 21 decembrie, 2012, orele 23:11 Pacific Standard Time, când acest conglomerat de dezordine şi de haos generalizat va intra într-o noua fază evolutivă - a se citi, dispariţie - am o veste care sper să le mai ridice puţin zdruncinatul lor moral. Mark Twain, numele sub care este cunoscut scriitorul American Samuel Langhorne Clemens, ne-a lăsat în urma cu peste 100 de ani, următoarea butadă: „If the world...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Luca CaragialeA început circul electoral. Pe „sticlă", hackerii politicianişti se înghesuie să convingă boborul că ei sunt salvarea naţiunii. Răcnetul Carpaţilor din fiecare colţ de ţară promite marea cu sarea, iar prin hăţişurile Internetului circulă fel de fel de bazaconii. Cum românului nu i-a mai rămas decât să facă haz de necaz, să mai şi râdem, chiar dacă „purceaua-i moartă-n coteţ." (Redacţia)

- Scrisoare către Ion Luca Caragiale -

„Stimate Nene Iancule,

Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi trimet această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Petre Opriş
Problema respectării drepturilor omului în România,
pe agenda lui Nicolae Ceauşescu

Unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceauşescu era criticat în anul 1989, în presa din străinătate, a fost nerespectarea drepturilor omului în România. Informaţiile din mass-media occidentală despre abuzurile reale sau imaginare săvârşite de autorităţile de la Bucureşti aveau la bază diferite surse: zvonuri din ambasadele străine care mai funcţionau în Bucureşti, în 1989, relatările unor martori oculari, precum şi reportajele unor ziarişti străini, care au vizitat România în perioada respectivă. La...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Tinereţe fără batrâneţeUnul dintre cele mai întâlnite motive în basmele noastre populare este cel al călătoriei eroului în ţinuturi îndepărtate, necunoscute, fie pentru împlinirea destinului (vezi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte"), fie pentru aflarea şi pedepsirea unor răufăcători, (vezi „Prâslea cel Voinic şi merele de aur" ). Tărâmul celălalt, cum este numit adesea un astfel de ţinut, nu are nimic de-a face cu lumea cealaltă, comună tuturor religiilor, locul unde sălăşluiesc sufletele oamenilor după moarte. Călătoria lui Prâslea pe tărâmul celălalt nu seamănă deloc cu a lui Ulise în Hades sau cu a lui...

Tărâmul celălalt - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dan Berindei„Corabia neamului", evocată cândva de cronicarul Naum Râmniceanu, înfruntă nu numai o iarnă aspră, ci propriile căutări şi neîmpliniri. Situaţia umanităţii în ansamblul ei ridică multe semne de întrebare şi provoacă îngrijorări. Oamenii se văd confruntaţi nu numai cu o situaţie de criză, cu impresia că ea nu mai are un sfârşit, dar şi cu provocări ale naturii. Grav este şi faptul că sentimentul multora este că nu urmăm o cale firească, care să ne ajute să ieşim la liman! Sondajele de opinie confirmă acest lucru. Nici lumea politică nu oferă perspectiva unor mari speranţe. Conflicte sterile şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Wilfried LangFenomenul globalizării nu este nou. Doar forma sa agresivă şi ignorarea oricăror principii de umanitate şi drepturi sociale ale populaţiei, in¬diferent de naţiune, ne face să remarcăm nocivitatea evoluţiei sale actuale. Egoismul, radicalismul, precum şi totala lipsă de răspun¬dere pentru acţiunile financiare ale unora, îndreptate spre reali¬zarea unor profituri cât mai mari pe spi¬narea celor săraci şi slabi, ne face să tresărim uimiţi de rezulta¬tele deosebit de dăunătoare pentru econo¬miile naţionale, dar şi pentru fiecare cetăţean în parte. În plus, anonimitatea sub care se desfăşoară...

Globalizarea, binefacere sau blestem - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
GlobalizareDând curs „glasului pământului" şi nu „glasului raţiunii", mi-am petrecut un bine meritat concediu în ţara în care am văzut lumina zilei, în pământul căruia i-am purtat, îi port şi-i voi purta un respect deosebit, indiferent de forma de guvernamant sau coloratura politica a celor care s-au perindat la conducerea statului s-au sunt factori decizionali, deşi un elementar test de inteligenţă ar demonstra ca nu au „dotarea" cerebrală corespunzătoare pentru a trasa coordonatele socio-politice şi economice optime, menite să propulseze România la alte nivele de confort şi civilizaţie.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Elena HanganuTată nu te mai juca la playstation! Mama, nu mai îmbrăca hainele mele! Tată, nu poţi veni cu mine la club! Mama, nu vreau sa mergi cu mine și fetele la shopping! Pare absurd dar e perfect valabil și veridic. Ca părinte, până unde poţi împinge limitele? Oare le mai ai?! Le-ai impus vreodată? Relaţia filială mai există sau a devenit o formă de camaraderie? Se spune că fiu/fiică te naşti iar părinte devii. Cu toate acestea nu încetezi niciodată să fii copilul cuiva chiar dacă părinţii nu mai sunt. Oare este un semn de apartenenţă impus sau favorizat de societate? Adică, de ce am dori să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Florin ConstantiniuTrebuie să constat sincer că am avut şansa să-l cunosc îndeaproape pe regretatul istoric, am participat la dezbateri ştiinţifice prestigioase în ţară sau în străinătate (SUA, Rusia, Marea Britanie), m-am bucurat îndeaproape de sprijinul şi de cooperarea sa, am colaborat la editarea masivului volum colectiv Omagiu istoricului Florin Constantiniu (coordonator dr. Horia Dumitrescu, Focşani, Editura Pallas, 2003, 832 pagini) ori, sub egida Academiei Române, am participat la numeroase cărţi şi sesiuni. Mi se cere, astăzi, să-mi exprim gândurile despre reputatul istoric ... Sunt convins că este cel...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea EliadeMircea Eliade (n.13 martie 1907, la Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, la Chicago). Scriitor, filozof şi istoric al religiilor, Mircea Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a peste 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată şi bine documentate. Fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite, opera completă a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Saratov,harta, cimitirNu este vorba de o metaforă, de o hiperbolă, de o exagerare. În toamna lui 1941, 15.000 de prizonieri români au fost împuşcați în localitatea Saratov pe Volga. Un masacru despre care nu am date prea multe, dar sursa acestei informaţii, precum se va vedea, este extrem de credibilă. Auzisem mai demult despre acest masacru abominabil. Vorbeau despre el la Capşa sau la Athénée Pallace bătrânii din generaţia lui Petre Ţuţea şi dacă nu mă înşel, Petre Ţuţea însuşi, prin anii '70-80. În orice caz, l-am auzit sigur pe Simion Ghinea relatând pe seama acestui teribil eveniment. Simion Ghinea a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Curtea Suprema a S.U.A. & ObamaÎntreaga mass-media românească este conştientă de ingerinţele celor mai înalte instituţii ale statului în actul justiţiei. Din păcate, procedura „se poartă" şi la case mai mari, după cum se poate constata din textul pe care vi-l prezentăm. (Redacţia ART-EMIS)

John Bolton, nume de rezonanţă în politica Americană, cu ocazia a nenumărate apariţii în mass-media nu s-a abţinut să caracterizeze actualul ocupant al Biroului Oval, în termeni deloc măgulitori, dar care oglindesc cruda realitate: neprofesional şi neprezidenţial. Ultima ieşire prezidenţială a fost marcată de un infantilism total...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col.(r) Alexandru Manafu (art-emis)„Iubeşte-ţi şi respectă-ţi părinţii şi nu te înjosi de numele lor, dacă soarta n-a fost darnică cu ei. Înalţă-i, fă-i fericiţi, oferă-le ceea ce viaţa nu le-a putut oferi la un moment dat."


Îngăduie, distins Cititor, de a-ţi adresa o invitaţie: Aceea de a te ridica o clipă peste condiţia de muritor, de a-ţi lăsa inteligenţa liberă şi imaginaţia creatoare să zburde peste secole şi milenii, de a pune în valoare informaţiile percepute, venite din toate izvoarele, de la semeni, din trecutul îndepărtat, din antologia preistoriei, din izvoarele scrise şi nescrise, de la piatră şi iarbă, de la...

Evaluare utilizator: 2 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dinu Săraru & Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu & Vladimir Tismăneanu„[...] Opera maestrului Dinu Săraru, adevărat corpus de etnoiatrie metafizică de însemnătate universală, poate fi tâlcuită numai în familia celebrelor cărţi în frunte cu cu cea care memorează cumplitul deznodământ al refuzului proorocirii, cu Cartea lui Iona. Înţelegem sensul unor asemenea creaţii doar dacă le aşezăm în seria de mari opere teandrice, adică a celor izvodite prin cooperare divino-umană. Ele fac parte dintre cele prin care răzbate în lume binecuvântarea cunoaşterii revelate. Scrierea aceasta teandrică a Maestrului Dinu Săraru se numeşte simplu, ca şi cele înfrăţite cu ea din...

Războiul familiei Tismăneanu contra poporului român şi a lui Dinu Săraru - 1.8 out of 5 based on 5 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. Univ. Dr. Ioan ScurtuUn asemenea subiect interesează pe orice român, căruia nu-i poate fi indiferent dacă, pentru rezolvarea cererii sale, trebuie să străbată 10 sau 100 de km, dacă-l cunoaşte (şi eventual trage la răspundere) pe cel căruia i se adresează, sau respectivul este undeva, departe, datorându-şi postul nu alegătorilor, ci susţinerii partidului aflat la putere. Acest subiect este răscolit în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2012, cu scopul de a oferi un subiect „gras" de discuţie şi a se evita analiza realităţii şi stabilirea responsabilităţilor pentru situaţia catastrofală în care a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Elena HanganuPoate unii s-au gândit mai mult, poate alţii au crezut mai puţin, dar în faţa unei situaţii familiale problematice mulţi părinţi au stipulat decizia finală: divorţul. Cea mai suferindă şi radicală formă de disoluţie maritală care anulează identitatea familială (singura identitate) cunoscută de copil. Uneori este capabil să decidă, alteori suportă deciziile impuse de necunoscuţi dar întotdeauna este ascultat (sau măcar așa ar trebui). Vrea să stea cu mama, să se joace cu tata, să fugă la bunici, să nu schimbe şcoala, să meargă în parc cu ambii părinţi, să fie dus la şcoală de mama... uneori...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion MăldărescuDupă controversata „rivuluţie" din decembrie 1989, premierul în pulover a declanşat marea privatizare, adică jaful naţional. Industria românească - „bună-rea cum era, ne făceam treaba cu ea!" cum glăsuia formula unui joc de copii - a fost rebotezată peste noapte, devenind „o grămadă de fier vechi". Rând pe rând, în cei peste 22 de ani de când efectul domino-ului european a dărâmat zidul Berlinului, în România s-au întâmplat tare multe şi nu toate bune. Lăsată de „împuşcat" fără datorii externe şi cu creanţe de recuperat, România a ajuns la mâna escrocilor şi a veleitarilor. Căţăraţi la putere...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. Univ. Dr. ion CojaDe curând, Mircea Albulescu (M.A.) a dat un interviu în „Adevărul", care a stârnit o mulţime de reacţii şi stupefacții prin afirmaţia cunoscutului actor, cum că în ianuarie 1941 i-a văzut cu ochii săi pe evreii, celebrii evrei ucişi de legionari şi atârnați în şi mai celebrele cârlige de la Abator. Declarația sa, a unui ins ce mâine-poimâine va fi un cunoscut octogenar, nu dă totuși un plus de credibilitate unui eveniment despre care se ştie bine acum, adică de vreo 20 de ani, că este o poveste inventată, că nu au existat evrei ucişi la Abator. Demonstraţia cea mai convingătoare în acest sens...

Ultima bâlbă a lui M.A. - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Florin Constantiniu - DoliuCred cǎ nu exagerez cu nimic afirmând cǎ Florin Constantiniu a fost cel mai complet şi temeinic istoric român din ultima jumǎtate de veac, precum şi un Mare Român, într-o vreme când aceastǎ apartenenţǎ naţionalǎ este mai curând hulitǎ decât apreciatǎ. În 1989, Florin Constantiniu avea deja o operǎ, iar primirea sa în Academia Românǎ i-ar fi permis o viaţǎ tihnitǎ, departe de hǎrmǎlaia politicǎ. Dar, ca un adevǎrat Cetăţean, Florin Constantiniu a ieşit în arenǎ, pentru a promova adevǎrul istoric, prin scrierile sale (a dat cea mai temeinicǎ şi originalǎ sintezǎ, intitulatǎ semnificativ „O...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Daniela Varvara

- Deschidere spre universalitate şi cosmicitate -


Brâncuşi credea într-o eternă întoarcere a fenomenelor tip, care transcend derularea istoriei şi leagă constant prezentul cu cel mai depărtat trecut mitic[1]. În legătură cu sursele arhetipale ce se regăsesc în arta lui, s-au amintit, pe lângă cele ale artei populare, ale miturilor şi legendelor ţărăneşti din România, cele ale primitivismului, ale artei negre, ale mitologiei greceşti, ale înţelepciunii tibetane. De altfel, se poate intui caracterul complex al surselor de inspiraţie pe care a urmărit să le asimileze integronic în sculptura...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Ion Coja22.000 de evrei arşi de vii la Antena 3 de Adrian Ursu

Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, v-am sunat să vă uitați la emisiunea lui Adrian Ursu despre cei 22.000 de evrei arşi de vii la Odesa şi alte fapte „reprobabile" din istoria României. Aţi urmărit emisiunea?

Prof. Univ. Dr. Ion Coja: Am văzut-o şi îmi pare tare rău că am văzut-o! Atâta mizerie sufletească la oameni tineri, care-şi mai zic şi istorici, este un spectacol tare trist, deprimant!... Adrian Ursu, care a tunat şi i-a adunat pe toţi la un loc - de unde i-o fi scos?!, mi se pare că mi-a fost student. Dacă nu mă înşel...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion MăldărescuÎn după-amiaza zilei de 1 aprilie m-a sunat un istoric şi m-a pus în temă că pe „cel mai premiat post de ştiri din România" - precum se autodenumeşte -, se dădeau în stambă câţiva actori, într-un spectacol al unor Păcălici care s-au dovedit a fi imitaţii de vipere, care-şi aruncau veninul asupra istoriei românilor. Un tânăr student la drept, rătăcit printre veninoasele târâtoare a încercat să aibă o altă atitudine, să iasă din atmosfera urât mirositoare a gurilor de viperă din care se scurgeau valuri de afirmaţii scoase din adâncul infernului, însă acestea l-au acoperit cu mâzgă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Wilfried H. Lang„Las' că ştim noi mai bine !"

Articolul pe care vi-l prezentăm a fost publicat în ianuarie 2005, dar este la fel de actual şi la nivelul anului 2012, dovadă că situaţia nu s-a schimbat prea mult în România. (Redacţia ART-EMIS)

În cotidianul „România liberă" din 25 noiembrie 2004 a apărut articolul: „Progres economic, când ?" în care, pe de o parte, am afirmat că fără investiţii masive, de ordinul zecilor de miliarde de Euro în infrastructură şi in¬dustrie, economia românească nu poate realiza nici un progres eficient şi simţitor pentru populaţie. Pe de altă parte am arătat că indiferent cine...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Mihai Taşcă, ChişinăuMihai Taşcă este doctor în drept, cercetător principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, secretar al Comisiei pentru Studierea Dictaturii comuniste din Republica Moldova. (Redacţia ART-EMIS)

Am auzit despre deschiderea Institutului Cultural Român la Chişinău mai întâi din presa. M-am bucurat pentru ICR când a obţinut sediu. L-am văzut pentru prima dată pe directorul acestei instituţii la conferinţa din 24 ianuarie 2011. Curios, dar în ziua Micii Uniri dl Petre Guran a vorbit celor prezenţi despre Bizanţ. Neobişnuit a fost şi discursul şefului Institutului...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.