În Europa secolului XXI oamenii acceptă să fie conduşi de politicieni şi oportunişti corupţi, iar România nu face excepţie, dimpotrivă. Nu românii sau ungurii, ca naţiuni/popoare sunt vinovaţi pentru situaţia creată. Cei ce dezbină din umbră, asmuţindu-ne pe unii împotriva celorlalţi, trebuie contracaraţi şi acţiunile lor nefaste, anihilate. Aceşti clovni gen „Csibi Barna" nu trebuiesc acceptaţi în societate, trebuiesc puşi la locul care li se cuvine, adică în spatele gratiilor. Ca de obicei, mass-media şi partidele politice transformă actul unui „bun de legat", într-un scandal de anvergură, folosindu-l în scopul distragerii atenţiei oamenilor de la problemele cotidiene, de la sărăcire, şomaj, înfometare şi dezastru.

„Nincs kegyelem!" (Dücsö Csaba)

„Naţia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad şi al lui Ghinghis-Han" [...] Dücsö Csaba citează cuvintele leventului Torday, care se adresează prietenei sale Piroska: „Eu nu aştept să vină răzbunarea, nu aştept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi va ieşi în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare. Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sabie toată populaţia. Voi otrăvi toate fântânile şi voi ucide până şi copiii din leagăn! În germene voi distruge acest neam de hoţi şi ticăloşi! Nu va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru mama care va naşte copil... Voi suprima fiecare valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singură naţionalitate, cea maghiară, naţia mea, sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia şi Cloşca. Nu va fi milă!" (Dücsö Csaba, NINCS KEGYELEM – Attila, Amos, Arpad ivadeka fel ay ù honfoglalàsra! Budapest, 1939, tavasza, p. 156).

„Poliţia acuză, legea achită!"

Este titlul unui film italian de prin anii '70, de strictă actualitate. În anul 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a decis neînceperea urmăririi penale asupra lui Csibi Barna şi a altor şapte secui pentru „utilizare în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe" şi „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii". „Nu comentez decizia instanţei, a declarat comisarul-şef Marcel Bonţidean, şeful Poliţiei Cluj-Napoca, eu mi-am făcut datoria înainte. Din câte ştiu, Csibi Barna are trei dosare penale la Cluj. Ne vom face datoria şi de-acum înainte. Cred că trebuie măsuri dure împotriva celor care sunt extremişti şi se manifestă ca extremişti". Csibi Barna, liderul Plutonului Secuiesc din Batalionul Wass Albert [1] al Gărzii Maghiare din Miercurea Ciuc nu este un copil nevinovat, este urmărit penal pentru instigare la discriminare şi constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist şi xenofob. Are un proces pe rol şi la Tribunalul Harghita, fiind cercetat penal, pentru instigare la discriminare, antisemitism şi constituirea unei organizaţii cu caracter rasist şi xenofob. În data de 6 aprilie 2010, trei indivizi (unul dintre cei identificaţi fiind cel numit) au amplasat în faţa unui supermarket din localitate o pancartă pe care au scris în limba maghiară: „Szegyelld magad, mar megint zsidonal vasaroltal!" („Ruşine să-ţi fie, iar ai cumpărat de la evrei!"). Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita s-a autosesizat în cazul liderului grupării Garda Secuiască din Miercurea Ciuc... dar atât.

La vârsta de 24 de ani, Avram Iancu a coordonat cu succes rezistenţa românilor din Munţii Apuseni, reuşind să respingă toate atacurile armatei maghiare, act pe care autorităţile vremii nu l-au putut ierta niciodată, conducătorul rezistenţei româneşti, Avram Iancu fiind supus unei pedepse umilitoare încă din timpul vieţii. De 15 martie, Ziua Maghiarilor de pretutindeni, la mai bine de un secol şi jumătate de la evenimentele de atunci, un extremist dezaxat, erijându-se în factotum justiţiar, l-a judecat pe „Crăişorul munţilor" la Miercurea Ciuc, l-a condamnat la spânzurătoare şi l-a executat în piaţa publică sub oblăduirea îngăduitoare, ba chiar încurajatoare a autorităţilor locale. Infractorul recidivist şi-a instalat „scena" în mijlocul străzii, a avut timp să construiască eşafodul, să-şi aranjeze confortabil decorul, fără a fi deranjat de forţele de ordine. Imaginea parcă desprinsă dintr-o piesă - nu a teatrului absurd, ci a unuia alienat - s-a derulat sub privirile curioase şi nevinovate ale copiilor. Să-i fi dat autorităţile locale autorizaţia de a-l spânzura pe Avram Iancu acolo? Se pare că primarul a fost de acord... Cercetat pentru instigare la discriminare, făptuitorul a fost dojenit cu blândeţe părintească de liderii U.D.M.R.. Am convingerea că după aplicarea unei amenzi „corecţionale" simbolice (pe care n-o va plăti niciodată), recidivistului i se vor oferi toate şansele să sfideze iarăşi autorităţile române, fără a fi pedepsit. Preşedintele şi Guvernul României, preocupaţi de circul moţiunilor au reacţii timorate şi neconvingătoare, de circumstanţă. Ce trebuie să se mai întâmple pentru ca „onoarea de demoazelă" a U.D.M.R. să nu fie lezată? Parafrazez întrebarea lui Moş Ion Roată: „... cu obrazul scuipat al românilor cum rămâne?". Din păcate România nu mai are un Cuza care să-l „spele". Aşa cum am mai menţionat, „Poliţia acuză, legea achită!"

Opriţi-i înainte de a fi prea târziu!

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, reiterând afirmaţia făcută cu un an în urmă, a declarat marţi, 15 martie 2011, la Miercurea Ciuc, cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că Budapesta sprijină obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Ca urmare, despre reacţia Ministrului de Externe al României, vicepreşedinte P.C., Bogdan Diaconu afirmă: „Teodor Baconschi are o prestaţie demnă de un ministru de Externe al Ungariei de vreme ce în emisiunea televizată de joi seara (17 martie 2011 n.a.) de la B1 Tv a apărat cu devotament ţara vecină şi a scuzat-o pentru toate excesele iredentiste! Baconschi a recunoscut că nu a solicitat lămuriri de la Ambasada Ungariei pentru declaraţiile lui Viktor Orban decât după scandalul din Parlament şi a trecut sub tăcere declaraţiile clare şi fără echivoc ale preşedintelui Parlamentului Ungariei referitoare la susţinerea autonomiei."

Din păcate, nici românii, nici ungurii nu învaţă din lecţia istoriei. Oare ce doleanţe au o parte a etnicilor maghiari din România? Redau câteva fapte ale unor grupuri de cetăţeni români de etnie maghiară care ne umilesc şi împotriva cărora oficialii români rămân impasibili:
- poartă doliu de Ziua Naţională a României;
- cer autonomie culturală şi pretind autonomie administrativ-teritorială, exemplul edificator fiind europarlamentarul „român" de etnie maghiară, vicepreşedinte al Parlamentului European şi proaspăt cetăţean al Ungariei, care incită la revoltă şi cheamă etnicii maghiari din România să iasă în stradă;
- sfidează şi contestă legile sau tratatele internaţionale, în speţă Tratatul de la Trianon;
- vor o lege a minorităţilor care să le ofere nu drepturi ci privilegii, în detrimentul populaţiei majoritare;
- intonează ostentativ imnul Ungariei şi flutură drapelul Ungariei Mari pe teritoriul României, sfidează legile statului român şi atacă simbolurile naţionale româneşti: legea privind stema României şi sigiliul statului, la articolul 4 stipulează: „Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităţilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele şi plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda naţională şi pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele şi pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condiţiile stabilite de Guvernul României". Una din ştampilele primăriei din Miercurea Ciuc este redactată în limbile română şi maghiară şi nu are inclusă stema României, iar Guvernul României, prin reprezentantul său în teritoriu, refuză să ia vreo măsură în acest sens;
Membrii Parlamentului României îşi iau zi liberă de Ziua Ungariei - no comment!

Întrebarea fundamentala este: ce vor ungurii şi ce vor românii din ţara noastră? Românii şi ungurii vor să trăiască în pace! Dacă un infractor din Miercurea Ciuc comite o faptă reprobabilă nu înseamnă că toţi ungurii sunt la fel. Din păcate există persoane interesate ca maghiarii din România să trăiască într-un ghetou spiritual, să nu înveţe şi să nu vorbească limba oficială a ţării în care trăiesc, să-i urască pe români, aşa cum s-a întâmplat în martie 1990, când extremiştii unguri l-au bătut cu bestialitate, l-au molestat pe românul Mihai Cofariu, obligându-l să suporte urmările loviturilor pentru tot restul vieţii. Sunt român, dar mi-este din ce în ce mai greu să accept că trăiesc în ţara mea. Dacă adepţii Gărzii Maghiare[2] recită în public, în prezenţa reprezentanţilor U.D.M.R. „Talpra magyar" („Ridică-te maghiare" a lui Petőfi Sándor - n.a.) şi versurile lui Wass Albert, cele scrise mai înainte mă îndeamnă, nu la revoltă, ci la normalitate. Reamintesc în contrapondere versurile lui Radu Gyr din poezia sa „Ridică, te Gheorghe, ridică-te Ioane!": „Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,/ ci ca să aduni chiuind pe tăpşane/ o claie de zări şi-o căciulă de stele,/ ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!/ [...] Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!/ Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!/ Şi sus, spre lumină din urma-a furtunii, / ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!"

Pentru respectarea realităţii, trebuie să recunoaştem că Preşedintele şi Guvernul României ar trebui să ia notiţe, să înveţe lecţia premierului Ungariei, Viktor Orban, predată în discursul rostit cu ocazia Zilei Maghiarilor de pretutindeni. Un discurs naţionalist? Da, însă în interesul tuturor cetăţenilor unguri. La ei se poate, la noi, nu! Conducătorilor României le lipseşte demnitatea naţională pe care o respectă cei ai Ungariei: „Toţi maghiarii, fie că trăiesc pe pământul natal, ori în orice altă parte a lumii, simt acelaşi lucru: când vine primăvara, ne punem cocarda în piept şi pornim să sărbătorim. [...] În anii trecuţi am sărbătorit printre îndoieli. După multă vreme, putem, din nou, să salutăm primăvara, în libertate. Ungaria s-a schimbat foarte mult, iar acum trăieşte lunile înnoirii. [...] Noua Constituţie, al cărei proiect l-am înaintat de Ziua Naţională, aşează în sfârşit pe bazele demnităţii crezul nostru naţional, defineşte solidaritatea tuturor maghiarilor şi răspunderea Ungariei faţă de toţi membrii naţiunii." (Viktor Orban)
[1] Conte de Czege și Szentegyed, Wass Albert a fost judecat (documentat de Muzeul Holocaustului) şi condamnat pentru crime de război împotriva românilor şi a evreilor fiind considerat în continuare criminal de război. Spre deosebire de Mareşalul Ion Antonescu, căruia i-a fost dărâmate busturile şi redenumite străzile care-i purtau numele, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Wass Albert beneficiază în continuare de statui comemorative.
[2] Garda Maghiară (Magyar Garda) este o organizaţie de extremă dreaptă, fondată în Ungaria în anul 2007 de partidul Jobbik, dar scoasă în afara legii (maghiare) de Tribunalul de la Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmată definitiv şi irevocabil de Curtea de Apel Budapesta, în data de 2 iulie 2009.