Buzatu GheorgheSpion, spionaj, spionomanie... Cariera acestor cuvinte, beneficiind de aceeaşi rădăcină, se dovedeşte şocantă. Mai ales în ultima sută de ani, când termenii respectivi – desemnând în esenţă persoana sau acţiunea de a urmări şi smulge cuiva (fără distincţie, partener ori inamic) informaţii sau documente secrete pentru a le transmite unui terţ, în cele mai diverse ţeluri (stocare, utilizare în caz de şantaj sau de război etc.) - şi-au câştigat o incontestabilă expansiune şi, totuşi, precisă accepţiune, în mai toate limbile şi pretutindeni pe mapamond. Situaţia este de înţeles fie numai dacă...

Maria Diana PopescuSeptembrie şi octombrie au venit cu proteste de amploare, zeci de mii de sindicalişti din toate confederaţiile au mărşăluit împotriva guvernului şi a măsurilor drastic-abuzive. În ziarul Timpul, din 12 mai 1882, Eminescu se adresează autorităţilor vremii, care au calificat încercarea ţăranilor de a intra în Bucureşti, pentru protest împotriva parlamentului, ca act neromânesc: „Ba e foarte românesc ceea ce fac ţăranii şi nici nu poate fi altfel, căci ei sunt, la dreptul vorbind, singurii care au rămas numai români în această ţară. Ei mări, tagmă patriotică, nu cunoaşteţi pe român, nu l-aţi...

Ion MăldărescuDe la o vreme încoace actualul guvern al României, cu primul ministru, vârf de lance, a asmuţit populaţia ţării împotriva „pensiilor nesimţite". Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun şi eu dar... uite că există un „dar"... sau cum se striga pe vremuri la circurile ambulante: „pe-afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardu'!", dându-i dreptate înţeleptului Grigore Alexandrescu şi fabulelor sale: „legea e pentru căţei, nu şi pentru dulăi!" De-a lungul celor două decenii, toţi cei care s-au perindat la putere au avut grijă de viitorul lor, asigurânu-şi o pensie - rentă viageră -...

Costel Butoi portretDupă luxurianta exprimare a fantasticului, cînd ani la rînd penelul maestrului Costel Butoi a explorat teritoriile neumblate ale fiinţelor extraterestre, recentele sale pînze părăsesc modernismul straniu şi propun o întoarcere la clasicism. Aşa cum se întorc primăvara păsările în cuiburi noi, maestrul se întoarce la dulcele stil clasic, cu un gen de reaşezare în fiinţa sa artistică şi spirituală. Din cele aproape 50 de lucrări realizate în ultimul timp, parte din ele reprezintă reproduceri după marii maeştri, Luchian şi Grigorescu. Prin pictură, am creat pînă nu demult o lume fantastică, ce...

Ion MăldărescuIstoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut între vifore. Popor de frontieră, luptam şi muream pentru toţi". (Mircea Eliade)

Neamul românesc a cunoscut întotdeauna jertfa şi eroismul, ele fiind, de altfel, indisolubil legate de evoluţia istoriei noastre. Orice act de propăşire istorică a fost, pentru România, consecinţa unor eforturi considerabile, alăturate poziţiei active în faţa evenimentelor. N-am fost neam de ostaşi, dar parcă a fost scris undeva, într-o carte a lumii şi a duhului atotbiruitor, ca neamul...

Balasa NicolaeArgumentarea, este, probabil, cel mai complex tip de discurs şi, într-o măsură sau alta, le cuprinde pe toate celelate. Cu puţină atenţie, ne dăm însă seama că discursul argumentativ adaugă în mod esenţial componenta performativă, deoarece, prin el locutorul sau argumentatorul urmăreşte nu numai să-l informeze pe receptor sau interlocutor, ci şi să-l persuadeze, adică să-i modifice dispoziţiile interioare, să-l facă să adere la o anumită teză, poziţie etc. sau, dimpotrivă, să-l disuadeze sau să-l determine să intreprindă o anumită acţiune. Argumentarea, spre deosebire de demonstraţie...

Dican GheorgheMaria Diana Popescu: Stimate domnule Gheorghe Dican, fiţi binevenit în paginile revistei Agero! Am presentimentul unui dialog de zile mari, pentru că am în faţă un interlocutor redutabil. Mi-ar fi plăcut să intru pe furiş în atelier, să cercetez comorile din lăzile dumneavoastră de zestre. Cum mi-e cu neputinţă să fiu hoţ, dumneavoastră veţi fi bun să-mi vorbiţi despre ele. Mai întîi, vă rog, haideţi să răsfoim un pic biografia pînă la borna prezentului.
Gheorghe Dican: Atelierul unui artist este lumea în care acesta trăieşte, este chiar viaţa lui. De acolo îi vin toate energiile, reacţii în...

Ion MăldărescuMulte s-au mai schimbat în România după evenimentele din 1989, dar puţine în sens pozitiv. Din păcate, noi, cei mulţi, care am trăit cu speranţa că viaţa va deveni mai bună, mai prosperă, dar ne-am lovit cu capul de pragul de sus, constatând cu amărăciune că s-a ales praful de visurile noastre. În urmă cu aproape un deceniu, „Nepotu' lu' tanti Tamara", ajuns vremelnic şef de guvern, după o preumblare cu capul plecat pe meleaguri străine s-a întors în ţară cu pieptul bombat, pus pe „fapte mari". Pentru că aşa au lătrat unele voci de peste ocean, „nepotul" a ordonat demontarea şi/sau dărâmarea...

Buzatu GheorgheFapt straniu şi, totuşi, posibil la noi. În ultimii ani a trecut neobservată apariţia unui document inedit esenţial privind una dintre epocile cele mai controversate ale trecutului nostru recent - sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi sovietizarea forţată a României (1943-1952). Este în discuţie Jurnalul în mai multe volume al lui C. Rădulescu-Motru publicat, cu începere din 1996, sub titlul Revizuiri şi adăugiri, prin grija d-nei Gabriela Dumitrescu şi însoţit de comentariile Academician Dinu C. Giurescu, sub egida Editurii „Floarea Darurilor" din Bucureşti. Personalitate marcantă a...

In gradina GhetsemaniOare există vreo legătură între Creatorul tuturor văzutelor şi nevăzutelor şi Creatorul de cuvinte? Sigur că da. Inexistenţa Creatorului ar fi însemnat inexistenţa tuturor celor văzute şi nevăzute, iar făuritorului de cuvinte i-ar fi lipsit izvorul inspiraţiei, ba mai mult, i-ar fi lipsit chiar cuvântul care este însuşi Dumnezeu. Dacă Dumnezeu n-ar fi existat, nu s-ar fi ivit pe lume nici dumnezeul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Creaţia eminesciană (îndeosebi poezia) este atât de dumnezeiască, încât legenda despre contribuţia Atotputernicului la apariţia pe lume a Poetului a devenit...

Preot Marius CostacheBiserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" din Piteşti se află aşezată în partea de vest a „Oraşului lalelelor", în apropierea pădurii Trivale, de unde şi denumirea cartierului Trivale, fost odinioară, satul Papuceşti. Ideea construirii unei biserici în cartierul Trivale a aparţinut Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului, care în anul 1994 a încredinţat vrednicilor clerici, preoţii: arhimandrit Ciprian Otoroschi şi protosinghel Gherasim Nicuţ, de la Mânăstirea Trivale, misiunea şi osteneala sfântă de începere a lucrărilor de construcţie a unei biserici noi...

Popa IonCunoscut lumii în special prin crearea primului avion cu reacţie, „Coandă 1910", şi descoperirea „Efectului Coandă", urmată de întemeierea ştiinţei „Fluidonica", Henri Coandă este, de fapt, un precursor într-o multitudine de domenii, geniul său deschizând noi căi de explorare cu obârşia în cele peste 250 de „daruri pentru omenire" însoţite de peste 700 de brevete, românul devenind un nume de puternică rezonanţă în lumea ştiinţei şi tehnicii contemporan. Familia, mediul în care a crescut, s-a instruit, a trăit şi a creat i-au oferit lui Henri Coandă un cadru optim formării personalităţii sale...

Arhiepiscopia RâmniculuiArhiepiscopia Eparhiei Râmnicului este nu numai cea dintâi episcopie din ţară, cum o numesc istoricii[1] şi cum o rânduiesc legiuirile bisericeşti[2], dar şi cea mai veche episcopie românească, începutul ei datând din anul 1370, ca mitropolie a Ţării Munteneşti spre Severin[3].Între starea social-politică a unui popor şi starea lui religioasă există o legătură indisolubilă, aceasta manifestându-se în mod special la românii din dreapta Oltului, din Oltenia, „...cuibul neamului românesc, unde se găsesc urme ale vechii organizări sociale încă din veacul al XI-lea", după cum observă un istoric...

Stroia GeorgeAbandonat de furia lumii în care trăise şi pe care de atâtea ori o încântase cu scrierile sale, Marele Mag presimţea că oamenii îl uitaseră cu desăvârşire. Pentru lumea întreagă, El nu mai era decât ecoul unei glorii de mult apuse, pierdută undeva într-o nebuloasă a amintirilor. O nebuloasă din care El nu mai avea putere să se întoarcă. Fusese condamnat la uitare. Mâna sa – alteori măiastră - nu mai avea putere să ţină, nici măcar, tocul cu cerneală. Iar dacă se străduia să mai scrie, din peniţă înfloreau doar picuri mari de sânge. Nici măcar El nu se mai recunoştea. Oglinda imensă, atârnată...

Hetco Lucian„Am fost o naţiune asupra căreia s-a hotărât ideologic, din umbră!"

Maria Diana Popescu: Aşadar, un român inteligent a creat în Germania o revistă cu o vastă încărcătură spirituală, pentru românii de pretutindeni. Domnule Lucian Hetco, trebuie să ne cunoaştem, să cunoască şi cititorii noştri cheia succesului dumneavoastră?

Lucian Hetco: Am răspuns deseori la această întrebare şi parcă de fiecare dată aş mai adăuga câte ceva. Sigur este că, dacă am defini o „cheie a succesului", ar trebui să o facem în aşa fel încât să nu uităm pe nimeni. Fiindcă succesul nostru nu este legat de o persoană în...

Ion MăldărescuÎntre 28 iunie şi 7 septembrie 1940, România a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.
S-a abătut o avalanşă de crime, torturi şi violuri comise de trupele şi organizaţiile horthyste împotriva locuitorilor români din localităţile ocupate: în noaptea de 13/14 septembrie 1940, „Comuna Ip a fost a fost teatrul unui sălbatic act de violenţă. La începutul nopţii echipe de...

„De la clasici la contemporani" - Editura Bibliotheca, 2008

Cînd scrii despre cartea unui critic literar, trebuie să fii cu băgare de seamă la cuvinte, mai ales că volumul în discuţie este unul de cronici şi eseuri critice, iar considerentele unui critic literar cu ştate vechi, cum este domnia sa Tudor Cristea, directorul revistei dâmboviţene „Litere", mai greu pot fi augmentate. Mă voi mărgini, aşadar, numai la a semnala apariţia unei cărţi necesare peisajul publicistic contemporan, precum şi a cîtorva date importante pentru cititorul interesat.

„De la clasici la contemporani", cea de a...

Prof. univ. dr. Ion CojaMulţi germanii cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al doilea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că:
- „la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi";
- „dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de...

Popescu Florin PentegosProgresele ştiinţifice devin din ce în ce mai importante, iar pictura începe să împrumute elemente tehnice. Florin Popescu-Pentegos îşi imaginează prin arta sa lumi neaflate ale Universului, iar prin picturile sale părticele din ele sunt aduse la viaţă. Pentegos ştie să le caute, dar mai ales ştie cum. Fantasticul irumpe intempestiv într-o realitate previzibilă în esenţă şi în detaliu, frizează o imaginaţie extraordiară, miza ficţională fiind cartografierea unor realităţii aflate doar în mintea sa (neoexistenţialism pictural?), dar care generează o miză considerabilă de semnificaţii...

Andrei Dorobanţu, art-emis Dezvăluiri senzaţionale! Calendarul Maya, preziceri referitoare la sfârşitul lumii

Proaspăt ales în Scaunul Sfântului Petru în anul 999, Papa Silvestru al Doilea, pe numele său Gerbert d'Aurillac, primul Papă francez, s-a văzut confruntat cu ceea ce, dacă s-ar fi întâmplat astăzi, am fi numit „sindromul Y1K". Nebunia declanşată în întreaga Europă care îşi vindea tot ce avea sau dăruia la săraci pentru a avea o şansă în plus în confruntarea cu Sfârşitul Lumii. Poate vă mai amintiţi de sindromul Y2K-K fiind simbolul „kilo", adică o mie. Dincolo de exploziile de isterie, de nebunia media, de...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.