Prof. univ. dr. Ion Coja„Domnule Filderman,
În două petiții succesive îmi scriți de „tragedia zguduitoare" și mă „implorați" în cuvinte impresionante, reamintind de „conștiință" și de „omenie" și subliniind că sunteți „dator" să apelați „la mine" și „numai" la mine, pentru evreii din România, care sunt trecuți în ghetouri pregătite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca tragicul în intervenția Dvs., subliniați că această măsură „este moartea, moartea, moartea fără vină, fără altă altă vină, decât aceea de a fi evrei".

Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai sensibil ca mine la suferințele celor umili și fără...

Erich Hartmann„A la guerre comm à la guerre!"

Războiul însuşi este o crimă. Indiferent de ce parte s-a aflat luptătorul şi independent de voinţa proprie. Atâta vreme cât acţiunile sale nu s-au îndreptat asupra civililor fără apărare, ci doar asupra combatanţilor de „cealaltă parte, actele de curaj, forţa morală de a înfrunta cu eroism inamicul trebuiesc apreciate, cinstite şi reamintite urmaşilor. După Al Doilea Război Mondial, mulţi piloţi - inamici în timpul luptelor - s-au cunoscut şi şi-au depănat amintirile „sine ira et studio", devenind prieteni pe viaţă. Un exemplu edificator îl constituie cazul...

Dr. Petre OprişGeneralul de divizie Alexandru Petricean, fost locţiitor al Direcţiei de Informaţii a Armatei (1963-1970) şi locţiitor al şefului de stat major al Gărzilor Patriotice (1970-1988), ne-a acordat un interviu la începutul lunii decembrie 2000. Deoarece considera ca sunt deosebit de importante, generalul Alexandru Petricean a prezentat pe larg măsurile adoptate de Nicolae Ceauşescu pentru modernizarea armatei române şi dezvoltarea gărzilor patriotice. (Dr. Petre Opriş)

Modernizarea armatei române

Când am fost locţiitorul şefului Direcţiei de Informaţii, am găsit foarte anemică situaţia cercetării la...

Constantin Stoica- Fragment din romanul „Drumul corbilor -

Treieră şi noaptea batoza. Lângă Puţu lu Năbădae. De furca puţului au agăţat petromaxul. Adus de la MAT.[1] O lumină albă inundă aria. Ca un fulger continuu.

- Paie la vapor!. Strigă de pe batoză şeful cetei. Dezleagă snopii aruncaţi de jos. Îi răsfiră şi-i vâră în gura maşinii. Patru femei ţin sacii în care curge grâul treierat. La fundu maşinii. Pe unde iese şi pleava. E gros praful în spatele batozei. Prin faţă ies paiele strălucind în lumina petromaxului. Câţiva bărbaţi cară sacii plini cu grâu. Cu spinarea îi cară. Îi pun culcaţi în căruţe...

Maria Diana PopescuPropaganda făcută fostului rege e de neîţeles. Cercetaţi istoria şi nu doar sursele româneşti! Nu vă luaţi după memoriile ex-regelui, ale „prinţeselor", ale foştilor sau actualilor regalişti! Şi aceştia se contrazic între ei în legătură cu modul în care s-au petrecut lucrurile în istorie. M-am documentat şi am aflat că familia regală a flirtat binişor cu sovieticii, de notorietate fiind porecla „mătuşile roşii" dată mătuşilor Elisabeta şi Ileana de Habsburg, pentru colaborarea fructuoasă pe care au avut-o cu ruşii. Poate domnul Mihai îşi mai aminteşte despre grecoaica, Dodo Chrisolegos...

Acad. petru Soltan
Academician Petru Soltan
Republica Moldova, comuna Coşniţa, Transnistria
- Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
- Membru de onoare al Academiei Române
MDP: Stimate Domnule Academician, în Transnistria proprietatea intelectuală este pe deplin înţeleasă? Este respectată?

Acad. Petru Soltan: Onorată Doamnă Maria Diana Popescu, cred că n-o să vă plictisesc sau să vă abat de la nobilele activităţi, făcând o notă pentru a vă informa că noţiunea Transnistria are mai multe înţelesuri: prima – fâşie dintre Nistru şi Nipru, a doua – dintre Nistru şi Bug, a treia – cele...

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

În Comisia politică şi teritorială, delegatul Ungariei şi-a limitat pretenţiile la aproximativ 4.000 km². La rândul său, Gheorghe Tătărescu a prezentat situaţia concretă din acel teritoriu, arătând că acolo trăiau 483.000 de locuitori, din care numai 67.000 erau unguri. După ce a analizat cele două puncte de vedere, la 7 septembrie, Comisia a respins revendicările Ungariei. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 23 septembrie 1946 s-a analizat activitatea delegaţiei române la Conferinţa de pace. Miniştrii aparţinând Blocului Partidelor Democrate au apreciat că delegaţia şi-a îndeplinit...

Mircea Vâlcu-MehedinţiSpre deosebire de istorici, care interpretează faptele culese din izvoarele vremii, în această colecţie, documentele de arhivă, pe care le public, nu vor fi comentate (interpretate). Voi interveni numai pentru explicitarea celor ce succed. Aşadar, las cititorului libertatea de a le analiza, după propriu-i discernământ. Materialele documentare din aceste „Fonduri" întregesc informaţiile din perioada 1890 - 1950. Majoritatea documentelor sunt culese din Fondurile Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale, Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Serviciul Special de Informaţii, Corpul detectivilor...

Dr. Petre Opriş
Memorii inedite ale unui locţiitor
al Direcţiei de Informaţii a Armatei

În urmă cu zece ani, generalul de divizie (în retragere) Alexandru Petricean ne-a acordat cu amabilitate un interviu. Cu acel prilej, fostul locţiitor al Direcţiei de Informaţii a Armatei (1963-1970) şi locţiitor al şefului de stat major al Gărzilor Patriotice (1970-1988) a amintit despre rolul consilierilor sovietici în armata română şi modul cum se desfăşurau aplicaţiile militare comune în Organizaţia Tratatului de la Varşovia. De asemenea, generalul Alexandru Petricean a descris în detaliu modalitatea în care aveau...

Nicolae Bălaşa- Doamne ce mai complicaţi voi, oamenii mari, lumea! - voiam să-i reproşez Mariei, însă maşina cu care goneam spre oraş ajunsese deja în faţa gării. Am coborât. Forfota din jur, mulţimea de taxiuri înşirate de-a lungul peronului, asemenea sărmanilor la cantina săracilor, m-au năucit. Dacă mami ştia bine ce să facă şi încotro să se îndrepte, eu păream căzută ca de pe Marte şi priveam cu disperare, mai ceva decât omul înainte de moarte, spre un alt fel de necunoscut. La prima vedere, singura mea scăpare ar fi fost întoarcerea acasă, în sat la bunica, însă curiozitatea, veşnicul şarpe din om, mă...

Ion Maldarescu
„Televizorul este un drog ce creează dependenţă şi nu este mai puţin nociv decât opiul, heroina sau alt narcotic".


Televiziunea este o modalitate subtilă de control al minţii, la fel sau chiar mult mai nocivă pentru organism decât oricare alt drog. Drogurile constituie o ameninţare la adresa ordinii sociale, televiziunea este însă un drog esenţial care creează dependenţă, transformându-ne într-un fel de mutanţi, alternâdu-ne nivelul de cunoştinţă şi de conştiinţă, facilitându-ne evadarea din vicisitudinile realităţii cotidiene, în altele mult mai grave şi deformatoare. Pentru noua metodă...

Prof. univ. dr. Gheorghe BuzatuMarile neajunsuri ale timpului nostru cuprind în galeria lor şi ne-recunoaşterea meritelor incontestabile demonstrate de „capetele luminate" ale românilor. În vreme ce alţii îşi cinstesc conaţionalii merituoşi şi realizările acestora, la noi se practică, mai degrabă, reversul medaliei, ne „devorăm" propriile valori ale neamului, peamărind lichelele şi trădătorii. În cele ce urmează vă prezentăm una dintre excepţiile nescrisei şi dăunătoarei „reguli", instituită şi promovată după placul unor necompetenţi judecători de valori. (Redacţia ART-EMIS)

Printre oamenii cei mai importanţi din viaţa...

Dr. Petre Opriş
Memorii inedite ale unui locţiitor
al Direcţiei de Informaţii a Armatei

Într-un interviu acordat la 4 decembrie 2000, în locuinţa sa din Bucureşti, generalul de divizie (în retragere) Alexandru Petricean a rememorat evenimentele la care a fost martor de-a lungul carierei sale. După o scurtă biografie, fostul locţiitor al Direcţiei de Informaţii a Armatei (1963-1970) şi locţiitor al şefului de stat major al Gărzilor Patriotice (1970-1988) şi-a prezentat colegii români şi străini cu care a fost la Moscova, în timpul cursurilor desfăşurate la începutul anilor '60 la Academia Militară Superioară...

Afis Conferinta despre Transnistria
Bucureşti, 1 noiembrie 2011 - Conferinţa despre Transnistria

În prezenţa unei adunări entuziaste, majoritatea foarte tineri, mulţi basarabeni, studenţi, la facultatea de Istorie, marţi, 1 noiembrie 2001, începând cu orele 18.00, la Clubul Ţăranului – Muzeul Ţăranului Român s-au desfăşurat lucrările unei conferinţe organizate de Institutul Fraţii Golescu - Director Mihai Nicolae, în colaborare cu Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina" - Preşedinte Marian Clenciu, având ca temă Transnistria. În sală, alături de cunoştinţe mai vechi, precum George Simion, venit cu băieţii lui, şi-au făcut...

Ion Nălbitoru
„Mă aflu cu familia printre străini, în Italia, iar Occidentul nu este chiar atât de roz pe cât îl credem!"


În cadrul societăţii contemporane, ca un paradox al mileniului III, o parte din manifestările cetăţeanului român au redus oarecum din valenţele spiritualităţii ce-l caracterizează de-a lungul istoriei. O anumită clasă din structura socială, prin neştiinţa sau chiar ignoranţa cu care proliferează apucături şi obiceiuri ce lasă de dorit atât pe plan intern cât şi extern, subminează valorile cultural-ştiinţifice ale neamului, ajungând astfel sluga preaplecată a Occidentului. Acest...

Prof.univ.dr. Ioan ScurtuProblemele privind organizarea lumii după război au făcut obiectul discuţiilor între liderii SUA, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, încă din octombrie 1943. După înfrângerea Germaniei, la 9 mai 1945, s-a organizat Conferinţa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), la care s-a decis încheierea tratatelor de pace cu Italia, Bulgaria, Finlanda, România şi Ungaria. Pe această bază, Consiliul Miniştrilor de Externe ai Uniunii Sovietice, SUA, Marii Britanii, Chinei şi Franţei au trecut la elaborarea proiectelor tratatelor de pace cu fiecare dintre aceste state. Climatul politic s-a deteriorat...

Comandor(r), Prof. univ. dr. jipa Rotaru
Comandor (r), prof. univ. dr.
Jipa Rotaru
despre adevărul istoric cu privire la Mareşalul Ion Antonescu

Comandorul în rezervă, prof. univ. dr. Jipa Rotaru este mărturia vie a unui mod lucid de raportare la memoria Mareşalului, personalitate care a condus România
în cei mai grei ani de război, din veacul trecut.

Col.(r) Ion Petrescu:
Ce mai înseamnă, în România de azi, un recurs constant, obiectiv, la cunoaşterea istoriei naţionale, în general şi a celei militare în special?

Comandor (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru:
Întrebarea e extrem de dificilă. În condiţiile în care banul...

Prof. psih. Alexandra Ceoceanu
Personalitatea Mareşalului Ion Antonescu din perspectiva psihologiei individuale

Din dorinţa de a întelege controversa care planează în jurul personalităţii Mareşalului Ion Antonescu, am studiat aspecte mai puţin cunoscute ale vieţii sale, analiza de faţă fiind rodul cercetării şi al analizei bazate pe teoria adleriană. Psihologia individuală promovată de Alfred Adler încearcă să inţeleagă şi să explice comportamentul uman, fiind o psihologie interpretativă, dinamică, de profunzime. În concepţia lui Adler, viaţa este o mişcare direcţionată, propulsată de dorinţa de a supravieţui şi având...

Cercetător drd. Gabriel Ungureanu

Îndrăzniţi să reflectaţi!
Străduinţa conştientă de autocaracterizare

Cunoaşterea de sine se poate realiza printr-o serie de reflecţii, de judecăţi sau „credinţe", cum ar fi spus cunoscutul psi¬holog francez P. Janet, asupra noastră înşine. Încă din zorii existenţei sale conştiente, omul a fost preocupat mai întâi de cunoaş¬tere, dar a căutat şi prin autocunoaştere să-şi compenseze o lipsă sau o infirmitate reală sau presupusă, dobândind un com¬portament bine adaptat la realitate. Un plus în gândirea despre sine l-a atins omul cu fiecare secol al existenţei sale. Cât de frumos oglindeşte M...

Marin TaşcăÎn urmă cu aproape douăzeci şi doi de ani, după marea hărmălaie din decembrie, priveam cum creşte şi se coace grâul semănat în acea toamnă de pomină, când Europa o lua razna şi spunea „Ajunge!" comunismului! La umbra lozincilor anticomuniste, strigate de înşişi cei de ieri, de azi şi de mâine, amintind că totdeauna hoţul strigă „prindeţi hoţul!", s-a dat iama în fostele C.A.P.-uri, Ias-uri, furând tot ce se putea. Pământul l-au fărâmiţat, l-au lăsat baltă, l-au înregistrat în asociaţii ca apoi sa-l lase pradă bălăriilor, făcându-ne să regretăm parcă vizitele de lucru prin lanurile de porumb din...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.