Pădure, toamnaMulte daruri minuni avem pe Pământ! Poate că cel mai important este existenţa anotimpurilor! Nu pentru a nu ne plictisi ni s-au dat anotimpurile! Fiecare astfel de perioadă din an aduce schimbare! Natura, temperatura, percepţia, simţurile, puterea de zâmbet, adevărul despre tot ce înseamnă viaţă şi multe altele încă neştiute de noi, trăiesc aceste schimbări! Dar ceea ce noi numim „schimbare" reprezintă, de fapt o perpetuă desăvârşire.

Natura nu se schimbă, ci doar îşi desăvârşeşte gena prefacerii în cârdăşie cu personalitatea anotimpului „de servici". Şi atitudinea noastră faţă de ceea ce...

Maria Diana PopescuGuvernul, Parlamentul şi guvernatorul B.N.R. se prefac a nu înţelege că noi sîntem cei care achităm opera jafului naţional comis de ei, inclusiv împrumuturile F.M.I.. În loc să-i protejeze pe români de abuzurile băncilor, au mare grijă să ajungă în incapacitate de plată şi să-i execute silit. Asta este strategia lor, iar ceea ce se li se întîmplă acum românilor este de toata jena. În cei patru ani de criză n-a existat nicio iniţiativă de protejare a cetăţeanului faţă de hienele bancare, faţă de cămătarii care au cumpărat creditele restanţierilor. Românii sînt storşi pe orice cale de tot...

Iunie-1962 Gh. Gheorghiu-Dej şi N.S. Hrusciov art-emisÎn zilele de 18-25 iunie 1962, Nichita Sergheevici Hrusciov a efectuat o vizită oficială în România, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat a Uniunii Sovietice. Climatul în care s-a desfaşurat această vizită nu a fost tocmai favorabil.

Socialismul trebuia să învingă

După retragerea trupelor sovietice din România, în iunie 1958, conducerea de la Bucureşti a început o acţiune sistematică vizând derusificarea şi destalinizarea instituţiilor publice şi a vieţii politice din ţară. Din 1960 - 1961, Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul secretar al C.C. al P.M.R., şi Ion Gheorghe Maurer, preşedinte al...

Mircea Eliade
Istoria Neamului Românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut în vifor. Popor de frontieră, luptam şi muream pentru toţi. Muream, mai ales, plătind miopia şi neghiobia altora."
(Mircea Eliade - „Teroarea istoriei" şi destinul României)

„Printre neamurile fără noroc, ne numărăm în frunte noi, Românii. Ca să supravieţuim în Istorie, ne-am istovit mai mult decât s-au cheltuit alte neamuri ca să cucereasca pământul. Nicolae Iorga spunea ca nenorocul ni se trage de la Alexandru Machedon: în loc să-şi ridice privirile spre...

Adina Berciu-Drăghicescu - art-emisPână în anul 1923, Ministerul Instrucţiunii Publice a controlat cele 26 de şcoli primare şi 4 şcoli secundare româneşti din Grecia prin revizori şcolari. In acest an s-a înfiinţat pe lângă Administraţia Şcoalelor şi Bisericilor din Grecia un Consiliu Administrativ Permanent. La 1 octombrie 1926, această administraţie a fost înlocuită de comitete (eforii) şcolare locale, iar controlul a fost înlocuit cu cel al directorului celei mai înalte şcoli din circumscripţia şcolară respectivă. Legaţiile şi consulatele României coordonau activitatea acestor comitete şi gestionau fondurile ordonanţate lor...

Sistemul sovietic de rachete, S-2 SOPKAConform indicaţiilor date de mareşalul Andrei Greciko – în cursul vizitei sale în România (februarie 1961) - şi a prevederilor protocolului secret al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, semnat de generalul Leontin Sălăjan (Moscova, 31 martie 1961), autorităţile române au dezvoltat forţele navale naţionale, fiind achiziţionate în acest scop nouă vedete purtătoare de rachete – dintre care şase nave „Proiect 205", în perioada 1962-1965. Acestea au făcut parte din compunerea unui divizion nou înfiinţat şi s-a prevăzut dotarea lor cu câte patru rachete sovietice P-15 „Termit", de tipul...

Alexandru Oblu art-emis„Trăim cu frenezie o flecăreală continuă, mulţumiţi că avem ce bârfi, fără să ne pese că ţara în care locuim ar putea fi părăsită de istorie." (Octavian Paler)

Statul Bau-Bau

Din momentul în care, unui popor nu i se mai recunoaşte între semeni dreptul legitim şi legal-democratic de a îndepărta de la putere un preşedinte care nu-l mai reprezintă (şi asta prin vot plebiscitar, susţinut cu 7,4 milioane de votanţi, după ce pe acelaşi preşedinte l-a ales tot el, în urmă cu 8 ani, cu numai 5 milioane şi ceva de voturi), atunci înseamnă că acest popor nu mai e considerat ca atare în contextul...

Mariana Gurza-Pe urmele lui Zenon
De la intimitate, prin alteritate, spre infinitate

Dacă m-ar întreba cineva cum o percep eu pe poeta, eseista, jurnalista Mariana Gurza, l-aş invita să contemple „Cumințenia Pământului", a lui Constantin Brâncuși: o acumulare interioară, sugerând liniștea preaplinului, o armonie perfect ritmată a curbelor de gând, o cuprindere întrebătoare, dar calmă, a sinelui neîncăput. Mă confirmă, fără tăgadă, și recentul volum de versuri „Pe urmele lui Zenon", Editura Timpolis, 2012.
Cerul filosofiei grecești este brăzdat de două stele cu acest nume: Zenon din Elea (490-430 î. Hr.) - autorul...

Sindromul maimuţeiSe spune - nu am văzut cu ochii mei - că dacă treci pe lângă un cocotier în care se află o maimuţă, poţi obţine uşor nuci de cocos din cocotierul respectiv, aruncând o piatră sau alt obiect către maimuţă: ea îţi va răspunde aruncând către tine o nucă de cocos. Mi-am adus aminte de această poveste în zilele „loviturii de stat eşuate" din ţara noastră („eşuată" pentru că boicotul referendumului şi decizia C.C.R. asupra referendumului l-au adus înapoi pe domnul Preşedinte Băsescu, altfel, dacă domnul Băsescu era demis şi alegeam alt preşedinte, era „reuşită" ?) . Nu am să mă...

Prof. Univ. Dr. hab. Mihai Cimpoi
Mihai Cimpoi - 70

Călător frenetic pe întinsurile românităţii, basarabeanul Mihai Cimpoi nu este doar ilustrul ambasador al unei Provincii. Nume de referinţă în câmpul criticii, eminescologul de la Chişinău reprezintă, se ştie, o autoritate, privind cu ochi avizat peisajul literar. Critic necomplexat, Mihai Cimpoi convinge prin detenta problematică şi anvergură demonstraţiilor, spulberând ipoteza decalajului (de care, nu fără argumente, se face mare tărăboi). Bărbat viguros, un munte de om cercetând cu aviditate bibliotecile, academicianul impresionează şi prin rezistenţă. El n-a căzut...

Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-DrăghicescuCu toate greutăţile întâmpinate din partea autorităţilor otomane care amânau acordarea autorizaţiilor de funcţionare pentru şcolile române, sub presiunea şi influenţa grecilor, cu toate prigonirile religioase, precum şi din cauza divergenţelor ce existau între membrii comunităţilor aromâneşti, provocate îndeosebi de grecomani, şcolile şi bisericile românilor au continuat să existe şi să funcţioneze şi în primele două decenii ale secolului al XX-lea. În total, în ajunul războaielor balcanice (1912-1913) au funcţionat în Turcia europeană 92 de şcoli primare, 6 secundare, cu un număr de 3850 de...

Nicolae BălaşaDin punctul meu de vedere şi, în general, al omului normal la cap, după zeci de ani de aşteptare, de speranţe, cam totul ar trebui să fie altfel. Desigur, ca să nu fim acuzaţi, fie de orbul găinilor, fie de un extremism la nivelul limbajului, trebuie să spunem că unele chestiuni chiar sunt. Românul e liber să treacă graniţa spre Europa fără a simţi, ca pe vremuri, glonţul grănicerului în ceafă. Şi nu e rău. E liber trăncănească la orice colţ de stradă, fără a fi ridicat de către poliţia politică, în clipa următoare, şi iarăşi nu e rău. E liber însă să şi rabde de foame după marea privatizare care...

Vasile Lupu - Matei BasarabArhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669), care a călătorit în Moldova, ne oferă date importante în legătură cu războiul dintre domnitorul moldovean de origine aromână Vasile Lupu și cel muntean Matei Basarab. Despre Vasile Lupu aflăm că a fost sprijinit de cazacii lui Bogdan Hmelnițki (1595-1657), iar Matei Basarab de trupele lui Gheorghe Rákóczi I (1593-1648) și de sârbi, bulgari, greci, albanezi și turci. După ce a intrat în Muntenia unde a prădat și a jefuit o bună parte din țară, trupele lui Vasile Lupu și cele căzăcești au fost nimicite de către oștile lui Matei Basarab și aliații...

Silviu GugaAnul 2012 a fost numit „Anul Caragiale" pentru că s-a comemorat centenarul trecerii marelui scriitor în lumea umbrelor, de fapt, al trecerii lui în eternitate. Din 1912 încoace, trebuie să recunoaştem, toţi anii au fost „anii lui Caragiale" pentru că societatea noastră, imortalizată în opera sa, nu s-a schimbat cu nimic. Trăiesc şi astăzi printre noi şi Caţavencu şi Tipătescu şi conu Zaharia Trahanache şi coana Joiţica, şi coana Veta şi jupânul Dumitrache şi Rica Venturiano şi conu Leonida şi Lefter Popescu şi Marius Chicoş Rostogan şi Pristanda care are tot „o renumeraţie după buget mică"...

1944 - Masacrul de la Bălţi

- Analogii interogative -


Un document cutremurător, o succintă relatare a masacrului comis de către militarii N.K.V.D. în anul 1944, la marginea oraşului Bălţi din Basarabia. Textul scris în anul 1994 este la fel de actual şi astăzi. Călugării români de la Sf. Munte Athos au primit, prin căi ocolite, o scrisoare zguduitoare din partea Ierodiaconului Ieronim Şchiopu de la Bălţi, Basarabia, care relata masacrul comis, acel îngrozitor masacru despre care s-a scris prea puţin şi prea târziu. Putem lua exemplu de la evrei, trebuie să-l facem cunoscut întregii planete. Victimele de la Bălţi sunt...

Scenariu de războiSpre amuzamentul celor care cunosc mai aprofundat chestiunile militare, de câtva timp circulă pe internet un scenariu apocaliptic conform căruia armata română, în cazul unui conflict cu Rusia, ar avea anihilate capacităţile de luptă în 30 de minute, ar fi nimicită în patru ore şi desfiinţată în mai puţin de o zi.[1] Desigur, apar multe contradicţii chiar din acest scurt enunţ, dar aşa este, aşa se vehiculează. Ţinând cont de asta, m-am decis să iau acest scenariu punct cu punct şi să-l analizez, demonstrând că este vorba în cel mai fericit caz de unul S.F., unul chiar amuzant, după cum spuneam...

Prof. Univ. Dr. ilie Bădescu
Crizele lumii. Dezintegrarea asimetrică: problemă globală.

În ultimul sfert de veac, au fost 10 crize economice, ne informează primitorul Premiului Nobel în economie, Joseph Stiglitz. În toate acestea, subliniază el, principalul factor care a dus la izbucnirea crizei a fost „liberalizarea pieţelor de capital".[1] Şi mai precizează Stiglitz: „a devenit tot mai evident (în temeiul analizei acestor crize - n.n. I.B.) că liberalizarea pieţelor de capital reprezintă un risc asumat inutil. Chiar şi atunci când ţările au bănci puternice, o piaţă bursieră matură şi alte instituţii pe care multe ţări...

Prof. Univ. Dr. Adina Berciu DrăghicescuÎn urma presiunilor românilor, guvernul otoman va aproba, cu toată opoziţia grecilor, libera practicare a învăţământului în limba română. Marele vizir Savfet Paşa a emis în septembrie 1878 Ordinul viziral nr. 303 prin care cerea autorităţilor locale (valiului Salonicului şi Ianinei, valiul, în epocă, era guvernatorul unui vilaiet) să nu împiedice funcţionarea şcolilor române[1]. La elaborarea şi emiterea acestui act o contribuţie esenţială a avut profesorul Apostol Mărgărit. Consecinţele au fost deosebit de importante pentru învăţământul românesc, numărul şcolilor a crescut cu câteva zeci în...

Casa Hurmuzachi, Cernauţi, 29 septembrie 2012-1În ziua de 29 septembrie s-au împlinit 200 de ani de la naşterea renumitului istoric şi om politic, Eudoxiu Hurmuzachi,unul dintre cele mai viguroase mădulare ale ilustrei familii Hurmuachi, ce a jucat un rol deosebit de important în istoria Bucovinei nu numai prin faptul că a fost căpitan al Ţării Bucovinei. Alături de alte personalităţi de marcă ale neamului nostru el a participat la Revoluţia din 1848, iar în 1849 a făcut parte din delegaţia care a prezentat împăratului[1] un memoriu, în urma căruia Bucovina a fost recunoscută că entitate distinctă, cu drepturi egale cu ale celorlalte...

Prof. Univ. Dr. hab. Anatol PetrencuCentrul de presă al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova informa publicul larg că la 21 septembrie 2012, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (A.Ş.M.) şi Institutul de Istorie, Stat şi Drept (I.I.S.D.) al A.Ş.M. a organizat „un ciclu de manifestări" pentru marcarea a o sută de ani de la naşterea primului preşedinte al A.Ş.M. Iachim Grosul. Participanţii la omagiere au depus flori la placa comemorativă, fixată în peretele clădirii A.Ş.M., în memoria academicianului comunist, după care au desfăşurat o conferinţă omagială şi au depuns...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.