Dacă pandemia a fost „certificată” pentru România abia în data de 21 iulie 2020, printr-o hotărâre a Comitetului pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.), deși era declarată de O.M.S. încă din data de 11 februarie (fără a ține cont de condițiile impuse de reglementările internaționale - n.r.), așa cum recent a constatat Î.C.C.J., ce anume am avut în România până la acel moment? Din punct de vedere legal, zic...

Dacă hotărârea C.N.S.U. din 21 iulie 2020 nu a fost niciodată publicată în „Monitorul Oficial ”, deci nu există ca act normativ, ce efect are acea „certificare”? Suntem sau nu în stare de pandemie? Din punct de vedere legal, zic ...

„S-a greșit! „S-a greșit! Care e problema?”

Acceptăm ca ritualurile barbare de înmormântare, doborârea psihică a populației, refuzul actului medical, evacuarea cu targa a pacienților recent operați, furtul copilăriei și al adolescenței, încălcarea dreptului la învățătură, distrugerea economică, segregarea socială pe criterii sanitare, reînvierea tentațiilor hitleriste, secularizarea neo-marxistă a bisericii, golirea omului de suflet, sens al vieții și credință, pot fi iertate, pentru că s-a greșit? Ca să citez o statuie pandemică încă aflata pe soclu: „S-a greșit! S-a greșit. Care e problema?”

Secția de contencios administrativ a Î.C.C.J. a stabilit, printr-o decizie pronunțată în 2 decembrie 2020, motivată și publicată de-abia săptămâna trecută, că pandemia declarată de O.M.S. în data de 11 februarie 2020 a fost „certificată” în România printr-o hotărâre a C.N.S.U. din 21 iulie 2020.

Ce anume am avut în România, care să justifice restricțiile de drepturi și măsurile liberticide luate din 14 martie 2020 încoace?

În afară de problema jenantă de reglementare eronată și de motivare pe care o evoc mai jos, această simplă constatare ridică două enorme probleme pentru statul de drept și pentru siguranța circuitului civil:
- dacă pandemia a fost „certificată” de-abia în data de 21 iulie 2020, iar Ministerul Sănătății a recunoscut oficial că nu s-a emis niciun act normativ care să fi declarat epidemie pe teritoriul național, ce anume am avut în România, care să justifice restricțiile de drepturi și măsurile liberticide luate din 14 martie 2020 încoace? Nu cumva am avut doar neșansa unor birocrați nătângi și uituci care nu au știut cum să tragă de mânecă impostorii de la putere pentru a da bază legală și factuală dictaturii sanitare instaurate? Să nu uităm că, între 11 februarie 2020 - 11 martie 2020 la ordinea zilei erau alegerile anticipate, Iohannis și Orban (Ludovic - n.r.) considerând molima o „simplă răceală”;
- hotărârea C.N.S.U. evocată de judecătorii de la Î.C.C.J. nu a fost publicată niciodată în „Monitorul Oficial”, deci nu există din punct de vedere legal și constituțional. Faptul că Î.C.C.J. consideră că această hotărâre certifică pandemia (printr-o motivare pusă pe site-ul Î.C.C.J. la nouă luni distanță) nu-i acoperă inexistența, căci instanța de la vârful sistemului nostru judiciar nu este legiuitor sau executiv.

Ordinul de carantinare emis de Arafat a fost greșit

În altă ordine de idei, din analiza deciziei Î.C.C.J. rezultă că ordinul de carantinare emis de Arafat e greșit, indicând o altă lege aplicabilă decât cea corectă. Totuși, această greșeală, care distruge drepturi și libertăți este, în concepția judecătorului care a motivat decizia Î.C.C.J., o simplă eroare materială scuzabilă (citez din nou aceeași statuie pandemică încă aflata pe soclu: „S-a greșit! S-a greșit. Care e problema?”). În plus, Î.C.C.J. reține, în mod aberant și ilogic, că restricțiile de drepturi și libertăți se pot dispune și prin ordine ale comandantului acțiunii, chiar dacă aceste ordine nu sunt publicate și chiar dacă indică greșit baza legală și depășesc competențele constituționale stabilite de art. 53 din Constituție (limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți se poate dispune numai temporar și numai prin lege, ca act juridic al Parlamentului).

Voila: „Deşi în cuprinsul Ordinului Şefului D.S.U. nr. 4659887/11.11.2020, s-a menţionat, printre altele, că temei al emiterii actului administrativ îl reprezintă art. 6 lit. b) din Legea nr. 136/2020, aceasta reprezintă doar o eroare materială, care, contrar susţinerilor reclamantei, nu conduce la declararea nulităţii actului atacat. Natura erorii materiale este confirmată de împrejurarea că ordinul contestat se întemeiază pe Legea nr. 55/2020 [...], pe H.G. nr. 856/2020 [...]. De asemenea, Înalta Curte constată că, prin Hotărârea C.N.S.U. nr. 36/21.07.2020 (fila 114 dosar fond) s-a certificat pandemia de Covid-19 declarată de O.M.S. la data de 11.02.2020, în acord cu dispoziţiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 136/2020”.

Î.C.C.J. l-a scos „basma curată” pe „comandantul acțiunii”, care s-a încurcat în litere de legi

Se observă efortul Î.C.C.J. de a-l scoate „basma curată” pe comandantul acțiunii, care s-a încurcat în litere de legi, precum și faptul că, pentru hotărârea C.N.S.U. de „certificare” a pandemiei, se indică o filă din dosar, și nu un număr de Monitor oficial.

„S-a greșit! S-a greșit. Care e problema?”[1].

Așa cum nu e clar de ce o „simplă răceală” a blocat lumea timp de mai mult de un an, tot așa nu e clar cum de reușește mereu Arafat să râmână în funcție indiferent câte nenorociri ar gira saU comite și - mai nou - ce chei învârte Voiculescu ca să se mențină moț în fruntea unui minister în care nu are nicio atribuție directă, pentru că și le-a delegat pe toate unor frustrați și neterminați.

„Ceată a lui Pițigoi, dai într-unul, țipă doi”

Coaliția lu' pește a decis azi, 12 aprilie 2021, să îi păstreze în funcție și pe Arafat, și pe Voiculescu. În ciuda țâfnei lui Cîțu de ieri și a afrontului direct comis cu ocazia ținerii unei conferințe de presă fără presă și fără mască a ministrului Voiculescu, suprapusă peste conferința de presă a „premierului” Câțu. În ciuda falsei revolte din P.N.L. - cea mai penibilă ieșire fiind cea a lui Rareș Bogdan, care a făcut și a dres și a dereticat și a ieșit un mare fâs.

Vestea proastă pentru coaliția „Ceată a lui Pițigoi,dai într-unul, țipă doi” este că Voiculescu este un mare gafeur, iar Arafat este un individ cinic și sumbru ca un crivăț siberian, urmând a le strica imaginea și mai mult peneliștilor și lui Iohannis, în beneficiul extremiștilor de la U.S.R.-P.L.U.S.

Vestea oribilă pentru noi este că belelele și nenorocirile pandemice nu se vor opri aici. Vor mai lua foc secții de terapie intensivă, vor mai fi legați de paturi bolnavii, vor mai fi evacuați pe targă operații recent și vor mai fi sărbători creștine „neutralizate” și ritualuri de trecere la cele veșnice - esențiale pentru fiecare familie -, interzise.  Sfidarea poporului este, însă, periculoasă. Nu poate dura la infinit.

------------------------------------------------