Belu Capsa MarinelaUmilit, şocat de gestul şi de vorbele Mădălinei, înţelegând că totul era pierdut, că strategia lui eşuase, că fusese egoist când i-a propus să se căsătorească cu el în această situaţie idioată în care s-a băgat, fără să se apere s-a ridicat uşor şi a plecat, gânditor. „Ce mă fac acum? Ce-o să zică ai mei? Trebuie să rezolv cumva încurcătura asta. Aşa îmi trebuie dacă sunt un tâmpit! Şi am cheltuit deja cu meniul, cu lăutarii, Doamne, dă-mi o idee!", se frământa, conştient de ridicolul situaţiei. Simţind că s-a răcorit, tremurând toată de furie şi jignită de gestul lui, Mădălina a închis...

Vasilescu GabrielaÎndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda). În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi...

Alexandru Marchidan - Poeti dupa gratiiToate relele se întâlnesc în temniţă ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exerciţiu de imaginaţie, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum" (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puţin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au şi valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detaşează de suferinţă (dar şi de ceea ce am putea numi „mistica...

Ion-Măldărescu, art-emisAu trecut peste 67 de ani de la invazia sovietică şi instaurarea comunismului în Romania, realizată cu nemijlocitul sprijin regal, şi consolidată cu ajutorul „baionetelor sovietice" - aceleaşi care, trei ani mai târziu l-au forţat pe rege să abdice. Opera a fost desăvârşită de Ana Pauker, Emil Bodnăraş, Petru Groza şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului birou al lui Mihai I, urmaţi de Roitman-Chişinevski, Nicolski, Răutu... M. Roller & Co. În noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu, de comun acord cu faptul că numai Mareşalul...

Popescu Claudiu
(scenariu inspirat din fapte realizabile)

(într-un colţ de sală, la o masă verde, dimineaţa la deschiderea bibliotecii, un tînăr gînditor. Multe cărţi pe masă, toate deschise, un dicţionar gros, nişte notiţe, un stilou. Vitraliile luminate, linişte, puţini cititori şi un sentiment înălţător de libertate sufletească, de singurătate fericită şi creatoare. Tînărul priveşte în sus, sprijinit în pumni, şi îşi zice:)

O, cîtă literatură pe un subiect atît de mic! În medie două sute de articole pe an despre o proteină, de douăzeci şi cinci de ani de cînd au descoperit-o. De fapt e o problemă...

Anca GeorgeVoi mărturisi, pe sărite, întâlniri cu filosoful. N-am avut curaj să notez ce-am ascultat - asta făceam şi, probabil, îi puneam întrebări, ieşit cu ajutorul lui din principiala intimidare cognitivă. Mi-a spus că mi-a scris la Roma o scrisoare, resto in posta, dar s-a pierdut în timpul lungii greve a poştaşilor itelieni din 1973. Şi dedicaţiile - standard, „cu dulce dăruire" - le-am pierdut, una a rămas, pe Rostirea filosofică românească, la Cornel Berbente, când eram directorul bibliotecii Politehnicii şi unde l-am invitat, la telefon. pe Noica să conferenţieze, argumentând că şi Heidegger...

Brucar Teodor
Despre ignoranţa limbută

Ştiţi care-i defectul nostru? Că suntem perfecţi. O ţară de talentaţi. Norocul nostru? Că le ştim pe toate. Dacă mi-aş scrie memoriile, aş titra, cu fior patriotic: „Eu sau Despre ignoranţa limbută". Delirul ăsta de omniscienţă ne întăreşte în faţa tuturor încercărilor. Ne căleşte. Am căpătat o voluptate incredibilă de a descrie dezastrul şi, povestindu-l cu amănunte picante, de a ne detaşa de el, ca şi când nu ni s-ar întâmpla nouă. Televiziunile de ştiri le augmentează pe toate. Parcă au un singur slogan imprumutat de la Conu' Caragiale: „Simţ enorm şi văd...

Belu Capsa MarinelaEra o după-amiază de duminică frumoasă de vară, cu soare mângâietor şi linişte îngerească. Sătenii se odihneau după zilele grele de muncă la câmp, în aer se simţea un miros îmbietor de struguri necopţi şi de lucernă abia cosită, doar melodia unor viori rupea liniştea, anunţând că în sat era nuntă mare. Timpul parcă se oprise în loc a mirare, nici o frunză nu se mişca în ram, animale şi păsări dormitau prin ogrăzi, o moleşeală plăcută îmbrăţişa natura. Ieşită la şosea, la poarta din faţa casei, doar Mădălina privea de-a lungul drumului, ascultând atentă lăutarii şi suspinând dureros. Simţea...

Vasilescu GabrielaDin documentele găsite recent în arhive, rezultă că membrii P.C.R. şi unii cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, au fost înştiinţaţi cu mult înainte, de către agenţii sovietici, despre ultimatumul ce avea să fie trimis României în iunie 1940. Pe plan diplomatic situaţia ţării noastre era tot mai grea:
- Anglia, care garantase graniţele României nu era dispusă să se certe cu Rusia;
- guvernele din Înţelegerea Balcanică au dat răspunsuri evasive;
- Germania recomanda să se satisfacă pretenţiile Rusiei.
În aceste împrejurări deosebite, Carol al II lea a hotărât convocarea Consiliului de...

Buzatu GheorgheTitlul articolului, realizat în temeiul unor cercetări de durată şi de predilecţie în bibliotecile şi arhivele româneşti sau străine (Rusia, S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Germania), reflectă o realitate despre care, evident, s-a tot vorbit şi se va mai discuta, dar care, în contextul evenimentelor tragice pentru români, din 1940, toate decurgând asemenea unei reacţii în lanţ din Pactul Hitler-Stalin de la 23 august 1939, a fost decodificată de un remarcabil om de ştiinţă, economistul de faimă mondială Mihail Manoilescu (1891-1950). Ca politician sau diplomat, a eşuat lamentabil, având în...

Constantin Tanase
Constantin Tănase (5 iulie1880- 29 august 1945)

„În ţara asta, ţara pâinii/ Să aibă pâine chiar şi câinii/ Guvernul nostru ne obligă/ S-avem o zi de mămăligă/ Lor ce le pasă cum e trăiul/ Scumpiră trenul şi tramvaiul/ Scumpiră tot, la cataramă/ Până şi pâinea şi tutunul/ Şi când înjuri pe şleau de mamă/ Ei, cică, eu fac pe nebunul."

Constantin Tănase, s-a născut la 5 iulie 1880 şi vreme de cinci decenii a smuls milioane de zâmbete, descreţind frunţile românilor. Imensa popularitate de care s-a bucurat în viaţă poate fi asemuită cu a unui alt mare artist, Matei Millo. „Pamfletele" recitate...

Acvilele si UrsulPe 25 IULIE 2011 ambasadorul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin iese la rampă cu o afirmaţie „sforăitoare" şi-l acuză pe preşedintele Băsescu de „fascism" deoarece acesta a declarat la postul de televiziune B1 TV ca şi el ar fi dat ordin Armatei Române să treacă Prutul, în 22 iunie 1941, explicând clar că „România avea un aliat şi nişte teritorii de recuperat". Apoi tovarăşul Rogozin mai stă un pic, mai cugetă puţin şi trânteşte altă declaraţie mai „înveninată" pe blogul său personal: „Românii s-au purtat mai rău şi dacât germanii pe teritoriul URSS în al Doilea Război Mondial!". Cam astea-s...

Opris PetreÎn perioada 4-9 iunie 1989 s-a desfăşurat pe teritoriul Bulgariei o aplicaţie militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, denumită codificat „BALKAN-89". La manevrele planificate de Comandamentul Forţelor Armate Unite (CFAU) au participat mari unităţi din Bulgaria, Uniunea Sovietică şi România.[1] În volumul său de memorii, intitulat „Condamnat la discreţie", viceamiralul Ştefan Dinu a menţionat faptul că, în anul 1989, „în sudul României, două aplicaţii militare au fost mai importante, în iunie – „Balkan 89" şi în august „Mariţa 89", ambele orientate pe direcţia de sud, spre...

Basarabia antisovietica
Documente de arhivă extrase din volumul „Basarabia antisovietică"

Documentul 22
„APROB" „SANCŢIONAT"
VICE-MINISTRU AL AFACERILOR PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI
INTERNE AL RSS MOLDOVENEŞTI
GENERALUL-MAIOR CONSILIERUL JUDICIAR DE STAT
(KULIK) (KAZANIR)
14 iunie 1954 15 iunie 1954
Î N C H E I E R E
1 iunie 1954 or. Chişinău, RSSM
Eu, împuternicitul executiv superior al MAI al RSSM, căpitanul KOROTKOV, examinând cererea cetăţenei COJOCARI şi dosarul privind deportarea nr. 1887 pe GROZA Ioan Grigorievici, anul naşterii 1884,
AM STABILIT :
La MAI al RSSM s-a adresat cetăţeana COJOCARI Evghenia Efimovna cu o...

Poeti dupa gratiiLa Editura Mănăstirea Petru Vodă a apărut volumul Poeţi după gratii (640 de pagini) care cuprinde o parte din poeziile a 71 de deţinuţi politici, texte scrise în detenţie şi însoţite de scurte biografii ale autorilor. Aşa cum spun editorii în „Cuvânt înainte" şi Aspazia Oţel Petrescu în „Cuvântul unei deţinute politic", poezia scrisă în închisori a fost „alături de rugăciune, hrană sufletească, scară către cer, întărire şi izvor de trăire în mijlocul unui regim inuman. (...) Poezia a fost ea însăşi prigonită. Pentru un singur cuvânt scris pedeapsa era foarte aspră. Se scria doar în minte, în...

Buzatu GheorgheS-au împlinit 67 de ani de când Iuliu Maniu, liderul „Opoziţiei democratice", a iniţiat jalnicul „act istoric" al răsturnării regimului Mareşalului Ion Antonescu, al încetării Războiului Naţional împotriva U.R.S.S. şi a bolşevismului, calificând puciul din 23 august 1944 drept Revoluţie. O „Revoluţie" pe care, chiar în zilele imediat următoare, liderul istoric al PNŢ-ului a regretat-o profund şi, mai mult, cu un devans de câţiva ani, chiar s-a numărat între victimele sale. Au trecut, aşadar, aproape şapte decenii de atunci. De la ceea ce, altcândva, denumeam, de regulă, cu mândrie patriotică...

Soltan PetruAcademician Petru Soltan, Republica Moldova (Transnistria)

- Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

- Membru de onoare al Academiei Române

Maria Diana Popescu: Ca om de ştiinţă, care au fost domeniile principale ale cercetării, şi cu ce rezultate s-aul soldat? Ce v-a adus matematica?

Academician Petru Soltan: Onorată Doamnă Maria Diana, aţi formulat o chestiune la care un răspuns laconic bine perceput este extrem de dificil a-l expune. Motivele sunt multiple. Fac examinări doar în trei domenii mai importante, însă dacă unul ar fi mai lesne înţeles, e vorba de aplicări ale...

Popescu ClaudiuMinuni se întâmplă. Convertiri la creştinism, izbăviri din pericole vitale, vindecări miraculoase, oameni care au înviat din morţi. Studierea şi contemplarea lor sileşte raţiunea să întrebe. Cu cât este mai iscusită şi adecvată întrebarea sau problema ridicată astfel, cu atât răspunsul este mai la îndemână sau este conţinut de enunţ. Primul obstacol este acceptarea minunilor, care cere fie smerenie fie spirit ştiinţific. Apoi întrebarea: Cum? Dar mai valoroasă decât ea: De ce? În toate aceste trei obstacole, în vederea începerii soluţionării, intervine persoana, cu deprinderile şi credinţele...

Anca GeorgeCuprins: Grupul. Pastişe. Depastişare. Libertăţile scriitorilor. Semn şi sens. Poezie şi muzică. Existenţialism şi structuralism. Credinţă şi speranţă. Literatură şi lingvistică. Context universal românesc. Atic şi asiatic

Pasticcio, pastiche, pastişă. Opera Parvati e o pastişă după Kumarasambhava de Kalidasa. Pastişă? se interesează Olimpiu Nuşfelean. M-a prins, dar am mărturisit-o, şi n-o fi nici aşa groasă, gen scena europeană ca pastişă a celei americane, „Contractul cu România", auzi, pastişă după programul republicanilor americani „Contract with America", nici The British Museum Is...

Maria - George Voica
George Voica, un nostalgic de tip clasic

Parcă pentru a compensa semiobscuritatea acestor vremuri tulburi şi uscăciunea verii toride care ne răvăşeşte, alături de ploaia Perseidelor, o altă ploaie a apărut, în constelaţia prolifică a literaturii, printre ele, regăsindu-se versuri din volumul intitulat simplu: MARIA, o altă dovadă de necontestat a harului şi palmaresului remarcabil al lui George Voica. Puse una lângă alta, variaţii pe aceeaşi temă - eterna iubire - cartea emană, în integralitatea ei, un aer sentimental-melancolic, uneori uşor vetust: „Când au trecut, Maria-atâtea veri/ ce...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.