Saratov,harta, cimitirNu este vorba de o metaforă, de o hiperbolă, de o exagerare. În toamna lui 1941, 15.000 de prizonieri români au fost împuşcați în localitatea Saratov pe Volga. Un masacru despre care nu am date prea multe, dar sursa acestei informaţii, precum se va vedea, este extrem de credibilă. Auzisem mai demult despre acest masacru abominabil. Vorbeau despre el la Capşa sau la Athénée Pallace bătrânii din generaţia lui Petre Ţuţea şi dacă nu mă înşel, Petre Ţuţea însuşi, prin anii '70-80. În orice caz, l-am auzit sigur pe Simion Ghinea relatând pe seama acestui teribil eveniment. Simion Ghinea a...

Curtea Suprema a S.U.A. & ObamaÎntreaga mass-media românească este conştientă de ingerinţele celor mai înalte instituţii ale statului în actul justiţiei. Din păcate, procedura „se poartă" şi la case mai mari, după cum se poate constata din textul pe care vi-l prezentăm. (Redacţia ART-EMIS)

John Bolton, nume de rezonanţă în politica Americană, cu ocazia a nenumărate apariţii în mass-media nu s-a abţinut să caracterizeze actualul ocupant al Biroului Oval, în termeni deloc măgulitori, dar care oglindesc cruda realitate: neprofesional şi neprezidenţial. Ultima ieşire prezidenţială a fost marcată de un infantilism total...

Gheorghe Constantin Nistoroiu
„Trebuie să alegi să fii ori mândru, ori sărac în duh. Cea dintâi alegere va însemna o distrugere zgomotoasă, a doua,o zidire tăcută".
(Sfântul Nicolae Velimirovici)
„Omul se poate înălţa până la Dumnezeu prin dragoste şi poate coborî până în tenebrele iadului, prin ură". (Eugenia Indreica Damian)
„Deschide-ţi, suflete, fereastra larg/şi lasă soarele să te pătrund/ E primăvară, mugurii se sparg/şi-n ramuri ciunte verdele inundă." (Demostene Andronescu)

Harul ne redeşteaptă permanent conştiinţa păcatului. „Întreaga educaţie a omului depinde de felul în care funcţionează conştiinţa...

Maria Diana PopescuPanică la Palat înainte de Paşti. Pierzîndu-şi echilibrul prin mediul înconjurător al corupţiei, Borbely a fost lăsat la vatră, iar Franks e nevoit să-şi ia tălpăşiţa. Nu-i va mai fi reînnoit mandatul. I se trage de la pantoful găurit şi de la ruptura în cotul moralei. Vă amintiţi cît au vuit ziarele după cheful dinainte de Crăciun cu miel la proţap şi hore la poalele Bucegilor, de unde Franks a coborît îndulcit, sătul, relaxat. F.M.I., care trebuie să comunice strict instituţional cu guvernul, a fost compromis de poftele trimisului. Drept răsplată, va fi deportat în Africa şi înlocuit...

Luiza Borac (art-emis)- „Şcoala de pian românească are rădăcini adânci" -

În anul 2007 pianistei Luiza Borac i-a fost conferit premiul B.B.C., aşa numitul „Oscar" al CD-urilor în Marea Britanie, pentru cea mai bună înregistrare instrumentală CD a anului. Înregistrarea dublului CD cu integrala lucrărilor pentru pian de George Enescu a fost selecționată dintre 1500 de înregistrări concurente, de către un juriu de specialitate alcătuit din mari personalități ale criticii muzicaleinternaționale şi susţinută de peste 40.000 voturi ale publicului meloman.[1]

Maria Diana Popescu: Stimată doamnă a pianului românesc, fiţi...

Acad. Dinu C. Giurescu (art-emis)Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României din 21 martie 1961 şi până la 23 octombrie 1972, şi-a îndeplinit îndatoririle cu prestanţă şi pricepere, cu cel mai lung ministeriat, între 1948 şi 1989. Se vorbea, în Bucureşti, că înlocuirea sa cu George Macovescu s-a datorat Elenei Ceauşescu; că prima doamnă a ţării nu suporta prezenţa Danei Mănescu, soţia ministrului, o femeie frumoasă şi elegantă. George Macovescu, publicist şi scriitor, fusese până în 1972, adjunct al ministrului; va sta în funcţie până în martie 1978, când va veni Ştefan Andrei. În martie 1974 se retrage şi Ion Gh...

Prof. Univ. dr. Adina Berciu+Drăghicescu (art-emis)

Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
Studiu de caz: Aromânii din Albania


Peninsula Balcanică reuneşte popoare de obârşii diferite, de limbi şi de religii diferite, alcătuind un mozaic etnico lingvistic extraordinar.
Această convieţuire, unică în felul ei, s a făcut pe un temei geografic care a favorizat circulaţia oamenilor şi informaţiilor culturale de o parte şi de alta a lanţurilor muntoase care o străbat precum şi de o parte şi de alta a Dunării.
Spre nord ea este larg deschisă spre Europa Centrală; prin zona Dobrogei şi Marea Neagră este deschisă spre Rusia meridională...

Emil ProşcanDeschid fereastra dimineţilor mele incerte: au înflorit cireşii şi merii şi perii! Este din nou Primăvară pe Pământ! Ridic mâinile către cer şi fără scrupule, trag puternic aer în pieptu-mi! Îmi imaginez alveolele plămânilor mei fericindu-se! Trăim într-o lume... Oare care ar fi cuvântul cel mai potrivit pentru a caracteriza ce se întâmplă acum cu România? Acel „cuvânt care să exprime adevărul" despre pădurile mutilate, despre înmormântarea ţăranul român în... „Europa", în care i se spune că a intrat, despre dispariţia meşteşugurilor şi distrugerea industriei, de către „tunurile"...

Col.(r) Alexandru Manafu (art-emis)„Iubeşte-ţi şi respectă-ţi părinţii şi nu te înjosi de numele lor, dacă soarta n-a fost darnică cu ei. Înalţă-i, fă-i fericiţi, oferă-le ceea ce viaţa nu le-a putut oferi la un moment dat."


Îngăduie, distins Cititor, de a-ţi adresa o invitaţie: Aceea de a te ridica o clipă peste condiţia de muritor, de a-ţi lăsa inteligenţa liberă şi imaginaţia creatoare să zburde peste secole şi milenii, de a pune în valoare informaţiile percepute, venite din toate izvoarele, de la semeni, din trecutul îndepărtat, din antologia preistoriei, din izvoarele scrise şi nescrise, de la piatră şi iarbă, de la...

Ilie HozaMere de vară

Trudă şi povară la cules de mere văratice; nu-s ele aşa grozave, da' la butoi or fi bune, că n-am să le fac oloi. În Poderei, printre ierburi abia cosite, ciugulesc cinteze, codobaturi şi presuri, iar viespile tranşează omizi pentru odraslele carnivore. Printre crengi, la mâncare şi cântare, susură sticleţi, pitulici, piţigoi suri. Dinspre părul cu fructe de străpezit dinţii se aude un ţânţânit subţirel de capântortură. În cerul albastru şi fierbinte, pe care se vede dimineaţa, umbra lunii, lăstunii fac roi, patru şorecari rotesc un carusel nevăzut, vinderelul seceră norii...

Dinu Săraru & Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu & Vladimir Tismăneanu„[...] Opera maestrului Dinu Săraru, adevărat corpus de etnoiatrie metafizică de însemnătate universală, poate fi tâlcuită numai în familia celebrelor cărţi în frunte cu cu cea care memorează cumplitul deznodământ al refuzului proorocirii, cu Cartea lui Iona. Înţelegem sensul unor asemenea creaţii doar dacă le aşezăm în seria de mari opere teandrice, adică a celor izvodite prin cooperare divino-umană. Ele fac parte dintre cele prin care răzbate în lume binecuvântarea cunoaşterii revelate. Scrierea aceasta teandrică a Maestrului Dinu Săraru se numeşte simplu, ca şi cele înfrăţite cu ea din...

Prof. Univ. Dr. Ioan ScurtuUn asemenea subiect interesează pe orice român, căruia nu-i poate fi indiferent dacă, pentru rezolvarea cererii sale, trebuie să străbată 10 sau 100 de km, dacă-l cunoaşte (şi eventual trage la răspundere) pe cel căruia i se adresează, sau respectivul este undeva, departe, datorându-şi postul nu alegătorilor, ci susţinerii partidului aflat la putere. Acest subiect este răscolit în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2012, cu scopul de a oferi un subiect „gras" de discuţie şi a se evita analiza realităţii şi stabilirea responsabilităţilor pentru situaţia catastrofală în care a...

Elena HanganuPoate unii s-au gândit mai mult, poate alţii au crezut mai puţin, dar în faţa unei situaţii familiale problematice mulţi părinţi au stipulat decizia finală: divorţul. Cea mai suferindă şi radicală formă de disoluţie maritală care anulează identitatea familială (singura identitate) cunoscută de copil. Uneori este capabil să decidă, alteori suportă deciziile impuse de necunoscuţi dar întotdeauna este ascultat (sau măcar așa ar trebui). Vrea să stea cu mama, să se joace cu tata, să fugă la bunici, să nu schimbe şcoala, să meargă în parc cu ambii părinţi, să fie dus la şcoală de mama... uneori...

spargatorul-de-gheata-art-emis
„U.R.S.S. din incercuirea capitalista trebuie să lupte până când şi ultima ţara din lume va deveni o republică în componenţa U.R.S.S." (I.V.Stalin)[1]

Victor Suvorov, fost spion sovietic, în timpul războiului rece, a hotărât să rămână în Occident şi să dezvăluie adevăruri despre „Cine a declanşat al doilea război mondial?". Întrebarea este enunţată ca subtitlu al volumului „Spărgătorul de gheaţă", apărut în limba română la editura bucureşteană Polirom, în 2010, prilej cu care a stârnit un viu interes şi, din nou, comentarii prin ea însăşi.

Acum, la şaptezeci de ani de la încheierea acelui...

Ion MăldărescuDupă controversata „rivuluţie" din decembrie 1989, premierul în pulover a declanşat marea privatizare, adică jaful naţional. Industria românească - „bună-rea cum era, ne făceam treaba cu ea!" cum glăsuia formula unui joc de copii - a fost rebotezată peste noapte, devenind „o grămadă de fier vechi". Rând pe rând, în cei peste 22 de ani de când efectul domino-ului european a dărâmat zidul Berlinului, în România s-au întâmplat tare multe şi nu toate bune. Lăsată de „împuşcat" fără datorii externe şi cu creanţe de recuperat, România a ajuns la mâna escrocilor şi a veleitarilor. Căţăraţi la putere...

Prif. Univ. Dr. George Anca(Scrisul) Vorbim cu gândul la scris, la cărţi. Eu sunt considerat scriitor în India, la Vâlcea şi la Târgovişte. Andrei Nestorescu m-a recenzat în Dicţionarul general al literaturii, Aurel Sasu şi el în cel biografic, pentru că le-am şi răspuns la chestionar, ceea ce n-am făcut cu Alex. Ştefănescu, recenzentul meu pe negativ, în vreo simetrie de rezervă. Cei de la Cluj îl aveau gata, cu studenţii, dinainte de '89, se spune. Asta în genurile necrologice, testamentare. Rar în tinereţe, cu accent de respingere, de m-oi fi bucurat şi eu de „critică". Mi-am dat seama din timp că dacă îţi calibrezi...

Acad. Florin Constantiniu-doliuDe obicei, când se vorbeşte sau se scrie despre teritoriile româneşti anexate de Uniunea Sovietică în iunie 1940, sunt menţionate Basarabia şi nordul Bucovinei se uită astfel că, în acele zile tragice, România a pierdut şi ţinutul Herţa. Un inimos român - şi herţan! -, prof. dr. doc. Ion Gherman, s-a străduit, după decembrie 1989, să păstreze în memoria românilor acest colţ de ţară, având şi astăzi o populaţie covârşitor românească. Citez dintr-o lucrare a sa: „Ţinutul Herţa este un vechi şi dintotdeauna pământ românesc care, cu o suprafaţă mai mică de 400 km2, era situat în fostul judeţ...

Comandor (r) Prof. Univ. Dr. Jipa RotaruÎn luna mai 2012 se vor împlini 200 de ani de la răpirea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Țarist. În urmă cu 200 de ani, la 16/28 mai 1812, se semna la București pacea care punea capăt unui îndelungat război ruso-turc, care, desfășurându-se pe teritoriul principatelor române între 1806-1812, pârjolise pur și simplu pământurile strămoșești și spoliase până la limită populația românească. Cea mai gravă consecință a acestui război a constituit-o răpirea de către Imperiul rusesc a unei însemnate părți din teritoriile românești ale Moldovei. Anexarea teritoriului românesc dintre...

Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-DrăghicescuUn deceniu după încheierea Tratatului de Pace de la Paris din 1920, în 1931, profesorul N. Iorga a primit din partea poporului albanez şi a regelui Zogu al Albaniei un teren pe malul portului Saranda (atunci Zogai, apoi Santa Quaranta, Porto Eda, în albaneză Saranda) aflat pe malul Mării Adriatice, în faţa insulei Corfu, ca recunostinţă pentru sprijinul dat de marele istoric român în obţinerea şi recunoaşterea independeţei statului albanez. Recunoştinţa regelui era aşa de mare încât acesta s-a implicat direct în acţiunea de donare şi alegere a terenului. Astfel, Vasile Stoica, Ministrul...

Prof. Univ. Dr. ion CojaDe curând, Mircea Albulescu (M.A.) a dat un interviu în „Adevărul", care a stârnit o mulţime de reacţii şi stupefacții prin afirmaţia cunoscutului actor, cum că în ianuarie 1941 i-a văzut cu ochii săi pe evreii, celebrii evrei ucişi de legionari şi atârnați în şi mai celebrele cârlige de la Abator. Declarația sa, a unui ins ce mâine-poimâine va fi un cunoscut octogenar, nu dă totuși un plus de credibilitate unui eveniment despre care se ştie bine acum, adică de vreo 20 de ani, că este o poveste inventată, că nu au existat evrei ucişi la Abator. Demonstraţia cea mai convingătoare în acest sens...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.