Evanghelia ne spune: „Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Mt 5, 8)
Creştinismul pilduitor
După cum ştim, cuvântul „creştin" semnifică apartenenţa unui individ la marea religie monoteistă, creştinismul întemeiată în anul 0, momentul naşterii lui Isus Hristos (gr. „Unsul" lui Dumnezeu). Mai exprimă filosofia şi religia creştină şi deasemeni cuvântul creştin mai poate exprima sintetic conotaţiile atributelor de blândeţe, credinţă, vitejie, iubire sau loialitate. Primi creştini, au fost ucenicii lui Isus şi, ca extracţie etnică, erau semiţi iudei, aceştia avându-şi...
Ţine de specificul cultural european un anumit tip de cunoaştere, o cultură a cercetării şi cunoaşterii sistematice, o anume reflexivitate intelectuală, după cum s-a remarcat de către diferiţi gânditori comntemporani. Am putea spune că această cunoaştere de tip reflexiv, atotcuprinzătoare sub raport cauzal, îşi are rădăcinile în gândirea lui Aristotel. In Metafizica sa (1013a), filosoful nostru vorbeşte limpede despre patru tipuri de cauze: a) materia imanentă din care ia naştere un lucru, b) forma sau modelul, c) punctul de plecare al schimbării şi d) scopul în vederea căruia se face un...
Sfântul Vasile cel Mare, acel „stâlp de foc până la cer", pe care l-a văzut Sfântul Efrem Sirul în pustie, înţeleptul de neîntrecut, care a dezlegat toate sofismele filosofilor şi care a demonstrat erezia arienilor, pe lângă multe alte învăţături, ne-a lăsat ca moştenire în Tradiţie şi în scris blestemele de care se tem toţi diavolii. Moliftele apar în literatura creştină din secolul al XI-lea. Aşa cum se citeşte în subtitlul Moliftelnicului, ele sunt „pentru cei ce pătimesc de la diavoli şi pentru toată neputinţa", cu alte cuvinte, sunt exorcisme pentru cazurile de persoane îndrăcite sau...
Prof. univ. dr. Constantin Popescu este deschizătorul şcolii de Ecolonomie din România. Prin lucrările sale: „Creşterea care sărăceşte", „Raţionalitate şi speranţă. Paradigma întregului viu"; „Respiritualizarea. Învaţă să fii Om" (scrisă în colaborare cu prof. univ. dr. Alexandru Taşnadi) şi „Viaţa ca optimism tragic", ne invită la un dialog privitor la regiunile de dezvoltare pe care trebuie să le construim instituţional-spiritual pornind de la o nouă paradigmă ştiinţifică pe care a intitulat-o în „sănătatea întregului viu".
„Istoria nu-i o religie. Istoricul nu accepta nici o dogma, nu respecta nici un lucru interzis, nu cunoaste tabù-uri. El poate sa deranjeze. Istoria nu este tot una cu morala. Istoricul nu are rolul de-a exalta ori de-a condamna, el explica. Istoria nu este sclava actualitatii. Istoricul nu aplica trecutului schemele ideologice contemporane si nu introduce in evenimentele de odinioara sensibilitatea prezentului. Istoria nu-i tot una cu memoria. Istoricul, intr-un demers stiintific, colectioneaza amintirile oamenilor, le compara intre ele, le confrunta cu documentele, cu obiectele, cu urmele...
Mă tot plimb prin nădejdea acestui timp, acestui pământ şi dau mereu de tine ascuns, precum copilăria celor ce nu mai pot plânge, precum locurile devenite acum deşarte, precum viaţa celor mai mulţi!
La 25 ianuarie/7 februarie 1917, redacţia Cuvântului moldovenesc a lansat apelul Jertfiţi pentru bejenarii români, în care, iniţial, publicului cititor i s-a explicat că „stăpânirea românească şi cea rusească iau măsuri pentru îndulcirea sorţii amare a bejenarilor români. Dar, după cum se ştie, ajutorul stăpânirilor nu-i îndestulător. Se cere şi ajutorul obştesc, al fiecăruia din noi". Iar în încheiere redacţia a rugat: „Jertfiţi, oameni buni, pentru fraţii noştri de un neam şi de un sânge şi Dumnezeu Sfântul vă va răsplăti pentru mâna de ajutor pe care veţi întinde-o voi în ceasul acesta de...
Se spune că samuraii din Japonia medievală îşi botezau vestitele lor săbii. Născute cu multă muncă şi trecute printr-o mulţime de transformări, prin foc, batere şi călire, apoi traversând o multitudine de evenimente dramatice, aceste săbii erau onorate cu nume corespunzătoare modei poetice a acelor vremuri crunte sau primeau un nume care amintea de gloria stăpânului. Rămâneau, peste timp, urmaşilor, la fel de strălucitoare şi impresionante ca în prima zi însă din ce în ce mai înnobilate de istorie. Cam aşa văd eu viaţa domnului Harry Ross, un om pe care, exact această viaţă, nu l-a scutit de...
La 14 august 1989, în ziarul „Scânteia" a fost publicat un interviu acordat de Nicolae Ceauşescu unor ziarişti de la publicaţia americană „Newsweek". Aceştia au dorit să prezinte starea de fapt din România şi au scris despre succesele şi, mai ales, despre eşecurile înregistrate de liderul P.C.R. în politica internă şi externă a ţării în anii '80. Propagandiştii P.C.R. s-au străduit să prezinte primirea jurnaliştilor americani de către Nicolae Ceauşescu drept încă o dovadă a prestigiului pe care îl avea preşedintele României în străinătate. Evident, în publicaţia oficială a P.C.R., articolele...
Instituţionalizarea regimului comunist în România a însemnat şi lichidarea vechilor structuri de informaţii şi ordine publică - Siguranţa, Poliţia, Jandarmeria, Secţia a II-a de informaţii din Marele Stat Major, Serviciul Special de Informaţii - şi înlocuirea lor cu noi instituţii organizate după model sovietic: Securitatea, Miliţia şi Direcţia de Informaţii Militare. Mai întâi a avut loc, la 10 iunie 1948, o şedinţă de analiză în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. la care Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu au căzut de acord asupra structurii noii Direcţii...
Un cet??ean s-a confruntat cu �sistemul tic?lo?it". Mai exact, a avut o jalb? ?i nu a avut �ncotro dec�t s? apeleze la Sistem. ?i cet??eanul a v?zut c? �este posibil s? pl?teasc?" (ghilimelele marcheaz? siguran?a exprim?rii prin ambiguitate) pentru ceea ce i se cuvine, unor oameni deja remunera?i. De sup?rare ?i de m�hnire ?i-a adus aminte toate nemul?umirile ?i frustr?rile, c? d? o gr?mad? de bani la s?n?tate ?i nu profit? (practic!) de �ngrijire, ba chiar e umilit, c? are rate ?i brusc creditorul a schimbat banca iar acum dob�nda e dubl?, c? risc? s? fie devorat de c�ini...
Este un truism faptul că a conduce oamenii nu e uşor. Este chiar un act de curaj din partea celui care şi-asumă un astfel de rol, îndeosebi în perioada pe care o traversăm. Cu toate acestea, există şefi ai unor structuri organizaţionale din diverse domenii de activitate care aplică şi stăpânesc bine principiile, formele şi modalităţile specifice celor trei principale stiluri manageriale (autoritar, democratic şi liber) vehiculate în literatura de specialitate. Din păcate, însă, sunt şi unele abateri (le putem denumi generic „boli" ale stilului managerial) de la principiile la care am făcut...
Când ştiu că pe 17 ianuarie, tânărul de altădată, suplu, frumos, erou al „Aripilor Româneşti" pe faimoasele avioane de vânătoare Messerschmitt împlineşte 88 de ani de viaţă şi aproape şase decenii dedicate scrisului fiind încă „verde", este firesc să mă înduioşez şi să mă bucur cu tot sufletul de faptul, în sine şi de marile sale reuşite în romanul istoric postbelic cu subiecte din istoria României antice, medievale şi moderne, documentate, dinamice, cu personaje pozitive pline de viaţă pilduitoare în sacrificiul lor suprem pentru pământul şi neamul românesc. Iată un fragment grăitor dintr-un...
Sărbătorile de Crăciun, la Grays, fără niciun farmec. Nu tu un guiţat de porc înjunghiat, nu tu Ghiţă în flăcări, nu tu şoric, nu tu sânge pe vârful nasului, pus de moş Gheorghe semn! De pomana porcului, nici pomeneală! Iar de aici, lipsa mirosului de ţuică fiartă şi a jumărilor făcute în tigaie de mamaie. Cu murături! Ce vorbeşti, domnule, minune mare! La englezi, pe străzi, doar lumini, din plin, apoi cadouri şi iar cadouri! Nişte cutii plimbate, câteva zile, dintr-o parte în alta, apoi aruncate cu sacii în stradă.
Matematician, Prof. univ. dr, Florentin Smarandache
