Din 2008, de când a fost lansat portalul „IntelNews”, a rămas tradiția ca la sfârșit de an să aruncăm o privire înapoi și să evidențiem ceea ce credem că au fost cele mai importante povești legate de lumea informațiilor din ultimele 12 luni. În așteptarea a ceea ce poate aduce 2020 în acest domeniu extrem de volatil, vă prezentăm selecția noastră cu cele mai bune povești de spionaj din 2019. Acestea sunt enumerate mai jos în ordinea inversă a semnificației.

10. Serviciului Federal German de Informații al Germaniei - Bundesnachrichtendienst (B.N.D.) se mândrește acum cu cel mai mare sediu de spionaj din lume. În februarie 2019, cancelarul german Angela Merkel a inaugurat „Zentrale des Bundesnachrichtendienstes”, care este noul sediu al Serviciului Federal German de Informații. B.N.D., care funcționează ca serviciul de informații externe din Germania, se crede că ar fi acum proprietarul celui mai mare sediu al oricărei agenții de spionaj din lume. Interesant este că agenția de spionaj germană are mai puțin de 7.000 de angajați, ceea ce reprezintă doar o fracțiune a agenţilor americani, ruşi sau chinezi ai echivalentului B.N.D. Unii analiști au interpretat această evoluție ca parte a încercării Germaniei de a se reafirma ca un actor major al peisajului securității globale, în special în urma alegerii președintelui american Donald Trump, pe care Berlinul îl consideră dezinteresat de securitatea europeană.

În timpul discursului de inaugurare, cancelarul Merkel a afirmat că lumea devine „din ce în ce mai confuză”, ceea ce a impus „necesitatea unui serviciu de informații externe puternic și eficient [german] [...] mai urgent decât oricând”. Interesant, noul complex are un centru de vizitatori care este deschis publicului, ceea ce face din B.N.D. prima agenție de informații străine din lume cu o facilitate pentru vizitatori cu acces public.

9. Israel extinde perioada de clasificare a documentelor de informații la 90 de ani. Israelul, care este una dintre cele mai active comunități de informații din lume, a mărit secretul aparatului său de spionaj ridicând la 90 de ani perioada de clasificare a documentelor oficiale de informații. Până la sfârșitul lunii ianuarie a anului care a trecut, documentele guvernamentale produse de agențiile de spionaj ale Israelului, cum ar fi organizația sa de spionaj externă, „Mossad” sau Agenția sa de Securitate Internă, „Shin Bet”, ar putea rămâne ascunse accesului public până la 70 de ani. În 2018, „Consiliul Suprem al Arhivelor din Israel”, un organism din Arhivele Statului Israel care consiliază Oficiul Primului Ministru în chestiuni de clasificare, a fost împotriva prelungirii perioadei de clasificare cu mai mult de cinci ani, însă la începutul anului 2019, premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins recomandarea și a reușit să promoveze o modificare a reglementărilor de clasificare, care va păstra documentele secrete timp de 90 de ani de acum încolo. Ziarul israelian „Ha’aretz”, care a publicat știri despre regulamentul modificat, a spus că documentele din 1949, anul în care au fost fondate „Shin Bet” și „Mossad”, ar fi fost declasificate în mod normal în acest an, însă acum vor rămâne ascunse privirii publice până în 2039. Documentele referitoare la cazuri mai recente nu vor fi lansate până în 2100.

8. Agenţia Centrală de Informaţii a S.U.A. (C.I.A.)a menținut un canal secret de comunicare cu Coreea de Nord timp de 10 ani. Oportunitățile făcute în ultimii ani de către președintele S.U.A., Donald Trump, către Coreea de Nord. Desigur, nu şi Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite. Într-un articol publicat în iulie, „The Wall Street Journal” se susținea că între C.I.A. și oficialii de informații din Coreea de Nord a fost activ un canal de informații cel puțin un deceniu. Canalul neraportat anterior a dus la o serie de întâlniri publice, cum ar fi vizita din 2014 la Pyongyang de către James Clapper, directorul american de atunci al informațiilor naționale, precum și o vizită anterioară în capitala Coreei de Nord de către fostul președinte american Bill Clinton în 2009. Cu toate acestea, majoritatea contactelor care includ câteva vizite în Coreea de Nord - a oficialului C.I.A., Joseph DeTrani, înainte și după vizita lui Clinton, precum și în 2012 și 2013, două vizite la Pyongyang ale directorului adjunct al C.I.A, Michael Morell -, au fost secrete.

Succesorul său, Avril Haines, a vizitat și Coreea de Nord, Jurnalul, iar „The Wall Street Journal” a menționat: „contactul a dormit târziu în administrația Obama”. După ce a devenit directorul C.I.A. în urma alegerilor lui Trump la președinție, Mike Pompeo a fost informat despre existența canalului secret și a decis să îl reia, cu acordul lui Trump. Asta a dus la eventuala sa vizită în Coreea de Nord împreună cu Andrew Kim, care la acea vreme a condus Centrul de misiuni al C.I.A. În cele din urmă, acest canal de comunicare a facilitat summitul la nivel înalt dintre Trump și liderul suprem Kim Jong-un, în iunie 2018, la Singapore.

- Va urma -
Aranjament grafic - I.M.

----------------------------------------
[1] Sursa - https://intelnews.org/2019/12/31/01-2696/?fbclid=IwAR3SJkTeIKFqL73IdtBe-LxzF-5Wb9sn8ebXB3FQnrWNW-GSrQhnkjnQ6iA