Marinescu Vasile„Un om ca şi un popor, atât preţuieşte, cât a înţeles din Evanghelie"
Simion Mehedinţi (1868-1962)

Am fost profund impresionat de gândirea acestui savant român de talie mondială; eu nu am decât trei cărţi ale marelui om: „Creştinismul Românesc" (Fundaţia „Anastasia" - 1995); „Parabole şi învăţături" (Ed. „Sofia" – 2002) şi „Altă creştere - Şcoala Muncii" (Ed. „Axia" – 2003) dar, mai mult decât suficient pentru a-mi da seama de statura uriaşă a acestui Pedagog român greu de egalat. În volumul IV al „Dicţionarului Enciclopedic" - Bucureşti 2001, la pag. 344, aflu că marele geograf „a formulat...

Balasa NicolaeCă trăim în timpul lui dudă-împărat, că prostia e la rang de stat, că zilnic asistăm, neputincioşi, cum ne terfelesc autorităţile, este evident. E, tocmai de aici, din ea, din evidenţă, putem vedea că, ce nu a reuşit comunismul „odios" (ca să-i cităm pe înţelepţii lumii), decât pe ici pe colo, şi mai tot timpul, pe sub mână, reuşeşte democraţia trâmbiţată de te miri unde, şi to'arăşul re-ales la al... şpe- lea congres. Că vorba lui Gârlici, apropitar de bodegă: „cu partidul nostru în frunte, vom avea «succesuri multe»!". De, domnule, câtă vreme, carte nu se cere, prost să fii, că puterea...

Ilie GorjanÎngrijirea medicală a bolnavilor din România este un subiect la ordinea zilei. Prin intermediul posturilor de televiziune ajung în casele românilor tot felul de aspecte neplăcute din sistemul sanitar, unele dintre ele de-a dreptul cutremurătoare. Mulţi foşti pacienţi ai spitalelor povestesc cu lux de amănunte cum au fost „trataţi" în unele unităţi spitaliceşti din ţara noastră, despre lipsa medicamentelor, despre condiţiile improprii de cazare şi hrănire, despre lipsa de politeţe a personalului şi chiar lipsa de profesionalism a unor slujitori ce au depus jurământul lui Hipocrat. Când...

Ion MaldarescuCu puţină vreme în urmă, un oarecare publicist (să-i spunem O.C.) s-a adresat redacţiei al cărui membru sunt (nu este vorba de revista ART-EMIS), pentru a i se prelua un articol apărut în propria publicaţie on-line. Era vorba de un fel de reclamaţie rezultată în urma unui incident nedorit: o profesoară de religie acuzată că ar fi făcut uz de violenţă, lovind un elev. Poate a fost aşa, poate nu. După lectura „reclamaţiei" am apreciat că textul nu are o susţinere solidă. Recurgând la calitatea pe care o deţin, am propus nepublicarea articolului incriminatoriu pentru faptul că linia revistei...

Bud Florica aeSosise şi ziua de 5 decembrie, când ar trebui să vină moşul la copiii cuminţi şi, dacă ar fi un moş de treabă, ar putea trece chiar pe la toţi. Încă nu ne mutasem în casa de sus, stăteam tot în cohe, până la tăiatul porcului. Îmi făceam lecţiile la masa de sub geam. Lampa cu fotoghin (petrol) era agăţată de o grindă. Bunica citea din cartea de rugăciuni. Mama făcea cipkă pentru zestrea noastră. Deodată se aude o bătaie puternică în uşă. Tresar speriată. Focul arde cu intermitenţe, înteţit uneori de vânt. În ler (cuptor) se coc o grămadă de picioici, câteva sfecle roşii şi un ludău (dovleac)...

Sf NicolaeSe cunoaşte că Sfîntul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu, la cîteva sute de kilometri nord de Bethlehem, a trăit în secolul al IV-lea, a fost cardinal de Myra (localitate de pe teritoriul Turciei), fiind recunoscut şi onorat ca sfînt începînd cu secolul VI. Izvoarele îi atribuie multe miracole, Sfîntul Nicolae devenind cunoscut pentru zelul de credinţă, pentru dragostea şi mila pentru semeni şi, în mod cu totul special, pentru dragostea ce o purta copiilor. Este considerat protectorul marinarilor, al vaselor plecate în larg şi al multor vitregiţi ai sorţii, este cunoscut ca protector...

Rotaru Nicolae aeColonel (r) inginer
Doctor în Psihosociologie şi comunicare
Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti
Membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România

Nicolae, primul dintre cei doi copii ai ţăranilor ortodocşi Constantina şi Constantin Rotaru, se naşte în satul Glâmbocata, al comunei argeşene Leordeni, la 28 martie 1950. Cei şapte ani de acasă şi cei care au urmat până în 1965 îi petrece în cătunul Valea Seacă - nemurit în scrierile ulterioare - isprăvind cursurile „Şcolii elementare de opt ani, Glâmbocata", ca premiant. Între anii...

Km 2 SwordÎn viitorul apropiat numărul roboţilor militari va creşte considerabil. Departamentul Apărării al S.U.A. pune accent pe conceptul de dezvoltare şi utilizare la scară largă a roboţilor militari potriviţi să înlocuiască oamenii şi să efectueze majoritatea funcţiilor combatante pe câmpul de luptă. Prin Proiectul Alpha se are în vedere construirea unor roboţi inteligenţi, un fel de cyborgi, care ar promova robotica militară în New Age. Noua Cyberdyne Technologies va permite producerea unor soldaţi-roboţi atât de evoluaţi, încât la ieşirea din fabricaţie vor fi capabili să acţioneze independent...

Sf Nicolae„Cei mai buni fii ai unui popor , slujesc ca pilde poporului lor. Dar ei nu sunt doar pilde; ei sunt şi apărătorii neamului lor;şi nu sunt numai apărători, sunt şi acuzatorii poporului lor". (Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici de Ohrida)

Era o vreme frumoasă odinioară, când cu mic, cu mare, gătiţi de sărbătoare, aşteptam cu sufletul la gură şi cu emoţie dogoritoare venirea „Bucuriei" tuturor, cea a lui Moş Nicolae. Iarna cu imaculata ei hlamidă imperială, strălucea înfiorată şi încântată de venirea cu multe daruri, a Sfântului Ierarh. Câmpiile, dealurile şi munţii cu pomii şi copacii lor...

CarteO carte unică în peisajul literaturii creştine a apărut cu binecuvîntarea Prea Sfinţitului Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, la Editura „DACPRESS" din Curtea de Argeş. „Viaţa Sfântului Nicolae" reprezintă o scriere îndreptată şi reactualizată după manuscrisul din anul 1916, tradus din limba franceză de către Episcopul Sofronie al Râmnicului. Profesorul-scriitor Tudor Mihailă, descoperind acest manuscris, îl tipăreşte într-o formă mai accesibilă împreună cu părintele Daniel Gligore, Preşedinte al Societăţii pentru Învăţătura poporului Român, Filiala Argeş, la nouăzeci de ani...

Florea Corneliu„Vom călări frumoşi prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu/ Descălecând la tronu-i la picioare:/ Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine/ Şi rău a fost pe drumul străbătut..." (Teodor Pâcă)

Stau cu paşaportul în mâna să intru în România, al cărei cetăţean sunt. Îmi vine rândul, întâi e privită poza din paşaport. Cât staţi în România ? Trei luni ! Atât cu mine, dar cu toată râvna, apărătorul ţării se apucă să ţăcănească tastatura . Şi o ţăcăneşte zdravăn şi concentrat, parcă scrie o notă informativă fără de sfârşit, cercetând paşaportul meu filă cu filă. Durează. Rabd fără mimică, tăcut...

Moscu MarinN-aveam voie să spun nimic. Nu aveam voie să discut cu nimeni. După ce primeam bucata de pâine, luam bătaie şi plecam cu turma de oi spre munte. Asta îmi era răsplata, răsplata zilnică. Bătaia şi bucata de pâine. Dorul de fraţi şi de părinţi îmi ardea sufletul. Mă gândeam la colegii mei de clasă, la colegii mei de şcoală. Ei rămăseseră la Braşov, poate fericiţi după Revoluţie, iar eu îmi petreceam zilele şi nopţile într-un Pustiu Necunoscut. Nu vedeam oameni, nu vedeam sate. Nu aveam încotro să apuc. Vedeam doar piscurile golaşe, soarele ce se înălţa şi se cobora după vârfuri şi firul de apă...

Popa IonBasarabia şi Bucovina - plaiuri mioritice, părţi ale trupului ţării aflate cu coloanele de susţinere pe Carpaţi, Marea Neagră şi Dunăre, locuită din toate timpurile de acelaşi popor cu dulcele său grai latin – au străbătut o istorie legendară cu o vitejie demnă de poemele homerice, înfruntând vicisitudini care pe mulţi i-ar fi dus la pieire. Ţinuturi ale spaţiului geto-dacic, locuite după venirea lui Traian de dacii liberi, Basarabia şi Bucovina s-au circumscris civilizaţiei daco-romane şi apoi româneşti, intrând în întregul etnic, lingvistic, economic, cultural şi politic românesc pe care nu...

Balasa NicolaeA devenit aproape o obişnuinţă să auzim, la tot pasul, că o pesoană „X", de cele mai multe ori, „sus pusă", a ţinut în locaţia „Y" un superb discurs. Toate bune şi la locul lor însă, dacă cineva ne-ar întreba, „ce am înţeles?", şi, mai ales, „ce e discursul?", în multe cazuri, nu prea am şti cum şi nici pe unde să scoatem cămaşa. Evident, una e să ai ştiinţa discursului în a comunica, şi alta e a bate câmpii (cu sau fără graţie)! Prin urmare, raportându-ne la unele lucrări din domeniu şi la autorii lor, oameni de ştiinţă remarcabili, încercăm în cele ce urmează o uşoară limpezire a problemei...

Rogneanu FlorinPrin artă, omul se aşează şi se autodefineşte ca fiinţă gânditoare şi sensibilă în raport cu universul. Opera de artă este aceea care „pune laolaltă" două elemente fundamentale: semnul-simbol şi alegoria. Aceste două elemente constitutive provin din cele trei raporturi esenţiale ale artistului cu lumea: raportul artist – natură, raportul artist – societate şi raportul artist – conştiinţă. Dacă primele două raporturi sunt mai mult de natură obiectivă şi le întâlnim la toţi artiştii, indiferent de valoarea creaţiei lor, cel de-al treilea este de natură pur subiectivă şi este numai apanajul...

Maria Diana PopescuNu e de ajuns să fii revoltat şi nihilist în sinele tău, trebuie să ai curajul să avertizezi: „nu vă mai bazaţi pe incoerenţa guvernanţilor"!, întotdeauna au glăsuit fără noimă, încît, uneori, îţi vine să te duci să-i întrebi personal cînd au fost ultima oară la psihiatru. „După cum bine ştiţi, problema este că au capul plin de păsări moarte" (Chloé Delaume), cu singura calitate de a fi vii. Cu greu poţi face slalom printre onomatopeele nedigerabile, primatele acestea de lux trec prin grave crize de identitate. După cum se arată, mersul pe tocurile cui ale politichiei i-a blagoslovit cu o...

Buzatu GheorgheSe manifestă spontan, fiind o acumulare de încărcături, cu resurse de la o epocă la alta. De acest fenomen responsabile nu-s numaidecât clasele guvernante, ci şi cele „de jos". Mai mult decât un act decisiv ori de voinţă supremă, sindromul rezultă prioritar din teamă. Care, de vreme ce-a scăpat de sub control, poate avea - şi are! - consecinţe şi implicaţii răvăşitoare. Cauza se confundă cel mai ades cu efectul, şi viceversa, iar victimele pot fi pretutindeni, „jos" ori „sus", conştiinţele individuale ori de grup coboară la nivelul zero, astfel că vindecările sunt lente şi arareori depline...

Terminator killing machineLa începutul anilor '90, apariţia seriei de filme SF „Terminator", care aducea în prim plan posibilităţile tehnologiei viitorului, a şocat omenirea. După şase decenii şi jumătate de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, după permanenta competiţie pentru perfecţionarea armamentului şi a logisticii militare, după tot atâta vreme de război şi de toleranţă redusă faţă de „victimele colaterale" ale conflictelor armate, tehnologia de vîrf a unor state a atins performanţe greu previzibile. Israelul deţine de multă vreme poziţia de incontestabil novator şi de lider mondial în robotică...

Geo Saizescu„Râdem unul de altul şi dracu râde de noi toţi”

Maria Diana Popescu (MDP)
: Scenarist, actor, profesor universitar doctor. Cît la sută din fiecare sînteţi Domnule Geo Saizescu, sînteţi un regizor celebru, o marcă a cinematografiei româneşti?

Geo Saizescu (GS): Am admirat dintotdeauna... enciclopediştii, chiar atunci când nu ştiam destul de multe despre ei (oare acum, ştiu?!), i-am venerat pe cei numiţi ca atare, i-am dat ca pildă pentru imensa şi profunda lor deschidere spre cunoaştere a tot şi a toate. Îmi place să cred - mulţi au îndrăznit chiar să spună despre mine c-aş fi un anume... spirit...

Coja IonDin punct de vedere funcțional, al sensului, ca orice sufix vechi, -ilă este polisemantic:
- derivă nume de persoane de la nume de animale
- sufix pentru formarea de porecle (Tiktin)
- arată persoana căreia îi aparține o calitate în gradul cel mai puternic posibil (Philippide)
- nume de persoană cu sens secundar peiorativ (Martin Heicke)
- augmentativ (Șăineanu), batjocoritor (Pușcariu)
- ideea de exagerare a calităților purtate, care se apropie într-o oarecare măsură de augmentativ și, mai mult, de peiorativ (Mioara Avram).
Menționăm și situația excepțională a unui Ilă de sine stătător, ca poreclă...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.