G. Sorescu - coperta - Viata ca iluzieDiscrete nostalgii pentru vechile structuri epice, pe-alocuri sporadice! Comportamentele vieţii se schimbă şi, odată cu ele, şi modul de percepere şi transfigurare la nivel ficţional. În actul creaţiei, apar noi forme de limbaj, marcate încă de poetici normative sau, în accepţiune modernă, debarasate de ele. Cert este însă faptul că întânim puţini prozatori novatori în plăsmuirile lor epice. Romanul, privit ca ,,metaforă a vieţii'', rămâne însă o ispită pentru cei stăpâniţide un daimon socratic, şi nu numai în accepţia lui! Nicolae Bălaşa, doctor în Filosofie, face parte din puţinii...

Danci LarisaLarisa Danci s-a născut în ziua de 29 februarie 1988 în Bistriţa. A absolvit şcoala generală în localitatea natală. Urmîndu-şi dorinţa din copilărie de a deveni medic veterinar, a studiat doi ani la Liceul Andrei Mureşanu din Bistriţa, clasa de chimie-biologie. La 17 ani s-a produs o cotitură prin transferul la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba", pe care l-a absolvit în anul 2007. În acelaşi an a fost admisă prin examen la Facultatea de Arte Plastice din Cluj Napoca, apoi a plecat în Italia, unde a susţinut examenul de admitere la Academia de Arte Plastice din Firenze, în urma căruia a...

Evanghelia inimii - coperta„Nu mai ştiu cum să trec de la o margine la alta! De azi pe mâine ţărmul mă cunună, cerul mă vinde la prima strigare. Te-am văzut tinereţe, te-am văzut în fântână! Luna se primeneşte uimită de straie, nu e nimic cu sine, e pustiu în odaie! Duce pe umeri cununa rostirii, prapuri tiviţi la capătul firii. Din spate îmi sare în faţă iubirea, în colţi de leoaică-mi ucide sfiirea! O privesc în ochi, ochii săi nu mă mint, mă prefac în descântec, mă prefac în alint. Îngrozit, cercetez dimineaţa paharul, însetat de cuvânt îndulcit mi-e amarul. Nu mai sunt pajul vieţii, nu mai am niciun gând, doar...

Bombardament 24-10-1944Printre multe alte victime ale celui de-al doilea război mondial, 641 de civili, dintre care 184 copii, au fost ucişi de bombele „eliberatorilor" anglo-americani, la 20 octombrie 1944, care au distrus şcoala „Francesco Crispi" din cartierul milanez Gorla. Acţiunea a făcut parte din garnitura „victimelor colaterale", sintagmă adoptată relativ recent, pentru a justifica crimele colective comise de armatele „aliate" asupra populaţiei civile. „Pentru milanezi, amintirea acelei zile este premeditat distorsionată. Dacă au uitat atacurile asupra fabricilor Isotta Fraschini şi Alfa Romeo...

Balasa NicolaeÎn viaţa de toate zilele ne punem, cel puţin periodic, întrebări de genul: „Ce este real şi ce este simplă aparenţă?", „Am fost obiectivi în tot ce am întreprins?" „În ce măsură mintea noastră colorează sau chiar distorsionează lucrurile?", sau „Poate mintea umană să ştie adevărul despre viaţă şi cosmos? Puse sub acest aspect, întrebările anterioare au caracter filosofic, însă, ele apar şi în mod obişnuit în cadrul interacţiunilor umane, acolo unde trebuie să distingem faptele de fantezie. Problema percepţiei sau cum formează mintea noastră impresii şi idei despre lumea naturală, a celorlalţi...

Teleoaca George LiviuArgumente pentru a susţine candidatura limbii române la statutul de unică limbă paneuropeană

Este evident că fiecare epocă are propriile sale imperative. Dacă la începutul secolului XX, adică în epoca lui Nicolae Iorga, am fost chemaţi, să înfăptuim România Mare, astăzi, la începutul secolului XXI suntem chemaţi să părticipăm la înfăptuirea Europei Unite, origanism care nu va putea funcţiona fără o limbă oficială unică. Este poate singurul domeniu în care mai putem avea o contribuţie notabilă şi a nu răspunde matur acestei necesităţi continuând să ne cantonăm într-o expectativă anostă cu ochii...

Maria Diana PopescuPliniu cel Bătrân, în lucrarea enciclopedică „Istoria naturală", aminteşte de pictorul grec Apelles şi de momentul prezentării unei picturi publicului roman, cînd un cizmar din mulţime îi atrage atenţia că sandaua unui personaj nu e realizată ca în realitate. Apelles, cuviincios, acceptă critica şi reface sandaua. Tot neîmpăcat, cizmarul se apucă să critice întreaga pictură. Atunci Apelles îi spune: „Ne sutor ultra crepidam" – „Cizmarule, nu mai sus de sandală!". Românul are un proverb: „feriţi-vă de cei cu mintea odihnită!", de lăudăroşii de ocazie şi, mai ales, de linguşitorii care nu ştiu...

Atingeri - Carmen SofianuCu talent şi ton de romanţă modernă, Carmen Sofianu, o poetă a tristeţii graţioase, se iveşte anume pentru a ne îndulci cu melancolie. Viaţa, dragostea şi poezia susţinută de imagini, coordonate care recomandă în volumul de debut spectacolul naturii şi peisajul sufletesc, văd lumina tiparului la Editura Conphys, cu titlul „Atingeri”, într-o ţinută grafică impecabilă, şi cu momente de poezie senină, al căror punct de plecare estetic porneşte din centrul energetic al sensibilităţii.O poetă pe care nu ai cum să n-o placi, pune în circuitul literar o carte care merită salutată cu bucurie. Carmen...

Nicolae Titulescu - CorespondentaDiplomaţia României din perioada 1919-1939 a fost conformă tradiţiilor istorice ale ţării şi a avansat un program îmbrăţişând exclusiv principii şi obiective specifice raporturilor interstatale, precum, în rândul întâi, cooperarea internaţională şi egalitatea între state, combaterea revizionismului şi excluderea războiului din viaţa internaţională. Şi tradiţiile, şi principiile sau obiectivele urmărite, şi modul concret în care a fost practicată diplomaţia României între cele două conflagraţii mondiale, totul, dar absolut totul, poartă – astăzi, ca şi atunci – un nume de primă mărime şi de...

Popescu ClaudiuUn subtitlu adecvat acestei încercări ar fi: „un aspect al trupului-templu sau atac la sinchisire". Trupul omului este, într-un sens, şi ar trebui să fie, într-alt sens, templul Duhului Sfânt, în primul rând pentru că trupul este purtător de suflet, în al doilea rând pentru că trupul se poate sfinţi. Şi mai ştim că nu ne este folositor să slujim trupului ca unui zeu, şi nici să-l dispreţuim ca fiind malefic per se ori neisprăvit, prima oară pentru că ne spun Părinţii că suntem robi ai patimii (plăcerii) şi, în lipsa unei eliberări, vom pieri pe veci cu tot cu trup, a doua oară pentru că...

Maria Diana PopescuSe scrie enorm în ultimii ani, tot mai confuz, mai neclar şi fără o statornicie a cadrelor fundamentale. Foarte greu de receptat, noianul de texte insalubre, utopice şi violente, aruncat pe internet, este respins cu vehemenţă de cei întregi la minte. Mihai Eminescu, piscul romantismului de la sfîrşitul secolului XIX, ar fi fost revoltat cu certitudine de gradul ridicat de pericol al exploatării poeziei. Modul de exprimare erotic trebuie să fie radical deosebit atunci cînd scriem despre dragoste pe hîrtie şi cînd vorbim despre dragoste în intimitate. Neofiţii confundă cămăruţele poeziei cu...

Balasa Nicolae(fragment din romanul „Acvariul cu fâţe")

- Bă, moş Gogule, lasă copiii cu ale lor ! – a strigat Matei al lui Ghici.
Mai bine spune drept !... Bă, dar drept, baba ce zice, mai vrea ?
- Bă, nene, nărod ai fost de când te ştiu şi aşa o să şi mori ! Sunt ei aici, că ţi-aş spune eu...
- Şi cine te ţine ? Ăştia, din ziua de azi, ştiu mai multe decât noi ! Crezi că mai e ca pe vremea lui Stalin ?! Să stea fata, fată mare, până... ehe, în noaptea nunţii ? Şi, a doua zi, să mai scoată şi cămaşa în văzul lumii ?!
- Bă, Matei, ce vârstă ai, mă nene ?...
- Nu cât dumneata, dar de avut, am ! Dar de ce ?...

Cam târziu, domnule Godot!Non bis in idem, grăiau cu înţelepciune romanii. Recunosc faptul că mă aflu în recidivă scriind din nou despre o creaţie literară a maestrului Doru Moţoc, dar cum creaţiile literare nu seamănă între ele, aceasta despre care scriu merită cu prisosinţă atenţia noastră. Este vorba despre piesa de teatru în două părţi „Cam târziu, domnule Godot!" apărută în 2009 la prestigioasa editură Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea, lucrare îngrijită şi prefaţată de nu mai puţin distinsul jurnalist şi scriitor Ioan Barbu. Piesa se constituie într-o fantezie dramatică, având două personaje principale, Beranger...

Ion MaldarescuTrebuie să spun, de la început, că pot număra pe degete oamenii despre care am scris, fie şi numai contextual. Şi asta nu din răutate, nu din egoism, nu din egocentrism şi nici din nepricepere, ci din rezerva ce mi-a sugerat-o, mai tot timpul, ştiinţa contemporană, şi, mai ales, filosofia (în termenii kantieni, tot ştiinţă!) despre om. Vreau sau nu, chiar şi când trec pe uliţa satului şi o văd pe baba Floarea, femeia care, în urmă cu vreo 40 de ani, se lua cu joarda după mine ca să nu rup crengile cireşului în care dădeam buzna de cum i se pârguiau fructele, mă plec, îmi scot pălăria, salut...

Ion MaldarescuSărbătorim la 19 februarie pe Ion Măldărescu, unul din diplomaţii culturii româneşti prin excelenţă, istoric, patriot, intelectual de valoare incontestabilă, apărător al istoriei şi tradiţiilor spirituale româneşti, a cărui biografie este partea cea mai valoroasă a conştiinţei sale. Ion Măldărescu, cel care trăieşte cu responsabilitatea omului superior este descendent al unei obîrşii de notabilă nobleţe istorică - Cula Măldăreşti - urmaş al boierilor Măldăreşti: al lui Nan Paharnicul, al căpitanului din oastea lui Mihai Viteazul -Tudor Maldăr - al colonelului-luptător în Războiul de...

Maria Diana PopescuRetroactiv: „Tâmpita de patrie vine cu tine chiar dacă nu vrei. Şi te chinuieşte şi acolo unde te-ai dus să scapi cu viaţă". Ştim cu toţii, stimaţi cititori, intelectuali patrioţi şi de bună credinţă, cui aparţin emanaţiile greu mirositoare la adresa patriei care i-a fost casă, i-a oferit un sistem de învăţămînt şi de sănătate gratuit, un loc de muncă într-o fabrică, ca să poată trăi omeneşte: laureatei cu Nobel pentru literatură, 2009 - personaj care înainte de podium se preumbla neauzită prin lume. Critica şi acuzele aduse intelectualilor români, României în sine, în dialogul de la Ateneu...

Winston ChurchillÎn cele ce urmează voi relata unul din actele „civilizate" ale aviaţiei aliate, consumat la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, împotriva oraşului german Dresda (Dresden, în limba germană).
„În 1942, W. Churcill a primit de la profesorul Lindeman un plan de bombardament aerian al oraşelor germane, prin care era luată în considerare atacarea unui număr de 58 de oraşe, cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori; lansarea de fiecare bombardier al aviaţiei britanice, în medie a 40 de tone de bombe ar fi permis distrugerea unui număr cuprins între 4000 şi 8000 de imobile, lăsând...

Evanghelia inimii - copertaScriitor cu pregnantă influenţă asupra cititorului, care poate să conteze în competiţia cu timpul, Theodor Răpan merită a fi socotit un reprezentant al generaţiei sale, unul care sfidează prin calitate imperialismul show-bizz-ului literar al vremii noastre. „Evanghelia inimii", Editura SemnE, se deschide cu trei exordii convingătoare. În cel aparţinător poetului, în chip complex, prin tehnica rafinată a monologului interior, distanţele reale şi barierele de timp sînt minorate sub impactul demonstrativului („Ce lacrimi curg pe obrazul clepsidrei? Şi uneori, departele-i aproape..."). Cel...

Nencescu MarianÎn 1936 apărea la „Cartea românească" lucrarea Spaţiul mioritic, operă fundamentală a lui Lucian Blaga, ce avea să întregească ciclul Trilogia culturii, fiind precedat de Trilogia cunoaşterii (1931-1934) şi anticipând Trilogia stilului, toate trei cărţi fundamentale de filosofie, în ciuda reproşului că autorul ar fi utilizat mai degrabă limbajul poetic, aplicat sub formă metaforizată, la câmpul filosofiei. În fond, după cum observa T. Vianu: „Poezia şi filosofia există în permanentă simultaneitate, atingându-se în absolut, fără să se determine temporal, astfel încât nici una nici alta nu este...

Teleoaca George LiviuMotto: „Limbile erau motivate la origine, dar cu timpul această motivaţie s-a pierdut. Limbile au totuşi o origine naturală, iar această origine, sunt înclinat să cred că s-ar lăsa văzută nu numai în limba originară, ci şi în limbile născute după aceea, în parte din cea originară, în parte din noile uzuri obţinute de omenirea răspândită pe suprafaţa globului." Gottfried Wilhelm

Începând cu Platon şi poate cu mult înaintea lui, toţi marii filosofi ai lumii au făcut risipă de imaginaţie, dar şi de energie în încercarea de a afla originea graiului uman articulat. S-au înregistrat unele progrese...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.