Capul de afiş al tuturor agenţiilor de presă îl ocupă, de o bună bucată de vreme declaraţiile făcute de Tom Head, Judecător în orasul Lubbock, din statul Texas, care proferează iminenţa unui nou război civil, dacă actualul preşedinte, Barack Hussein Obama, va fi reales. Domnia sa a afirmat că este gata să pună mana pe arme. (Nici mesajele celebrilor actori Clint Eastwood şi Chuck Norris la adresa actualului locatar de la Casa Albă nu sunt măgulitoare - n.r.)

Deci, cu alte cuvinte, ne putem aştepta la o recrudescenţă a celor întâmplate în data de 12 Aprilie,1861, anul declanşării Războiului Civil American, când Fortul Sumter din statul South Carolina a fost atacat de trupele unioniste. La terminarea războiului civil, deşi dotarea militară de atunci era mult inferioară celei prezente, s-au înregistrat 184.594 de victime. Doar spre stricta dumneavoastră informare, populaţia civilă a Statelor deloc Unite ale Americii, deţine mai multe arme decât armata U.S.A. şi după date care nu comporă nici cel mai mic dubiu, o treime din totalul armelor existente pe mapamond se află în dotarea cetăţenilor americani. Fără a-mi asuma atribute care aparţin cu totul altor „sfere", din respect pentru adevăr îmi permit să vă reamintesc că acest subiect l-am mai dezbătut încă din 10 Aprilie, 2010. Nu de alta, dar „sunt anumite persoane asa de mult adicte la exagerare, încât ele nu pot spune adevărul fără ca să mintă" (there are some people so addicted to exaggeration that they can't tell the truth without lying). Cuvintele aparţin lui Josh Billings numele sub care şi-a semnat capodoperele faimosul scriitor umoristic American, Henry Wheeler Shaw.

Iraţionalitatea măsurilor luate de guvernanţi împotriva guvernaţilor, aroganta extrema manifestata de Pontifus Maximus şi aghiotanţii lui faţă de voinţa poporului american, credibilitatea din ce în ce mai scăzută a tuturor deciziilor care emană de la Washington D.C. cât şi faptul ca 14 state au intentat deja proces guvernului federal, mă duce cu gândul la Războiul de Secesiune, când un număr similar de state americane, motivând dezacorduri flagrante cu politica promovată de Washington, au decis să se desprindă din Uniune. Fiind adeptul teoriei ca nimic nu este întâmplător şi că fenomenele au o repetivitate ciclică, întrezaresc la orizont stpri conflictuale de mare tensiune, care pot genera repetarea evenimentelor care au generat razboiul civil American. Există o stare tensionantă, o deconectare totală între preocupările administraţiei şi necesităţile populaţiei. Am îndreptăţite temeri că Republica creată de către fondatorii acestei foste democraţii şi statuată la Convenţia Constituţională din 1787, nu mai poate fi păstrată, iar un grup restrâns caută implementarea unui nou sistem de guvernământ, total anacronic cu perceptele care au stat la baza infiinţării acestei ţări.

Benjamin Franklin, a avut perfectă dreptate când a afirmat: „V-am dat o Republică, dacă o puteţi păstra". Se pare că la 223 ani de când s-au rostit aceste memorabile cuvinte, soarta Republicii Americane este în mare pericol. Ultimele sondaje de opinie organizate de Rasmussen Report, ne indică un procent de 78 % dintre americani care detestă masurile adoptate de Congresul Statelor Unite, în timp ce popularitatea lui Pontifus Maximus înregistreaza o scădere îngrijorătoare. Drept urmare a măsurilor antipopulare luate de administraţie şi a unei economii în constant declin, grupările paramilitare şi miliţiile au înflorit ca ciupercile, scopul urmărit fiind crearea condiţiilor care să genereze revolte împotriva guvernului Statelor Unite.

Michael Barkun, profesor de ştiinţe politice la Syracuse University, ne avertizează de o recrudescenţă a organizaţiilor cu caracter paramilitar. La ora actuală grupările antiguvernamentale, autointitulate „patriot groups" (grupări patriotice), se cifreaza la 512 organizaţii, capul de afiş, nici nu se putea altfel, fiind deţinut de statul Texas cu 49 organizaţii - miliţii armate.
Recent, organele federale au arestat nouă membri ai organizatiei Hutaree - Christian Warrior (Luptători Creştini) din statul Michigan, care urmăreau asasinarea funcţionarilor guvernamentali şi o revoltă generalizată împotriva guvernului federal, considerat, în opinia lor, drept Antichrist. Surprinzător este faptul că în toate cele 50 state americane, există grupări paramilitare care urmăresc răsturnarea guvernului. Regretabil este faptul că nimeni nu-şi pune întrebarea, ce a generat asemenea reacţii din partea populaţiei americane, obişnuită să trăiască la cu totul alte standarde. Chiar nimeni nu observă ca zilnic Statele Unite se dezintegrează, depărtându-se total de standardele democratice la care a fost creată?

Pontifus Maximus nu numai că a spus ca va schimba Statele Unite ale Americii, dar persoanele cu care s-a asociat de-alungul vieţii au manifestat ostilitate deschisă faţă de valorile, principiile şi populaţia Americană. Pastorul Jeremiah Wright, apropiat al „mesianicului" a afirmat „God damn America" (Dumnezeu să pedepsească America) şi Bill Ayers, prieten al mesianicului, a organizat atacuri teroriste asupra unor instituţii guvernamentale americane şi îşi continuă nestingerit cariera de profesor universitar, iar armate de „czars", numiţi în administraţie ăşi manifestă ataşamentul deschis faţă de Mao Tze Dun şi faţă de sistemul de tristă amintire, sistem care a făcut zeci de milioane de victime în rândul populatiei civile.

Să numeşti în guvern persoane care resping valorile americane şi care manifestă ostilitate faţă de populaţia Americii, mi se pare o greşeală de neiertat. Am serioase dubii şi semne de întrebare, dacă populaţia Americii se va trezi, înainte ca America să fie total dezmembrată şi, în final, să nu mai existe. Oricum, îmi permit să-i dau un sfat lui Pontifus Maximus, sfat desprins din opera lui Lao-Zi, filozof chinez din secolul al VI-lea I. Cr., şi regăsit in „Cartea despre Dao si Putere": „guvernează o ţară, un popor, similar cum găteşti un peşte foarte mic: nu fă focul prea tare". Se pare ca „focul" este la maximum, lucru care încinge. Asta, pentru cine are urechi de auzit, să audă. După cum evolueaza situaţia, am motive temeinice să cred, că nimeni nu aude iar drumul pe care a apucat America este ireversibil.