Harkov 1941-1943

Ofensiva germană

25 octombrie 1941. Trupe ale Armatei 6 germane străpung dispozitivul Armatei 38 sovietice şi ocupă oraşele Harkov (după ce echipamentele industriale fuseseră demontate şi transportate în estul Uniunii Sovietice) şi Belgorod.

Ofensiva sovietică

18 ianuarie 1942. Armatele 6, 9 și 57 sovietice atacă, la sud de Harkov, pe direcțiile Izium-Krasnograd și Izium-Lozovaia, reuşind să înainteze la vest de Izium până pe aliniamentul Novo Komo, vest Lozovaia, Samoilovka, Braghimovka (90 km est de Krasnograd), şi să realizeze un intrând cu o lăţime de 30-40 km şi o adâncime de 50 km, de unde ameninţau serios cele două centre vitale cucerite de germani la vest de Doneţ (Harkov şi Dnepropetrovsk).

Chiar dacă au înfrânt trei divizii germane, armate sovietice nu au reușit să realizeze pe deplin speranțele Înaltului Comandament sovietic, încetinind doar înaintarea Wehrmacht-ului.

Cotraofensiva germano-română

În final, germanii au redresat situația prin aducerea în zonă de noi forțe, constituind (din armatele 17 și 1 blindată) Gruparea ,,Kleist” (între Pavlograd și Artemovsk). În acest context, Grupul german de armate „Sud” a apelat la diviziile 1 şi 2 infanterie române, aflate în Transnistria, cu misiune de pază şi siguranţă, şi la Detaşamentul de schiori ,,colonel Rotta”, constituit de Divizia 3 munte. Ulterior, în zonă, au mai fost aduse diviziile 4 şi 20 infanterie, forţele române de la sud de Harkov fiind subordonate Corpului 6 armată (general Corneliu Dragalina). Deplasându-se pe jos, pe distanțe de 150-450 km și pe un ger de - 35°C pe viscol și drumuri înzăpezite, marile unități române au ajuns în zonele indicate și au participat la ampla bătălie de iarnă, în lunile februarie-martie 1942, contribuind la limitarea pătrunderii trupelor sovietice spre Krasnograd şi la stabilizarea frontului. Cele mai grele lupte s-au dat în zona Lozovaia.

Ofensiva sovietică.

12 mai 1942. Frontul sovietic de ,,Sud-Vest” concepe o acţiune ,,în cleşte”, în jurul Harkovului, executată, în prima fază, cu un grup principal pe direcția Izium – Poltava, și cu un grup secundar, pe direcția nord-est Harkov – Valki. În faza a două, după ce ar fi fost grupate în zona Krasnograd, Valki, Poltava, forțele sovietice urmau să atace spre Dnepropetrovsk pentru a intercepta comunicațiile de pe Nipru și, eventual, a pătrunde prin Perekop, încercuind astfel forțele germane din bazinul Donețului și din Crimeea. Insuficiența aviației și dispunerea la flancul stâng, către Slaviansk, doar a opt divizii au făcut ca planurile să nu poată fi îndeplinite.
- În sectorul de nord, ofensiva sovietică a fost oprită de o divizie blindată germană, la Nepokitaia desfăşurându-se una dintre cele mai mari bătălii de tancuri care avuseseră loc până atunci pe frontul de est.
- La sud de oraş, sovieticii au reuşit să pătrundă în dispozitivul german circa 35 – 40 km, până la est de Krasnograd, în imediata apropiere a flancului stâng al Corpului 6 armată.
- După lupte înverşunate, forţele germane şi române au limitat pătrunderea inamicului, constituind un puternic aliniament defensiv.

Cotraofensiva germano-română

17 mai 1942. În conformitate cu decizia O.K.H.-ului din 10 aprilie, privind operaţia „Friederick” (ofensiva spre Harkov), feldmareșalul Fedor von Bock a decis să treacă la ofensivă cu forțele de la flancul de sud, pentru a ajuta Armata 6 germană și a încercui forțele sovietice din punga de la Izium. Grupul blindat ,,Kleist” a atacat de la sud spre nord, pe direcţia Slaviansk-Izium, cu flancul drept pe Doneț, pentru a ajunge în spatele forţelor sovietice aflate la sud-vest de Harkov.

- Până la 18 mai, trupele germane au înaintat spre nord 40-50 km atingând cursul mijlociu al Doneţului, la Petrovskoe (30 km sud-vest de Izium), după care, Grupul blindat „Kleist” a realizat joncţiunea (23 mai), la 10 km sud de Balakleia, cu trupele Armatei 6 germane, care înaintau dinspre nord, interceptând complet căile de comunicaţie ale trupelor sovietice care luptau în intrând.

- Grupul ,,general von Kortzfleitz” atacă (20 mai) cu Corpul 6 armată spre Lozovaia.

- În acest context, forțele sovietice au rupt lupta și au încercat să iasă din încercuirea ce se contura în intrândul de la Izium, reuşind doar formațiuni motorizate, cu efective reduse, care s-au salvat pe podul de la Savinți.

- După ce blindatele germane au reuşit să intercepteze complet căile de comunicaţie ale trupelor sovietice care luptau în intrândul de la Harkov, Corpul 6 armată român a primit (21 mai) misiunea să treacă la ofensivă la nord şi la sud de Lozovaia, Divizia 4 infanterie cucerind localitățile Poltavkie (23 mai), Dimitrovka și Artelevka (24 mai) și ajungând în seara zilei de 25 mai pe aliniamentul Niv. Grigorievka, Niv. Pleșovaia.

- Forţele sovietice din zona Harkov sunt fracţionate (26 mai) în trei grupuri şi înfrânte definitiv până la 31 mai.

- În urma înfrângerii înregistrate, sovieticii au pierdut trei armate (86, 9 şi 57) cu 29 de divizii de infanterie, 280 000 de oameni (printre cei ucişi s-au aflat generalii L.V. Bobkin, A.M. Gorodnianski, F.I. Kostenko, K.P. Podlas), peste 650 de tancuri şi 5 000 de tunuri 450 (se spune că atunci când a aflat despre înfrângere, I.V. Stalin şi-a scuturat pipa pe capul lui N.S. Hrusciov).

Ofensiva sovietică

2 februarie 1943. Frontul „Voronej” (general F.I. Golikov) declanșează ofensiva (operaţia Zvezda” (Steaua) spre Harkov (cu trei armate) și Kursk (cu două armate), luptele durând până la 16 februarie.

3 februarie 1943. Trupele Frontului „Voronej” resping Gruparea germană ,,Lanz”, care reacţionează imediat cu nou sosita Divizie 2 SS tancuri restabilind situaţia la est de Harkov, permiţând afluirea în zonă a diviziilor „Das Reich” şi „Leibstandarte SS Adolf Hitler”.

5 februarie 1943. La sud de Harkov, Divizia „Das Reich” respinge trupele Armatei 3 tancuri sovietice care încercau să forţeze Doneţul (până la 9 februarie).

6 februarie 1943. La Rastenburg, feldmareşalul Erich von Manstein obţine promisiunea lui Hitler de a retrage Gruparea „Hollidt” pe râul Mius şi de a aduce pe Nipru Armata 4 blindată (general Hermann Hoth) pentru a putea face faţă, la sud de Harkov, ofensivei Frontului de „Sud-Vest”.

10 februarie 1943. Armatele 69 şi 3 tancuri sovietice atacă puternic în zona Harkov, dar sunt respinse de blindatele generalului Paul Hausser.

11 februarie 1943. Trupele Frontului de „Sud-Vest” sovietic eliberează Lozovaia (sud Harkov).

13 februarie 1943. Frontul ,,Voronej” continuă ofensiva spre Harkov, în timp ce forțele Frontului de ,,Sud” eliberează Novocerkassk.

14 februarie 1943. Armata 40 învăluie Harkovul pe la nord-vest, în timp ce Armata 3 tancuri ajunge la est de oraş. În acest context, generalul Paul Hausser decide să retragă trupele de tancuri SS din Harkov, în pofida ordinului lui Hitler de a păstra oraşul cu orice preţ.

16 februarie 1943. În urma unor lupte grele, trupele ale Frontului ,,Voronej” (general F.I. Golikov) reuşesc să pătrundă în Harkov.

Cotraofensiva germană

20 februarie 1943. După ce Hitler s-a deplasat la Zaporoje (17 februarie), unde a discutat cu feldmareşalul Erich von Manstein situaţia frontului şi i-a ordonat să reocupe Harkovul, trupele Grupului de armate „Sud” (feldmareşal Erich von Manstein) declanşează contraofensiva spre oraş (cu un puternic sprijin aerian din partea „Luftflotte 4”, cu peste 1.000 de misiuni pe zi), care va provoaca (până la 14 martie) o severă înfrângere fronturilor de „Sud-Vest” şi „Voronej”, finalizată prin recucerirea Harkovului şi Belgorodului.

26 februarie 1943. La sud de Harkov, unităţile corpurilor SS tancuri şi 48 tancuri germane învăluie şi ocupă Lozovaia (la 26 februarie). În continuare, Corpul SS tancuri a fost dirijat spre nord, la vest de Harkov, iar Corpul 48 tancuri a atacat spre nord-est (în cooperare cu Corpul 40), respingând armatele 6 şi 1 gardă sovietice spre Doneţ.

3 martie 1943. La sud-est de Harkov, trupe ale Armatei 1 tancuri germană ocupă Slaviansk și Lisiciansk, ajungând apoi pe Doneț. În încercarea de a opri înaintarea Armatei 4 tancuri germană spre Harkov, Armata 3 tancuri de gardă sovietică (general P.S. Rîbalko) încearcă un atac la sud de oraş, eşuat însă la 5 martie.

4 martie 1943. Trupele Frontului de „Nord-Vest” atacă spre Staraia Rossia, iar cele ale fronturilor „Voronej” şi de „Sud-Vest” se apără pe căile de acces spre Harkov.

14 martie 1943. Trupele feldmareşalului Erich von Manstein execută o contralovitură asupra flancului stâng al Frontului de ,,Sud-Vest” sovietic, reocupă orașul Harkov, resping forţele sovietice dincolo de Doneţ şi înaintează spre Belgorod.

Sovieticii reuşesc să menţină intrândul de la vest de Kursk, între Sevsk şi Sumî.

16 martie 1943. După ocuparea Harkovului, blindatele generalului Paul Hausser atacă spre nord-est, în direcţia Belgorod şi reocupă oraşul. Pierderile mari înregistrate de Corpul SS tancuri şi întăririle aduse în zonă de sovietici nu i-au mai permis Armatei 4 blindate germane să continue ofensiva spre Kursk. Cu toate acestea, contraofensiva concepută şi condusă de feldmareşalul Erich von Manstein a fost victorioasă, Frontul de „Sud-Vest” pierzând 30.000 de oameni, iar Frontul „Voronej” 58.000 şi multe tancuri.

19 martie 1943. Blindatele generalului Rausch recuceresc Belgorodul. Forţele sovietice de întărire trimise în zonă au reuşit să stabilizeze situaţia şi să nu permită trupelor germane să înainteze spre nord, în direcţia Orel, pentru a lichida intrândul sovietic de la vest de Kursk, constituind o apărare adânc eşalonată, în special în spaţiul dintre Harkov şi Orel, în care au fost plasate numeroase mijloace de luptă antitanc, câmpuri de mine antipersonal şi antitanc, obstacole genistice diverse etc.

25 aprilie 1943. Luând în calcul tăria forţei de luptă germane din zona Belgorod, Harkov, Comandamentul Suprem sovietic decide să se treacă la apărare, cu reorganizarea forţelor armate (în structura fronturilor şi armatelor au fost introduse noi unităţi şi mari unităţi de blindate, mecanizate, artilerie, aruncătoare de mine, artilerie cu reacţie, artilerie antiaeriană, transmisiuni etc.).

Ofensiva sovietică

3 august 1943. După eşecul ofensivei germane de la Kursk, trupele fronturilor „Voronej” şi de „Stepă” (1.000.000 de oameni, 12.000 de tunuri şi baterii ,,Katiuşa”, 2 500 tancuri şi autotunuri) declanşează contraofensiva la sud-est de Kursk, pe direcţia Belgorod-Harkov (operaţia ,,Rumianţev”).

- După o pregătire de artilerie de două ore, armatele 5 şi 6 de gardă din Frontul „Voronej”, întărite cu numeroase forţe blindate, străpung rapid fâşia principală de apărare a Corpul 52 armată german, după care au fost introduse în ruptură alte trupe blindate, care au înaintat între 30 şi 35 km, de la nord spre sud, la vest de Harkov, până la Nova Vodolaga.

- Concomitent, armatele 53 şi 49 au atacat poziţiile Grupării ,,Kempf ”, la nord de Belgorod.

5 august 1943. Armata 69 a Frontului de ,,Stepă” eliberează oraşul Belgorod, în timp ce armatele 27 şi 40 se îndreaptă spre Harkov.

7 august 1943. Feldmareşalul Erich von Manstein reuşte să aducă în zona Harkov blindatele care luptaseră pe Mius, încropind o linie de rezistenţă în faţa oraşului de care se apropia Armata 5 tancuri de gardă sovietică. Situaţia Grupului de armate „Sud” este agravtă şi de atacurile executate de trupele Frontului de ,,Sud-Vest” asupra Armatei 1 tancuri în Dombas şi de cele ale Frontului de ,,Sud” asupra Armatei 6, pe Mius.

23 august 1943. În urma unor lupte extrem de grele, forţele Frontului de ,,Stepă“ pătrund în oraşul Harkov (evacuat la ordinul feldmareşalului Erich von Manstein).

- În cinstea victoriei, obţinută cu mari pierderi umane (156.000 de militari şi 1.864 de tancuri 592 ), la Moscova sunt trase din nou salve de artilerie.

- Victoriile obţinute în anul 1943, în special cea de la Harkov, au făcut ca iniţiativa strategică să treacă definitiv de partea forţelor armate sovietice, care au desfăşurat operaţii de anvergură în tot cursul anului 1944.