dr Nesfantu IftimieDacia ascunsă

Discuţia comută iarăşi, la o intervenţie a dlui general Nicolae Spiroiu:
- Adevărul este că imaginea nu prea bună a României în anumite cercuri este determinată şi de faptul că unii români de proastă calitate, care au plecat din ţară, au încercat să-şi câştige un fel de suport, un fel de sprijin, un fel de credit denigrând ţara de unde provin şi punând păcatele lor pe seama poporului. Au denigrat ţara pentru a-şi înfrumuseţa ei imaginea, pentru a-şi scuza insuccesul şi incapacitatea.
- Să ştii că ai dreptate, intervine dl Săvescu. Toţi cei care nu s-au realizat aici şi au plecat...

Dalian Florentina LoredanaÎntr-o lume agitată, bulversată, strâmbă şi materialistă, au devenit, din nou, la modă cenaclurile literare. E drept că nu la fel de la modă precum festivalurile de manele, meciurile de fotbal şi culturalizarea în masă prin mall-uri. Dar, cum-necum, omul simte că ceea ce-l reprezintă nu e doar alergătura prin magazine, cu coşurile mai mult sau mai puţin goale, cu buzunarele la fel (invers proporţional cu gradul de umplere al coşurilor) şi încearcă – dupe posibilităţi, coane Fănică – să se regăsească pe sine şi prin alte locuri, adevărate lăcaşuri culturale. Cum ar fi, de exemplu, la stână. Nu...


SOCIETATEA CULTURALĂ ART-EMIS

Preşedinte de Onoare
- General (r), Prof. univ. dr. Vasile Cândea - Preşedinte de Onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Membri de Onoare ai Societăţii Culturale ART-EMIS

Prof. univ. dr. ing Adrian Badea - Preşedinte Executiv al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

+ Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu

- General (r) Mircea Chelaru

- Doctor în ştiinţe medicale Horia Mureşian

+ Prof. univ. dr. George Potra

- General Br. (r) Aurel I. Rogojan

- Comandor (r), Prof. univ. dr. Jipa Rotaru

- Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

- Col. (r)...

H. Muresian - Anatomia arterelor coronariene
Doctor în medicină Horia Mureşian
„The clinical anatomy of the coronary arteries"
Editura Enciclopedică, Bucureşti

Contabilizîndu-şi eficient timpul între Milano, Bucureşti şi alte ţări ale lumii, doctor în medicină Horia Mureşian reuşeşte să-şi onoreze exemplar obligaţiile care ţin de profesia de medic, dar şi misiunea de cercetător în domeniu. Este şeful secţiei Chirurgie Cardiacă a Spitalului Universitar Bucureşti, iar în paralel desfăşoară o bogată activitate de cercetare şi publicistică. Incontestabil, mediul riguros în care s-a format ca medic îşi spune pe deplin cuvîntul. Autor...

Ion MaldarescuGeorg Wilhelm Friedrich Hegel afirma: „Istoria ne învaţă că popoarele nu învaţă nimic din istorie!", iar Leon de Poncins, în „Les forces secretes de la Revolution" ne atrăgea atenţia: „Societatea secretă nu a operat niciodată la lumină zilei. Întreaga lume îi cunoaşte existenţa, legăturile, adepţii, dar ignoră adevăratele sale scopuri, adevăratele sale mijloace, adevaraţii ei conducători. Se află pretutindeni ca politicieni, jurnalişti, oameni de afaceri, actori, funcţionari, sunt organizaţi în mod secret şi aceasta constituie condiţia esenţială a succesului. „Societatea secretă" poate fi...

Popescu Claudiu(pictură, în trei sectoare, a mişcării gîndului)

În ceea ce priveşte călătoria în timp, mă amuzi cu ipotezele tale. Timpul este cu adevărat singura invenţie inevitabilă a omului. Nu există timp, există numai mişcare şi informaţie[1]. Aşa că nu poţi „călători" înapoi, pentru că o mişcare înapoi nu e un timp înapoi. Nu poţi „călători" nici înainte, pentru că ar însemna să nu te mişti. Oricum, eşti bine unde te afli acum şi aici. Nu-ţi mai bate capul cu astfel de chestiuni insolvabile şi inutile. Dacă tot vrei să consumi nişte calorii, îţi propun o altă direcţie. Timpul este inexorabil legat de...

Balasa Nicolae- Fragment din romanul „Puntea frântă şi căderea spre niciunde" -

Până şi la două zile după beţie, mă simţeam răvăşit, şi un complex, faţă de mine însumi, stăruia în orice gest făcut. Faptul că nu îmi aminteam tot ce se întâmplase la restaurant, mă punea veşnic în încurcătură, şi aveam senzaţia unui om hăituit de propria-i conştiinţă. Nu acelaşi stare o avusese Iftode, Clara şi ceilalţi. Ei, aproape toţi, s-au revăzut în jurul prânzului, să se dreagă cu un pahar de coniac sau vodcă.
- Leonaş dragă, am făcut-o rău aseară! – a intrat primul pe uşă, în birou la Iftode, directorul adjunct, Lupu...

Vasilescu GabrielaÎn 1920, în Parlamentul de la Budapesta, atât deputaţii cât şi senatorii, s-au ridicat în picioare şi au repetat cuvintele: „Nu, nu, niciodată !" Cuvinte ce aveau să devină apoi, deviza iredentismului şi revizionismului horthyst.
Acest moment, a fost urmat de un altul: înfiinţarea „brigăzilor de luptă", formate din tineri înrolaţi benevol. Ţelul lor, trebuia să fie „învierea Ungariei Milenare". Prima brigadă, a primit numele Sfântului Ştefan. Cel care a înmânat drapelul de luptă, a fost arhiducele Iosif, care a adresat atunci următoarele cuvinte: „Doresc ca acest drapel să-l împlântaţi cât mai...

Ion MaldarescuTrăim în haos, trăim într-o lume „nebună, nebună, nebună...". Încercăm să depăşim greutăţile care ni se caţără zilnic în spate, dar ratăm şi ne prefacem că nu băgăm de seamă. După mai bine de două decenii de „democraţie" impusă şi controlată am ajuns să întrebăm „la ce ne foloseşte?", aşa că afirmaţia lui Platon, preluată cândva şi de Winston Churchiil, îmi dă de gândit „Democraţia nu-i bună de nimic, dar nu avem altceva la îndemână!". Raportând situaţia din România la contextul descris, multe din criteriile şi ipotezele controversate, emise de Cesare Lombroso şi caracteristice unui anumit...

Valcu Luminita„În noi este harul de a crea binele, frumosul!"

Maria Diana Popescu: Doamnă Luminţa Vâlcu, sînteţi lirică în poezie, lirică în pictură... Cum a început pasiunea pentru aceste forme ale artei? Ştiu că sînteţi licenţiata Facultăţii de Teologie Sf. Filoteia, Piteşti, secţia Arta Sacră (Restaurare frescă).

Luminiţa Vâlcu: De când mă ştiu desenez, dar acea chemare specială pentru artele frumoase am avut-o încă din anii de liceu. Am absolvit Liceul de matematică-fizică Alexandru Vlahuţă, Râmnicu Sărat, Buzău. Pe atunci doream să devin cercetător într-un mare laborator de fizică atomică şi nucleară...

dr Nesfantu IftimieStrăvechea Dacie - „Grădina Maicii Domnului"

- Domnule doctor Napoleon Săvescu, societatea creată de dumneavoastră în Statele Unite - Dacia Revival International Society - pune în scenă un adevărat program interdisciplinar de re-considerare a istoriei noastre străvechi, antrenând în acţiunile desfăşurate cercetători cu cele mai diverse preocupări, aducând sub aceeaşi idee – „în acelaşi camion "! - oameni cu preocupări dintre cele mai diverse. Care a fost punctul de plecare al acestui demers?
- Dle Iftimie Nesfântu, am reţinut din lecturile mele o vorbă de duh spusă - scrisă undeva - de...

Teleoaca George LiviuÎncepute cel puţin cu zece ani în urmă, odată cu apariţia articolului Despre canonul estetic semnat de Mircea Martin în România Literară nr. 5/2000, dezbaterile cu privire la canon înaintează cu precauţie pentru a se ajunge la o cât mai largă implicare. După cum se arată şi în articol, definirea canonului presupune o suită de convenţii care "trebuie să se întemeieze pe nişte date, texte şi interpretări negociate şi acceptate". Ele se obţin prin eforturile depuse în comunitatea experţilor, după care urmează impunerea lor de sus în jos, aşa cum se întâmplă mai ales "în cazul canonului...

nencescu marianAnalizând moartea lui Făt Frumos, moartea lui, o moarte individuală, personalizată, aşa cum de altfel şi merită un muritor care a cunoscut Fiinţa pură, „triplicată" în cei trei „izotopi" care sunt zânele ospitaliere, şi are amintiri unice din vremea uitată, C. Noica observă că în acest caz Moartea face un gest neobişnuit: îl mustră pe erou, dându-i o palmă: „O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiţă, şi îndată se şi făcu ţărână"[1]. Este o pedeapsă, observă Noica pe care nu au avut cruzimea[2] să i-o aplice nici zânele, dacă nu chiar expulzarea lui din lumea...

Balasa NicolaeDeşi nu suntem fani declaraţi ai internetului, trebuie să-i recunoaştem utilitatea. Cu un calculator în faţă, cât am bate din palme, tastăm ceva şi aflăm... uneori chiar şi ce nu ne trebuie. Pe de altă parte, în ziua de astăzi, niciunde şi nicicând nu am putea fi atât de repede, ca text, imagine şi sunet, pentru oricine, oriunde pe faţa pâmântului. În consecinţă, din câte se pare, Internetul, este cea mai rapidă modalitate de a ne face cunoscuţi, ce-i drept, uneori oameni în lume, alteori, un fel de râs al ei. Ultima variantă, categoric, nu ţine de tehnologie, ci de propria noastră...

cruce GolgotaNaţiunea Daco-Română, ca cea mai încercată şi mai prigonită dintre Naţii, şi-a împletit logodna veşniciei, pecetluindu-şi Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor şi suferinţă, în crez şi îndurare, în chin şi sărbătoare, în frângeri şi înălţări, în tăceri şi mărturisiri, în aşteptări şi împliniri, în înfricoşări şi extazuri, în bocete şi psalmi, în jale şi hori, în apusuri şi răsărituri, în lanţuri şi libertate, în îngenuncheri şi slavă, în cătuşe şi har, în chemări şi alegeri, în suspine şi Liturghii, în defăimari şi laude, în lepădări şi jertfe, în vânzări şi mucenicii...

Spania - Semana santa„Feliz Semana Santa a Todos!"

În materie de sărbători religioase, nimic nu-i depăşeşte pe spanioli. Fastul neobişnuit al Sărbătorii Paştelui se datorează poate concurenţei latente a musulmanilor, cu care au convieţuit de-a lungul secolelor. Fenomenul Semana Santa fascinează atât de mult încât puhoaie de gură-cască de pe întreaga Planetă iau cu asalt marile oraşe spaniole, ca să contemple Minunea. Sărbătorirea Paştelui e însă o problemă extrem de delicată, aproape intimă. Fiecare popor o interpretează în manieră personală. Nu arareori, simţim o reacţie de respingere involuntară, un fel de...

Iisus PastiCea mai demnă căutare a omului este eternitatea, în sensul ei de proiecţie atemporală e existenţei. Unii dintre cei mai inteligenţi s-au mulţumit în schimbul ei cu surogate impersonale, ca monumente ale minţii, sisteme politice, sau pur şi simplu temple ale plăcerii epicuriene, toate însă sortite morţii dintr-un motiv cît se poate de obiectiv: gîndurile cad pradă îndoielii, sistemele se dizolvă în altele, plăcerea e ineluctabil urmată de durere, orice demers se stinge prin faptul că nu conţine nimic transcendent, e perisabil şi degradabil atît timp cît rămîne în timp. Adevărul, aşa cum ni l-a...

Oua de PastiSe spune că în Săptămîna Mare, Săptămîna Patimilor sau Săptămîna Luminată, cerurile sînt închise, deschizîndu-se în noaptea Învierii pentru cei cu inima curată. În Săptămîna Mare, curăţenia în case, ştergerea geamurilor, reprezintă modalităţi de a primi lumina Învierii în inimile şi casele noastre.

Lunea Mare este o zi foarte importantă pentru credincioşi, pentru că încep Sfintele Patimi ale Domnului Isus Cristos. Ca obiceiuri şi superstiţii, în Lunea Mare, femeile încep curăţenia de Paşti. Se scoate totul afară, se aeriseşte casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se...

manastirea BuciumeniSe prevestea o superbă. Pe cer, nici urmă de norii care să întunece lumina soarelui, pregătită să încălzească oasele amorţite ale pelerinilor către Sfânta Mănăstire Buciumeni, jud. Galaţi. Cale de vreo câţiva zeci de kilometri de Adjud, traseul ce trece prin Adjudu-Vechi, Homocea, Ploscuţeni, şerpuieşte dincolo de limita judeţului Vrancea, spre codrii seculari, care reazemă drumul tăcut. Am mers către sfânta mănăstire, cu strângerea de inimă a unui păcătos, care este conştient de faptul că nicicând nu va fi suficient de curat sufleteşte, pentru a păşi pragul unui sfânt locaş. Însoţit de soţia...

In vizita la socrii-mariÎn anul acela era sărăcie mare. Secetă, foamete,suferinţă. Geta şi Nicolau locuiau într-o casă mică dar cochetă , într-un cartier curat şi liniştit, nu departe de uzina Electroputere, unde lucrau amândoi. El era dirijorul fanfarei, cânta şi la saxofon, ea muncea ca bobinatoare într-o hală uriaşă, unde erau asamblate locomotivele Diesel. Se cunoscuseră la un bal dat în cinstea muncitorilor fruntaşi, când el a cântat câteva cântece patriotice. Geta participa în calitate de reprezentantă a femeilor şi, fiind o femeie tare frumoasă, i-a atras atenţia profesorului care s-a îndrăgostit imediat de...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.