coperta - Revista VitraliiAl cincilea număr al prestigioasei reviste „Vitralii", condusă de col. (r) Filip Teodorescu - editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii - a „aşezat" în paginile numărului din decembrie 2010 o vastă şi inedită ofertă de lectură. Numărul debutează cu dialogul dintre doi veterani ai serviciilor speciale, Filip Teodorescu şi Paul Carpen, urmat de materiale-document, mărturii cu privire la evenimentele din decembrie 1989. În mass-media postdecembristă s-a instalat ritualul repetitiv de a elogia „eroii revoluţiei" din '89. Eroi? Unii dintre...

Smarandache Florentin - NobelAcademia DacoRomână din Bucureşti, România, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist trilingv (română-franceză-engleză) Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011. Niciun scriitor trilingv nu a primit Premiul Nobel până în prezent.

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache publicat 75 de cărţi de literatură scrise în limbile: română, franceză, sau engleză; unele dintre ele au fost traduse în chineză, rusă, arabă, spaniolă, portugheză, sârbo-croată, etc. Puteţi descărca multe dintre ele de pe site-ul Universităţii New Mexico:...

Iliescu StefanescuEmil Ştefănescu (n.3 martie 1899 - d.8 iulie 1983)
Constantin Iliescu (n.20 martie 1899 - d.24 iulie 1980)

De-a lungul vremii, Râmnicu-Vâlcea, recunoscut centru spiritual şi artistic al ţării, cu tradiţii venind din istoria îndepărtată, a dăruit sau a adoptat cu generozitate, creatori ai artelor frumoase. În urmă cu mai bine de un veac, odată cu primăvara abia sosită, odată cu zilele lui mărţişor, gălăgios, şi-au anunţat venirea pe lume, două fiinţe omeneşti. Urmându-şi propria soartă, afirmându-se independent, s-au înscris mai târziu în constelaţia de elite a artelor plastice. Cei doi se...

Sporis MihaiRecursul la istorie însemnă scormonirea în memorie pentru a afla soluțiile momentului, în faptele trecute și restauratoare de ordine. Din lumea noastră, într-o tranziție fără sfârșit, putem plonja într-o vreme cu tumultul ei, cum a fost Moldova secolului al XVI-lea, grație cronicilor scrise, literaturii istorice și inspirației unor regizori în actul lor artistic, actualizator. În pur stil clasic, adică fără forțarea imaginativului dincolo de canoanele genului dramatic, izvorul istoric, împreună cu descifrarea prezentului, s-au pus laolaltă și ne-au sugerat că acel deja vu, cu... a fost...

Belu Capsa MarinelaAveam doar nouă anişori când tata mă trimitea cu căruţa cu doi boi, un cal legat de loitre şi un mânz alăturea, să-i pasc pe şanţuri, la distanţă mare de casă, la fântâna lui Ilie. Tata punea jugul pe gâtul boilor înainte de răsăritul soarelui, iar eu, încă adormită, mă urcam în căruţă pe nişte haine vechi, cu biciul în mână, supărată că trebuia să stau pe câmp până seara. Boii mergeau alene, ştiau drumul şi păreau că nu vor să mă supere, se legănau aşa uşor, cu ochii trişti şi somnoroşi. Drumul era lung, praful se ridica în urma noastră, lanurile întinse de grâu sau de porumb în bătaia...

Popescu ClaudiuM-am întors în ţară cu scopul principal de a căuta adresanţii scrisorilor. Angajatorul meu mi-a oferit bani şi mi-a înmînat un caiet care avea printre foi aceste mici scrisori, în ordinea prezentată, spunînd că fusese ultima dorinţă a unui prieten, Român, intelectual, ca scrisorile sale să fie livrate personal, şi că avea încredere în mine că voi duce la îndeplinire misiunea ca şi cum aş lucra pentru Dumnezeu. Nu aveam voie să le citesc. Iată textele care reproduc exact conţinutul originalelor. De notat că primul şi ultimul pasaj sînt neintitulate şi nesemnate, că nu cunosc împrejurările în...

Stroia GeorgeUneori, nu avem puterea de a vedea lumina şi mai ales nu avem convingerea că putem dărui altora din lumina noastră. Şi dacă ar fi să traversăm frigul caracteristic glaciaţiunii eului nostru, numai fiind izvor de lumină putem topi originile, pentru a le converti în daruri de lumină. Am adormit adesea cu visele noastre în braţe şi le-am simţit noaptea învelindu-ne cu dragoste. Am simţit de multe ori că ni se transformă fiinţa în liniştea cireşilor în floare, sau am ascultat adesea muzici venite de undeva de departe, de dincolo de marginile fiinţei. Acestea au fost dintotdeauna visele noastre...

Muguri de steleCu volumul de poezii „Maieutica iubirii", psihologul Ilie Marinescu semnează primul paşaport literar în 2002. Urmează „Oblomovismul Sinarhiilor" - pamflete şi satire, „Meditaţii Poetice", „Poeme de Suflet Hyperborean" şi „Muguri de stele", străluminat de Editura PROXIMA, Bucureşti. Licenţiat al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie - Universitatea „Spiru Haret", Bucureşti şi în management la American University „Eminescu Center", Ilie Marinescu a absolvit Academia de Radio şi Televiziune „Tudor Vornicu", fiinţează ca membru în Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală şi în Colegiul...

dr Nesfantu Iftimie„Noi nu suntem urmaşii Romei"

Inspirat, spre supărarea unui confrate jurnalist, concediat şi el în urma acestei deplasări, luasem cu mine suficiente casete, baterii, filme şi tot ce trebuia pentru a fixa întru neuitare cele ce aveau să se întâmple. Şi odată ajuns în camionul cu generali, estimând că am înainte cel puţin două, trei ore de drum, am cerut dlui dr. Săvescu acceptul unui interviu şi am pornit reportofonul. Ştiam că nu pot publica nimic, văzusem corul de analişti mass-media care săriseră, ca muşcaţi, pe aproape toate canalele de televiziune împotriva doctorului român ce pornise o...

Mucenici(fragment din FILOCALIA SUFERINTEI SI A JERTFEI)

Suferinţa arde în răbdare, luminează în bucurie, cântă în rugă, slăveşte în har, mulţumeşte în durere, biruieşte în Cruce şi se înalţă în Jertfă.

Suferinţa înţeleasă ca virtute este consubstanţială cu omul creştin, care crede cu toată fiinţa în Creatorul său, care are nădejde în Iubitorul de oameni- Iisus Hristos şi dragoste neţărmurită în Dătătorul de viaţă –Duhul Sfânt, care iubeşte nelimitat şi face tot ce îi stă în putinţă să-şi iubească Neamul său atât de ales, pe care Bunul Dumnezeu îl iubeşte nespus. Toate sistemele morale, filosofice şi...

Balasa NicolaeÎn urmă cu ceva timp, publicam articolul „Obiectiv – subiectiv, relaţie duală în cadrul înţelegerii, sau formă speculativă de ameţit omenirea?!", o mai veche frământare ce nu mi-a dat şi încă nu-mi dă pace. Nu mă lasă să vegetez sau, altfel spus, să trec şi eu cu capul între umeri prin lume şi, evident, să-mi meargă, asemenea celor care o fac, bine. Motivul? În primul rând, obsesia conform căreia ceva (idei false - premisele irelevante, superstiţii, prejudecaţi, speculaţii, teorii, tot felul de „învăţături" de la „deştepţii" prezentului, sau de la cei de când lumea, sfătuitori de profesie, la...

Maria Diana PopescuParafrazînd pe Ştefan Vodă, „România nu mai e a noastră ci a străinilor şi a pungaşilor de la guvernare, cărora şi urmaşii urmaşilor noştri" le vor plăti datoriile făcute, nu pentru dezvoltare naţională, ci pentru îmbogăţire personală. Democraţia ne-a transformat în gropi de gunoaie, atît de pline!, încît avem saci legaţi şi de ochi şi de brîu. Dacă nu ne scuturăm acum de ei ne vor afecta pe veci verticalitatea. În România e necesară, fără îndoială, o acţiune amplă de curăţire a gunoaielor de la guvernare. Inculţii, pungaşii aceştia plini de bani care ne conduc, trebuie trimişi la lucru pe...

Ion MaldarescuDoctorul Matthias Rath, directorul fundaţiei cu acelaşi nume, afirmă: „Adevăratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice şi de a nu se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Această industrie este responsabilă de un genocid permanent şi răspândit, ucigând în acest mod milioane de oameni." Şi tot el adaugă: „Codex Alimentarius este câmpul primar de bătălie politică, unde războiul se duce între cei ce reglează şi controlează producţia alimentară mondială, în drumul ei de la fermă la furculiţă. Codexul stabileşte standarde pentru...

Rotaru Nicolae„Am premeditat coincidenţa”

Maria Diana Popescu:
Stimate domnule Nicolae Rotaru, cîteva date biografice relevante din formarea şi evoluţia dumneavoastră profesională şi scriitoricească. Ce ar trebui să reţină cititorii revistei AG PE RIME despre domnia voastră?


Nicolae Rotaru: Argeşenii să reţină că-s unul de-al lor, chiar Fiu al Argeşului cu patalama, de la prima ediţie a manifestării, dar toţi pot lua act că m-am născut în comuna cu gară şi cântec, Leordeni, care, şi ea, m-a declarat cetăţean de onoare. Glumind până la capăt, ar cam trebui să se vadă că dacă Eminescu s-a născut în 1850...

Dr Nesfantu Iftimie„...Să nu te spăimânţi, frate lup să-ţi prinzi"

Sarmizegetusa regilor noştri e îngropată în uitare. Blestem? Indiferenţă? Atitudine concertată a unor forţe oculte? Destin? Prostie? Oprelişti de tot felul m-au împiedecat ani buni să ajung la muntele dorit, muntele sacru al românilor. Ca să faci, după 1990, un drum până la Grădiştea Muncelului, la cetatea dacică, aveai nevoie şi de perseverenţă, şi de un dram de nebunie. Drumul de acces devenise pe alocuri albie pentru puhoaie ori potecă mâncată de ploi, locuri de cazare decente nu erau, şi situaţia a dăinuit până prin 2000, indicatoarele de...

duo gorjan-bust-coperta„Cerul ca o lacrimă" este cel mai recent volum de poezii semnat Ilie Gorjan, un volum care are ca motto Rugăciunea Sfântului Francisc din Assisi.

Ilie Gorjan nu mai este demult un novice în ale versului. „Cerul ca o lacrimă" este a 13-a carte de poezie pe care a scris-o în ultimii 11 ani, apărută, zilele trecute, la Editura Prisma, din Râmnicu Vâlcea.
Despre Ilie Gorjan, Maria Diana Popescu, cea care semnează prefaţa „Cerului ca o lacrimă", spune este „poetul în străfundurile căruia curge un torent impetuos de iubire, tristeţe, morală, de patriotism şi de credinţă". Iar Nicolae Rotaru, cel...

prof Untaru IonOntologic, de la Adam încoace, omul face cunoştinţă cu toate cele ale lumii, trece prin viaţă, fiecare în felul său şi merge apoi să răspundă în faţa lui Dumnezeu pentru felul în care s-a achitat sau nu s-a achitat de misiunea care i-a fost încredinţată. S-a născut curat ca un înger, lumea în care şi-a petrecut viaţa i-a maculat mai mult sau mai puţin conduita, alterându-l structural. Unii dintre noi ne dăm seama, alţii nici nu percep acest fenomen care ne înstrăinează iremediabil de semenii noştri şi de iubirea lui Dumnezeu. Şi atunci, pentru cei dintâi, începe lupta de recuperare a...

Ion MăldărescuIntoxicarea prin mass-media cu informaţii prezentate drept „oficiale", nu mai este de mult un secret. Oamenii nu mai par dispuşi să mai înghită orice li se spune. Voci autorizate prezintă date reale care adâncesc, de la o zi la alta, clivajul dintre populaţie şi discursul politic. Am amintit în câteva articole de gradul performant al tehnologiilor şi de evoluţia roboticii militare de ultimă generaţie. În ceea ce urmează voi comenta câte ceva despre evoluţia armelor inteligente. După producerea catastrofei din Haiti, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, dar nu numai el, i-a încriminat pe...

MartisorPînă în anul 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la romani" aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca acei copii cărora li s-a pus şi-l...

Popescu Claudiu

În atenţia maestrului
Raport 24 .01.1987, Spitalul de Urg. nr.9 - confidenţial

Stimate Maestre,

[...] În urmă cu două săptămîni, prin intermediul unui fost coleg, scriitorul Al. Badiu mi-a cerut să vină pe secţie şi să mă însoţească la vizite timp de zece zile, cu scopul declarat de „a urmări în practică faţetele bolilor mintale, în vederea alcătuirii unui personaj". Citisem critica la adresa ultimei sale cărţi, Raport de gardă, în care era lăudat pentru fascinantele incursiuni în mentalitatea medicilor şi am fost curios şi dispus să-l îl ajut în demersurile sale artistice.

...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.