Ion Măldărescu

„Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi.” (Nicolae Iorga)

Trăim parcă după legea haosului, într-un fel de „Bellum omnium contra omnes”.[1] Istoria se repetă şi, din păcate, majoritatea românilor nu învaţă din erorile comise. Cea mai mare ruşine este aceea pe care n-o vede nimeni: ruşinea de tine însuţi. Câte popoare s-au mândrit cu victoria inamicului, cu faptul că teritoriul le-a fost cucerit, că ei au devenit slugile cuceritorilor, că bogăţiile pământului lor au luat calea străinătăţii...

Prof. univ. dr. Ion CojaReproducem în întregime așa zisul TESTAMENT AL LUI FILDERMAN, un document care ar trebui să pună capăt discuțiilor și acuzațiilor privitoare la suferințele evreilor în vremea guvernării Mareșalului Ion Antonescu. Este vorba de o declarație oficială, sub jurămînt, dată de Wilhelm Filderman în procesul desfășurat în Elveția avându-i ca inculpați pe tinerii români, membri ai P.N.Ț., aflați în exil, cei care au efectuat celebrul atac asupra Legației României de la Berna. De maxim interes este mărturia pe care o depune Filderman cu privire la perioada guvernării Mareșalului Ion Antonescu. Această...

Marea antologie a epigramei româneşti„Marea antologie a epigramei româneşti"

„Scuzaţi pentru deranj", domnule Efim Tarlapan, însă potrivit unor surse sigure, ştiu că v-aţi născut în circumstanţele unui „atlas comic", ca singur locuitor al unei văi... adică sub un car, un pic mai la vale de linia frontutului, în Valea lui Mălai, taman în ziua ofensivei armatei sovietice asupra celei germane, pe o lapoviţă rece şi aţi fost scăldat într-un izvor. Era 17 mai 1944. Efim Tarlapan, „buturuga mică" de atunci a crescut mare, n-a fost niciodată prins „cu mâţa-n carte", a absolvit Facultatea de Filologie, secţia Ziaristică, Chişinău, şi...

Omul de taină al Mareşalului - coperta carte
Eroii ucişi, trădătorii preamăriţi!
DE CE?

De ce pentru Pacepa, generalul-trădător de ţară, s-a găsit, reţeta „rejudecării" strâmbe, instrumentate la comandă externă? I s-au dat înapoi epoleţii, stelele şi „bruma de bani" adunată „cu sudoarea frunţii". De ce pentru Eugen Cristescu nu se poate face, măcar acum, o judecată dreaptă? Alături de el, de ce nu sunt reabilitaţi toţi ceilalaţi şefi de direcţii centrale din S.S.I.: colonelul Ion Lissievici, colonelul Traian Borcescu, Gheorghe Cristescu şi mulţii alţii? Este la fel de valabil şi pentru ofiţerii D.S.S. de pe frontul invizibil, care au...

Dr. Claudiu Popescu

(film povestit, cu subtitrare integrată)

dedicaţie: Regiei - idee şi fapt

cuvînt înainte din „Drum”, de Marin Sorescu:

Merg înainte spre moarte,

Cu coada ochilor

Tîrîş spre lucruri.

Coridorul căminului e plin cu geamuri în ramă şi tocuri, cu vechile uşi proptite de perete, care lasă puţin loc pentru un om să treacă. Rumeguşul şi resturile de spumă izolatoare de pe gresia gri fac pasajul şi mai greu. Pe zidurile proaspăt văruite de la jumătate în sus atîrnă în mănunchiuri cablurile reţelei. De le capătul cu gheena de gunoi vine mirosul unui sfîrşit de săptămînă de acumulări. La...

Ciulei Liviu
Lucian Pintilie, Liviu Ciulei şi Toma Caragiu
- pedepsiţi pentru piesa de teatru „Regizorul" -

Aflat sub influenţa „Primăverii de la Praga", un grup de studenţi polonezi a dorit să monteze în luna martie 1968 o piesă de teatru cu subiect patriotic - Ajunul străbunilor, de Adam Mickiewicz - în care se critica dur dominaţia exercitată în secolul al XIX-lea de Rusia ţaristă asupra Poloniei. Autorităţile de la Varşovia au interzis spectacolul respectiv, fapt ce a generat o mişcare studenţească de protest, urmată de numeroase arestări din rândurile tinerilor demonstranţi (8 martie 1968) şi de...

Ion Nălbitoru
Acest text s-ar putea să nu fie pe placul multora, dar este părerea mea. Chiar dacă, deseori, am dezagreat perioada comunistă, pentru măsurile ei de austeritate şi cu ororile puşcăriilor, pe atunci românii aveau un ideal. În aspiraţiile lor nu figura falsa democraţie din zilele noastre. (Ion Nălbitoru)

În societatea democrat-contemporană, înaintea fiecărui scrutin ni se oferă lozinci cu expresii şi forme frumos modelate care încântă privirile şi auzul cetăţeanului de rând, dar al căror mesaj concurează, non valoric, în ipocrizie, demagogie şi populism, mai ceva ca în renumita „epoca de aur"...

Maria Diana PopescuRuşine democraţiei mondiale, ruşine tinerilor incitaţi să ucidă! Barbarie! Sîngele lui Gaddafi şi al unuia dintre fiii săi a curs pe canalele media ale întregii planete, ca şi cum s-ar fi dat liber la ucis. Putea fi capturat, putea fi judecat şi condamnat pentru gravitatea faptelor. Mă întreb ce instanţă mondială pedepseşte crimele săvîrşite asupra dictatorilor? Cine urmează? Nu sînt fan Gaddafi, nici fan dictatori, dar nimeni nu are voie să ia viaţa altuia. Cine crede că aceste crime împotriva regimurilor dictatoriale se fac în numele democraţiei, înseamnă ca a trăit degeaba. Ştim din...

Onorul la MareşalLa câteva ore după trădarea Regelui Mihai de la 23 august 1944, soldată cu arestarea Mareşalului Ion Antonescu, acesta a găsit o agendă a regelui Carol al II-lea pe care a scris primele şi cele mai relevante impresii în camera-seif în care fusese închis împreună cu Mihai Antonescu. Mulţumim domnului prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu pentru generozitatea gestului, de a ne încredinţa însemnările Mareşalului spre publicare în revista ART-EMIS. (Redacţia)

„Funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei"! - la capitolul probitate, valoarea remarcabilă a „sursei", va înfrunta în...

Ion MaldarescuArticolele 2 (4) şi (7) interzic intervenţiile în competenţa internă a oricărei ţări şi ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei de către un stat împotriva altuia."[1]

S-a declanşat procesul depopulării, urmărindu-se realizarea controlului total al individului prin orice fel de mijloace, implicit, instituirea unui stat poliţienesc la nivel planetar. Să fi fost întâmplătoare hotărârea U.E ca destinaţia depozitării tuturor informaţiilor referitoare la cetăţenii U.E. să fie Israel?

La nivel planetar, sub drapelul ipocrit al „democraţiei" occidentale, asasinatul constituie politica...

Buzatu GheorgheDacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric - l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu - desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu vreo cinci ani pe prima poziţie în topul MARILOR ROMÂNI din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial - lovitura de stat de la 23...

Petrescu IonEste o întrebare generată nu de intenţia prezidenţială, de a reintroduce intonarea matinală, a Imnului Naţional, în şcolile româneşti, ceea ce nu ar fi rău, deşi este interesant că numai într-un anumit context a apărut acest recurs la cultivarea valorilor naţionale, ci de consolidarea iniţiativei unor prestigioşi cărturari, într-un mediu ignorat de alte minţi luminate. Astfel, anul acesta, între 9 şi 10 septembrie, s-a desfăşurat un nou eveniment patronat de un veritabil Institut de Istorie Naţională, creat, de facto, în mediul rural. Unul care a reuşit, cu consecvenţă, în ultimii şapte ani...

Marin TraşcăDintoteauna, Recensământul, fie că a fost agricol, de persoane, ori general, a creat o anumită stare de nelinişte, justificată dealtfel, în ceea ce priveşte conţinutul întrebărilor, dar şi „regimul" sub care a fost executat. De fapt, s-au schimbat doar regimurile, nu şi temerile populaţiei. Îmi aduc aminte că recensământul agricol din anii trecuţi a avut efecte directe asupra oamenilor, şi nu mă refer decât la amărâtele de găini înregistrate ca fiind o sursă „solidă" de trai, împiedicând obţinerea ajutorului social, în schimb cei care nu aveau găini, dar veneau la ridicarea ajutorului social cu...

Paul EveracCel care, în volumul „Nevolnice tâlcuri şi rime", vorbea cu nonşalanţă şi cu inteligenţă despre moarte a încetat să mai fie. Maestrul Paul Everac a murit marţi, 18 octombrie, într-un spital din Bucureşti, la vîrsta de 87 de ani. După o carieră de o viaţă, marele maestru spunea că nimic nu îl mai impresionează. Nici distincţiile, nici premiile nu îi ţin de foame şi că încearcă să se împrietenească cu moartea. Recunoscut ca unul dintre marii dramaturgi ai României, Paul Everac, pe numele real Petru Constantinescu, s-a născut la 23 august 1924, la Oradea. A urmat liceul la Arad, unde părinţii...

Acad. Petru Soltan
Academician Petru Soltan - Republica Moldova, comuna Coşniţa, Transnistria
- Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
- Membru de onoare al Academiei Române

Maria Diana Popescu: Care ar fi greşelile fecunde ale timpului pe care îl trăim, gândindu-ne la Jules Henri Poincare, matematicianul, care vrând să elimine o greşeală, a creat ştiinţa haosului.

Acad. Petru Soltan:
1) La această chestiune de loc uşoară, am multe de comentat. Pentru mine marele Henri Poincare e unul din cele mai cu geniu personalităţi ale umanităţii. Bunăoară, precum ar fi Shakespeare în...

Gheorghe IonitaSăptămâna 4 - 11 octombrie a fost săptămâna anunţării fericiţilor laureaţi ai premiilor Nobel pentru anul 2010. Prin testamentul său, Alfred Nobel constituia la 27 noiembrie 1895 Fundaţia Nobel care după cinci ani de la înfiinţare avea să acorde, începând din 1901, „Premiul Nobel" cercetătorilor care prin realizările lor „au adus cele mai mari beneficii omenirii" şi în particular celor care au făcut cele mai importante descoperiri în domeniul fizicii, chimiei, fiziologiei şi medicinei. Academia Regala Suedeză pentru Ştiinţe acordă premiile Nobel pentru fizică, chimie şi economie în...

Dr. Claudiu PopescuŞtiinţa medicală, biologia moleculară şi fizica au conlucrat la descoperirea măreîiei omului şi au legitimat afirmaţia că omul este, măcar prin trupul său, o sinteză, un rezumat al Universului perceptibil şi intuit. S-a spus că omul este cel mai măiestrit animal şi că numai moartea îi ştirbeşte regalitatea. Semnul nostru fiind Crucea, nu credem despre om că este animal, deşi uneori se comportă ca un animal, după cum ne v?de?te Sf�ntul Ioan Gur? de Aur: �arunci cu picioarele ca un m?gar, sari ca un taur, nechezi dup? femei ca un arm?sar, e?ti lacom la m�ncare ca un urs, �?i �ngra?i...

Teodor BrucărNu făcuse prea multe în viaţă. Pasiunile lui erau cărţile şi implicit lectura. Trecuse printre oameni aproape neobservat, nimeni nu ştia câte cărţi citise, nici el nu le mai ştia numărul, le ştia doar înţelesul şi subînţelesul. Era un erudit şi îşi dădea seama că nimeni n-are nevoie de el. „Cine are nevoie de un astfel de om?". Îşi pusese această întrebare de multe ori. De fiecare dată răspunsul era acelaşi: nimeni! Asta îl făcea să se izoleze şi mai mult si, paradoxal, să citească cu mai mult sârg şi mai temeinică metodă. (Îşi aducea aminte de personajul lui J.P. Sartre, Autodidactul - cel...

Horatiu RussinÎnainte de a răspunde unor întrebări referitoare la pistele de redresare economică a Europei, precum şi a diferitelor maniere de abordare a efectelor crizei economico-financiare globale, ar trebui mai întâi de toate, cred eu, să găsim răspunsul corect la întrebarea fundamentală: ce este de fapt Uniunea Europeană? La drept vorbind, există două mari şcoli de gândire cu privire la aceasta grandioasă „Construcţie Europeană". Prima afirmă că Uniunea Europeană a fost creată de europeneni pentru europeni, în scopul reechilibrării bipolarităţii mondiale, în urma descompunerii fostei Uniuni Sovietice...

George AncaScenometrie: Gitanjali, The Child, Furnici albe (Ui poka), Sanskritikon
Personaje: Ravi, Ganga
Gitanjali
Ravi: Dekho, dekho...
Ganga: Jamuna, Ganga.
Ravi: Gitanjali.
Ganga: Cântare de jertfă
Ravi: Gitanjali.

Ganga: La pipăirea eternelor Tale mâini inima-mi se dezmărgineşte în bucuria rostirii de nespus.
Ravi: Tot greul vieţii, dezgrăirea mi se topesc în dulce armonie – adoraţia mea fâlfâie aripi de pasăre zburând ferice peste mare.
Ganga: Lasă litania şi cântarea şi zicerea mătăniilor! Cui i te închini în singuraticul colţ întunecat de templu cu uşi închise? Deshide ochii şi vezi, Dumnezeul tău...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.