I. T. DutaDomnişoarei Ioana Teodora Duţă

„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.

Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.

Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.

Grafica - ion Măldărescu

Dimitrie VatamaniucDimitrie Vatamaniuc - Eminescolog, Membru al Academiei Române

MDP:: Stimate domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, sînteţi cel mai important eminescolog în viaţă, unul dintre bine-cunoscătorii operei „Luceafărului”. Încă din timpul vieţii poetului şi pînă în zilele noastre, destinul şi opera lui Eminescu s-au găsit, în mod permanent, între atitudinile iconoclaste şi cele iconodule. Unde vă regăsiţi Domnia Voastră?

Acad. Dimitrie Vatamaniuc: Există două poziţii în raport cu opera lui Mihai Eminescu, a editorilor, care o privesc dinlăuntrul ei şi a exegeţilor care o privesc dinafară, pe baza...

Ilie Gorjan1. Consideraţii generale
Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia celor două ţări române...

Maria Diana PopescuObserv şi mă tulbură uitarea lăsată peste intelectualii care au îmbogăţit patrimoniul spiritual românesc de-a lungul istoriei şi pe care îi consider un fel de sfinţi. Nu vom mai avea un Iorga, un Noica, un Tuţea, un Eliade, un Nae Ionescu, un Grigorescu, un Brâncuşi, un Cioran - personalităţi impunătoare prin operă şi prin renume. Practici vulgare au luat în stăpînire suflul cultural al vremii naostre, tîrîndu-l prin acele unghere unde societatea civilă aruncă lucruri stricate şi inutile. După 1989, deversate pe maluri de apele eliberării, autorităţi lipsite de moralitate, urmărind doar...

Herta Muller Leaganul respiratiei„Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit.” (Alfred Nobel)

Menţiune: comentariul care urmează se doreşte a modera „avântul revoluţionar” al celor care ridică osanale exagerate şi enunţă elogii de dragul elogiilor, fără o recunoaştere reală a valorilor. Asemănarea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalmaţieni” şi subiectul în cauză este absolut întâmplătoare, aspectul exterior al celor două personaje neavând nici o legătură cu premiul Nobel - 2009.

Când vor fi recunoscuţi şi respectaţi, geniile şi merituoşii, iar...

Balasa Nicolae„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900...

Shanghai 2010- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "

Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume...

Roman Cristian, art-emis„Nu au fost pe Lună! Vom deveni un popor gata să ia de bun orice se spune la televizor”

Cu ceva vreme în urmă, într-o seară, uitându-mă la televizor, pe unul dintre canalele postului public de televiziune, am aflat o emisiune foarte interesantă: o emisiune de ştiri. Deşi timpul meu disponibil este redus la un minim ce tinde veşnic către zero absolut, mi-am lăsat treburile pentru că ce se vedea acolo îmi părea a fi interesant. Şi a venit o clipă... Pe ecran au apărut un domn din Franţa şi o doamnă de la noi, plus, desigur, preafrumoasa moderatoare a emisiunii. Domnul din Franţa este un mare...

Dr. Claudiu Popescu, art-emisIstoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific...

Icoana făcătoare de minuni, pictată de Apostolul Luca şi binecuvîntată chiar de Fecioara Maria

Manastirea NamaiestiPe la orele amiezii eram foarte aproape de locul unde Apostolul lui Iisus, Andrei, semănase bobul din care azi se înalţă crucea Mînăstirii Nămăieşti, sfinţind locul. Turla se prefigura dinaintea privirii noastre, straşnice mîini necunoscute o ridicaseră acolo în prima jumătate a secolului VI, într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc aparte. Măicuţele Gabriela şi Alexandra ne-au întîmpinat cu aceeaşi creştină bunăvoinţă. Zidurile mînăstirii se înalţă pe o stîncă aleasă de Domnul, ale...

Iosif Constantin Drăgan, art-emisProfesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia...

Buzatu GheorgheCeea ce era de aşteptat, s-a petrecut!... S-au împlinit 70 de ani de la agresiunea neprovocată şi brutală a U.R.S.S. împotriva României - mai întâi, notele ultimative celebre din 26-27 iunie 1940 destinate guvernului de la Bucureşti, lansate sub ameninţarea recurgerii la forţa armată în cazul respingerii, iar, cu începere din 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa de către unităţile Armatei Roşii. Acţiunea s-a desfăşurat integral în litera şi în spiritul Pactului de neagresiune şi Protocolului său secret, ambele convenite şi subscrise la 23 august 1939 de...

dinescu-nicolaeDoamna Toamnă a alungat zilele toride ale lui verii, gospodarii nu mai prididesc cu pregătirile pentru întâmpinarea celeilalte „doamne”, viforoasa ce va sosi în curând ca să înveşmânteze pământul cu hlamida albului imaculat. Neastâmpărul celor ce cred în spusele lui Horaţiu, „Carpe diem!” - dar şi a celor ce încă mai cred în valorile neamului - în speţă, Societatea Culturală ART-EMIS şi câţiva entuziaşti oameni de cultură şi jurnalişti - i-a mânat pe meleagurile ungurenilor şi ale rumânilor băbenari, pentru a le fi alături la ceas de sărbătoare. La graniţa dintre anotimpuri, Societatea...

Traian DutaLa Muzeul Municipal din Curtea de Argeş s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeşean Traian Duţă, o armură de doi metri înălţime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susţine arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independenţă, poartă semnătura pictoriţei Ioana Teodora Duţă, fiica...

Miclea Ioan Marcel Tema modului de construcţie a cetăţilor dacice a fost dezbătută mult timp de către cei mai mari istorici, atât contemporani cât şi din sec XIX și XX. Este adevărat că, publicul larg, îndeosebi la noi, în România, se inflamează repede după câte o idee, apoi aceasta cade în uitare şi în felul acesta nu mai ştim istorie, nu mai ştim cum s-au construit cetăţi, nu ma ştim pur şi simplu, poate chiar nu ne mai interesează, dar viața îşi urmează cursul ; sigur se vor găsi cercetători , istorici , arheologi, care din suflet şi pasiune , vor răscoli cenuşa istoriei, vor căuta documente, urme...

Dr. Claudiu Popescu, art-emisLui M. Nedelciu

Nişte scări întunecate (adică fără lumină pe coridor, n.n.). O uşă metalică maro, cu vizor la nivelul pieptului. Lîngă, un frigider mic, Fram, ruginit, cu un teanc de scînduri deasupra. Pe uşă, numărul 8 lipit strîmb. Fără sonerie. Totul se întîmplă acum şi aici. Dar prezentul e scurt. (inscripţie pe un interval de lemn dintre două geamuri ale acceleratului 1669, Iaşi-Braşov, 2001).

Îmi deschide tocmai Barbu (nume fictiv, de fapt pictorul e cam spîn, n.n.). Ne aşezăm la masa din bucătărie „că dincolo e plin de tablouri şi de nevastă-mea". Nu, mersi, nu vreau cafea, că mă...

Maria Diana PopescuE suficient să zapezi cîteva posturi tv, să răsfoieşti cîteva jurnale şi vei da peste aceeaşi ştire, aceleaşi texte şi imagini, parcă fotocopiate. Sincer, m-am săturat de derapajele şi aţîţările ziariştilor dresaţi, de modul ridicol în care distrag atenţia de la problemele reale ale României. Foarte uşor inflamează spiritele, ca să uităm de matrapazlîcurile guvernului, de loviturile cu ouă crude în porţile partidelor, de TVA, de concedieri, de distrugerile produse de inundaţii, de şomaj, de sărăcie şi să acceptăm îndoparea cu datorii a tătucului vitreg, F.M.I. Special pentru diversiune a fost...

Dorobantu AndreiAndrei Dorobanţu - redactor Radio România Bucureşti, directorul revistei „Ştiinţă şi tehnică”

Maria Diana Popescu: Cititorii trebuie să vă cunoască. Cine sînteţi?

Andrei Dorobanţu: Sunt fizician. Nu este o declaraţie profesională, este o declaraţie de dragoste. Nu pot spune că aş fi fost pasionat de fizică în timpul şcolii, preferinţele mele mergând în mod aproape egal spre Matematică şi spre Literatură şi Muzică. Cel care mi-a deschis viitorul a fost tatăl meu. Când a venit vremea examenului de admitere la facultate, mi-a spus, văzând nehotărârea mea, un lucru foarte simplu. Dacă aleg...

Dialoguri privilegiateUn gen mai puţin întâlnit în peisajul literaturii contemporane, da, am scris literatură, pentru că, deşi se referă la domeniul jurnalistic, apariţia unor interviuri pretenţios, cu înalt rafinament elaborate, şi prezentate cu o eleganţă mai puţin obişnuită, au ca instrument de operare abordarea literar-artistică şi sociologică a dialogurilor. Prestigioasa editură Conphys, a scos de curând, de sub tipar, sub consacrata semnătură a Mariei Diana Popescu, al treilea volum din seria intitulată sugestiv, DIALOGURI PRIVILEGIATE, o dezbatere de opinii estetico-literare, scriitură ce poate fi definită...

Miclea Ioan MarcelLucrarea este destinată acelor dintre noi care au aplecare către istoria veche şi vor să cunoască, să înţeleagă mai bine modul în care strămoşii noştri au realizat acele magnifice cetăţi din Munţii Orăştiei şi nu numai pe acelea. Lucrarea se bazează pe observaţii şi idei personale, conduse de logică, autorul nefiind şi neavând măcar pretenţia de a fi istoric, ci un amator pasionat de istorie veche. O să încep printr-o întrebare simplă, chiar banală, ce este Istoria? Oare chiar, ce este? O ştiinţă, spun majoritatea, o legătura a prezentului cu trecutul şi cu viitorul, spun alţii, un mijloc de...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.