Maria Diana Popescu„La început a fost un telefon şi telefonul era la preşedinte". După 78 de zile, „cel mai mare cărturar şi scriitor român al momentului" (scuipaţi în sîn, dacă v-aţi speriat), denumit astfel pentru „orbitorul" talent literar (gravă eroare), a devenit un apel de Adio, iar Guvernul MRU, istorie cu bătaie scurtă. Drept urmare, ne vom aştepta la tonuri ocupate cu bătaie lungă. La începutul mandatului, cînd a declarat că a studiat la Oxford, cei cu IQ-ul mititel din gaşcă au exclamat: „ecce homo"! - tocmai bun de „prim", mai ales că e de-al nostru. Cum se construiesc „personalităţile politice"...

Ion MăldărescuAvea dreptate Blaise Pascal, „Omul nu este nici înger, nici jivină, iar nenorocirea face că cine vrea să zămislească îngerul, zămisleşte jivina", aceeaşi care şi la noi, bucurîndu-se din plin de „libertăţile lui decembrie"[1], a oferit românilor „pâine şi circ" [2], iar în anii electorali, cîte un kil de făină, unul de zahăr, o sticlă de ulei, toate la pachet cu show-uri păcătoase, cu manele şi telesurcele sau alte găselniţe consumiste. Executivele cu care s-a pricopsit România după fatalul decembrie 1989 s-au substituit legislativului, conducându-ne prin ordonanţe de urgenţă scoase pe bandă...

Florin ConstantiniuTrebuie să constat sincer că am avut şansa să-l cunosc îndeaproape pe regretatul istoric, am participat la dezbateri ştiinţifice prestigioase în ţară sau în străinătate (SUA, Rusia, Marea Britanie), m-am bucurat îndeaproape de sprijinul şi de cooperarea sa, am colaborat la editarea masivului volum colectiv Omagiu istoricului Florin Constantiniu (coordonator dr. Horia Dumitrescu, Focşani, Editura Pallas, 2003, 832 pagini) ori, sub egida Academiei Române, am participat la numeroase cărţi şi sesiuni. Mi se cere, astăzi, să-mi exprim gândurile despre reputatul istoric ... Sunt convins că este cel...

Mircea EliadeMircea Eliade (n.13 martie 1907, la Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, la Chicago). Scriitor, filozof şi istoric al religiilor, Mircea Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a peste 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată şi bine documentate. Fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite, opera completă a...

Prof. Univ. dr. Gheorghe Alexianu
Aspecte din activitatea universitară a Profesorului de Drept Public, Gheorghe Alexianu, de la Facultatea de Drept din Cernăuţi, înainte şi după începerea războiului

Este bine să ne cunoaştem înaintaşii care ne-au lăsat comori nesecate în diferite domenii ale ştiinţei. Doar aşa vom putea construi un viitor luminos copiilor noştri. Scopul acestei expuneri este acela de a scoate la lumină adevărul despre cel ce a fost profesorul universitar Gheorghe Alexianu. Până acum nimeni nu s-a încumetat să facă o cercetare sau analiză riguroasă, cu exceptia cărţi lui Olivian Verenca intitulată...

Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-DrăghicescuFacultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
Studiu de caz: Aromânii din Albania


La Conferinţa de pace de la Paris, alaturi de delegaţii români au fost trimişi şi delegaţi ai Societăţii de Cultură Macedoromâne, ai Comitetului românilor din Valea Timocului cărora li s au adăugat reprezentanţi ai Comitetului pentru apărarea drepturilor culturale şi spirituale ale românilor, constituit la Vidin în martie 1919. Aceste organizaţii româneşti au alcătuit o serie de memorii pe care le au înaintat forurilor Conferinţei de pace, dar ele nu au avut urmări deosebite. Singurul rezultat pozitiv, art...

Gheorghe Constantin NistoroiuJoseph de Maistre a înţeles efectele nihilismului cercetând cu luoare aminte Revoluţia franceză şi consecinţele ei: „ Totdeauna au existat religii pe pământ şi totdeauna au existat hulitori: şi totdeauna hula a fost o crimă [...], dar nu poate exista hulă autentică decât în inima religiei autentice;[...] niciodată în vremurile trecute hula nu a putut produce nenorocirile pe care le-a produs în zilele noastre; pentru că totdeauna hula se vădeşte vinovată în lumina care o înconjoară. [...] Dar, deşi au existat întotdeauna hulitori, niciodată, până în secolul al XVIII-lea- şi în inima...

Prof. Univ. Dr. George Anca(Distrugătorii) Batjocorirea României e o meserie bine plătită, chiar dacă nu prea aplaudată de români. Distrugătorii se specializează în păstrarea propriilor avantaje în detrimentul celorlalţi, piară cu toţii. Ei patronează hliziţi involuţia statuată cu veracitatea ascunsă a securismelor, starea pe loc spre a nu mai avea nici un haz în deja fugitul pământ de sub picioare, gura închisă de sistem şi ineligibilităţi, că tot votul se aranjează în ce reflex se politizează. Spune-mi cine te-a distrus... Nici n-o fi ştiind. Tocmai, ca şi cum i-ai fost destinat. Şi cine distruge România?
...

Strict secret 5 august 1977
Conspectul întâlnirii şi a tratativelor purtate de Leonid Ilici Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în Crimeea, la 5 august 1977

Realizat de V. I. Potapov, şeful Sectorului România al Secţiei C.C. al P.C.U.S.

„Exprimându-şi încă o dată nedumerirea faţă de pretenţiile sovietice, Nicolae Ceauşescu a spus că nu a luat cu sine materialele respective ce ar ilustra nerespectarea înţelegerilor de către partea sovietică, însă, odată ce chestiune a fost abordată, el ar dori să declare că în literatura sovietică şi, mai ales, în cea moldovenească se denaturează - ca şi mai înainte - următoarele trei...

Academician Nicolae Vasilescu-Karpen
- Ingineria românească (3) -
Nicolae Vasilescu-Karpen- patriharh al ştiinţei şi învăţământului tehnic românesc

Craiova a dat României, a dat lumii mulţi oameni de seamă. Unii dintre ei, care au activat în domeniul umanist, sunt mai cunoscuţi. Alţii, care au avut meserii tehnice, meserii inginereşti sunt mai puţin cunoscuţi de locuitorii de azi ai României. Se întâmplă ca unii dintre cei uitaţi de românii de azi să fie evocaţii de către specialiştii de peste mări şi ţări care folosesc creaţiile lor, care folosesc invenţiile lor. O parte din vină o avem şi noi, cei de azi care...

Saratov,harta, cimitirNu este vorba de o metaforă, de o hiperbolă, de o exagerare. În toamna lui 1941, 15.000 de prizonieri români au fost împuşcați în localitatea Saratov pe Volga. Un masacru despre care nu am date prea multe, dar sursa acestei informaţii, precum se va vedea, este extrem de credibilă. Auzisem mai demult despre acest masacru abominabil. Vorbeau despre el la Capşa sau la Athénée Pallace bătrânii din generaţia lui Petre Ţuţea şi dacă nu mă înşel, Petre Ţuţea însuşi, prin anii '70-80. În orice caz, l-am auzit sigur pe Simion Ghinea relatând pe seama acestui teribil eveniment. Simion Ghinea a...

Curtea Suprema a S.U.A. & ObamaÎntreaga mass-media românească este conştientă de ingerinţele celor mai înalte instituţii ale statului în actul justiţiei. Din păcate, procedura „se poartă" şi la case mai mari, după cum se poate constata din textul pe care vi-l prezentăm. (Redacţia ART-EMIS)

John Bolton, nume de rezonanţă în politica Americană, cu ocazia a nenumărate apariţii în mass-media nu s-a abţinut să caracterizeze actualul ocupant al Biroului Oval, în termeni deloc măgulitori, dar care oglindesc cruda realitate: neprofesional şi neprezidenţial. Ultima ieşire prezidenţială a fost marcată de un infantilism total...

Gheorghe Constantin Nistoroiu
„Trebuie să alegi să fii ori mândru, ori sărac în duh. Cea dintâi alegere va însemna o distrugere zgomotoasă, a doua,o zidire tăcută".
(Sfântul Nicolae Velimirovici)
„Omul se poate înălţa până la Dumnezeu prin dragoste şi poate coborî până în tenebrele iadului, prin ură". (Eugenia Indreica Damian)
„Deschide-ţi, suflete, fereastra larg/şi lasă soarele să te pătrund/ E primăvară, mugurii se sparg/şi-n ramuri ciunte verdele inundă." (Demostene Andronescu)

Harul ne redeşteaptă permanent conştiinţa păcatului. „Întreaga educaţie a omului depinde de felul în care funcţionează conştiinţa...

Maria Diana PopescuPanică la Palat înainte de Paşti. Pierzîndu-şi echilibrul prin mediul înconjurător al corupţiei, Borbely a fost lăsat la vatră, iar Franks e nevoit să-şi ia tălpăşiţa. Nu-i va mai fi reînnoit mandatul. I se trage de la pantoful găurit şi de la ruptura în cotul moralei. Vă amintiţi cît au vuit ziarele după cheful dinainte de Crăciun cu miel la proţap şi hore la poalele Bucegilor, de unde Franks a coborît îndulcit, sătul, relaxat. F.M.I., care trebuie să comunice strict instituţional cu guvernul, a fost compromis de poftele trimisului. Drept răsplată, va fi deportat în Africa şi înlocuit...

Luiza Borac (art-emis)- „Şcoala de pian românească are rădăcini adânci" -

În anul 2007 pianistei Luiza Borac i-a fost conferit premiul B.B.C., aşa numitul „Oscar" al CD-urilor în Marea Britanie, pentru cea mai bună înregistrare instrumentală CD a anului. Înregistrarea dublului CD cu integrala lucrărilor pentru pian de George Enescu a fost selecționată dintre 1500 de înregistrări concurente, de către un juriu de specialitate alcătuit din mari personalități ale criticii muzicaleinternaționale şi susţinută de peste 40.000 voturi ale publicului meloman.[1]

Maria Diana Popescu: Stimată doamnă a pianului românesc, fiţi...

Acad. Dinu C. Giurescu (art-emis)Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României din 21 martie 1961 şi până la 23 octombrie 1972, şi-a îndeplinit îndatoririle cu prestanţă şi pricepere, cu cel mai lung ministeriat, între 1948 şi 1989. Se vorbea, în Bucureşti, că înlocuirea sa cu George Macovescu s-a datorat Elenei Ceauşescu; că prima doamnă a ţării nu suporta prezenţa Danei Mănescu, soţia ministrului, o femeie frumoasă şi elegantă. George Macovescu, publicist şi scriitor, fusese până în 1972, adjunct al ministrului; va sta în funcţie până în martie 1978, când va veni Ştefan Andrei. În martie 1974 se retrage şi Ion Gh...

Prof. Univ. dr. Adina Berciu+Drăghicescu (art-emis)

Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti
Studiu de caz: Aromânii din Albania


Peninsula Balcanică reuneşte popoare de obârşii diferite, de limbi şi de religii diferite, alcătuind un mozaic etnico lingvistic extraordinar.
Această convieţuire, unică în felul ei, s a făcut pe un temei geografic care a favorizat circulaţia oamenilor şi informaţiilor culturale de o parte şi de alta a lanţurilor muntoase care o străbat precum şi de o parte şi de alta a Dunării.
Spre nord ea este larg deschisă spre Europa Centrală; prin zona Dobrogei şi Marea Neagră este deschisă spre Rusia meridională...

Emil ProşcanDeschid fereastra dimineţilor mele incerte: au înflorit cireşii şi merii şi perii! Este din nou Primăvară pe Pământ! Ridic mâinile către cer şi fără scrupule, trag puternic aer în pieptu-mi! Îmi imaginez alveolele plămânilor mei fericindu-se! Trăim într-o lume... Oare care ar fi cuvântul cel mai potrivit pentru a caracteriza ce se întâmplă acum cu România? Acel „cuvânt care să exprime adevărul" despre pădurile mutilate, despre înmormântarea ţăranul român în... „Europa", în care i se spune că a intrat, despre dispariţia meşteşugurilor şi distrugerea industriei, de către „tunurile"...

Col.(r) Alexandru Manafu (art-emis)„Iubeşte-ţi şi respectă-ţi părinţii şi nu te înjosi de numele lor, dacă soarta n-a fost darnică cu ei. Înalţă-i, fă-i fericiţi, oferă-le ceea ce viaţa nu le-a putut oferi la un moment dat."


Îngăduie, distins Cititor, de a-ţi adresa o invitaţie: Aceea de a te ridica o clipă peste condiţia de muritor, de a-ţi lăsa inteligenţa liberă şi imaginaţia creatoare să zburde peste secole şi milenii, de a pune în valoare informaţiile percepute, venite din toate izvoarele, de la semeni, din trecutul îndepărtat, din antologia preistoriei, din izvoarele scrise şi nescrise, de la piatră şi iarbă, de la...

Ilie HozaMere de vară

Trudă şi povară la cules de mere văratice; nu-s ele aşa grozave, da' la butoi or fi bune, că n-am să le fac oloi. În Poderei, printre ierburi abia cosite, ciugulesc cinteze, codobaturi şi presuri, iar viespile tranşează omizi pentru odraslele carnivore. Printre crengi, la mâncare şi cântare, susură sticleţi, pitulici, piţigoi suri. Dinspre părul cu fructe de străpezit dinţii se aude un ţânţânit subţirel de capântortură. În cerul albastru şi fierbinte, pe care se vede dimineaţa, umbra lunii, lăstunii fac roi, patru şorecari rotesc un carusel nevăzut, vinderelul seceră norii...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.