Maria Diana PopescuDacă răsfoim biografiile celor de la pupitrul U. E., constatăm că foarte mulţi dintre cei care se joacă azi soarta a mii de miliarde de euro n-au avut tangenţă în trecut nici măcar cu o dugheană de gogoşi. Au fost combatanţi de stînga. Ceea ce se întîmplă în Grecia este, pe lîngă dezastrul produs de F.M.I., o consecinţă a înfloririi stîngii europene. Pentru că s-a jucat cu C.D.S. şi C.D.O., America nu-şi va rupe gîtul. Are doar o entorsă la gleznă, dar se tîrăşte cum poate şi exportă în continuare inflaţia prin dolar. Cînd eram mică auzeam tot timpul: „libertate, egalitate, fraternitate" -...

Soltan PetruMă atrag artele frumoase ca o dragoste fermecată, de nu mai ştiu cum să-mi explic acest sentiment. Unica soluţie ar fi cea transcendentală. Probabil, asta m-a şi făcut să-mi bag în minţi o chestiune bizară: oricine care face poezie, muzică, pictură etc. îşi are un creier ce reprezintă un infinit împachetat. Şi deja deprins cu acest postulat, de se întâmplă să mă întâlnesc cu cineva făcând parte din acest domeniu, imediat îmi apare gândul că în faţă am un fuior-fiinţă cu firele fără capăt. Ba mai mult, simt că acest fuior se încolăceşte nu ştiu cum în jurul meu, făcând din mine un sclav. În...

Belu Capsa MarinelaMaria a trecut prin anii de liceu ba stând la internatul de fete, ba făcând naveta cu trenul, ba locuind în gazdă. Invăţa mult, nu ştia ce-i aia distracţie, reuniune tovărăşească, bal sau întâlnire cu prietenii, doar uneori se plimba duminica pe Strada Mare sau mergea la film şi atât. Prima dată când a dansat cu băieţii a fost la banchet când i-a făcut mama o rochie nouă dintr-un tergal vernil, i-a luat pantofi cu toc şi ciorapi de mătase. Şi, pentru prima dată, în seara aceea a renunţat la codiţe. I-au făcut un coc caraghios de care era tare încântată. Fostei secretare U.T.C. pe liceu...

Marinescu VasileContează enorm ce părinţi am avut, ce învăţători, ce profesori; într-un cuvânt, ce fel de educatori am avut. Episodul pe care îl voi relata mai jos a fost povestit de un profesor de ateism de la fosta Academie „Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti.

„Domnule, la orele mele participau nu numai studenţii noştri, ci aveam un auditoriu foarte larg şi de toate vârstele şi profesiile: ingineri, doctori, profesori, muncitori, studenţi de la alte facultăţi, etc. Ei bine, într-o zi, tocmai când eram pe punctul de a începe cursul, se deschide uşa amfiteatrului şi cine crezi, domnule, că intră? Un preot, un...

Dalian Florentina LoredanaMaria coborî din tren printr-o săritură. Fusese gata să-şi scrântească glezna, nefiind obişnuită să poarte pantofi cu tocuri înalte. Nu exista niciun motiv pentru care să nu păşească treaptă cu treaptă. Doar că aşa simţise nevoia, să sară, de parcă săritura aceea ar fi dus-o mai repede lângă cel care-o aştepta. Cu atât mai mult cu cât, tot drumul, simţise că trenul rapid abia se târăşte.
Trăgând de bagaj, încerca să-l identifice prin mulţimea de oameni, care-o încurcau mai mult ca niciodată. Ba încă, se repezise la un bărbat care, din spate, îl asemuise cu el, luându-l de braţ, gata să-l...

Ion MaldarescuInspirat de titlul simbolizând Geneza, în rândurile care urmează voi încerca să aprind un opaiţ menit să lumineze unele unghere din viaţa publică a condeierilor. Conştient că nerespectând subiectele tabu deschid cutia Pandorei, sper că poate vor mai aprinde şi alţii câte o făclie, pentru ca „să se facă lumină" acolo unde astăzi pătrunde doar o rază crepusculară. Demersul meu nu se doreşte a fi unul distructiv, menirea lui se vrea a fi aceea a înlăturării „monopolului" şi tarelor care aduc serioase prejudicii culturii. Viaţa spirituală a atins, de-a lungul secolelor, cote mai mult decât...

Voica GeorgeNu există pe pământ alt popor care, năzuind la glorie şi eroism, să apere o ţară atât de mică împotriva atâtor duşmani." (Mirosław Orzechowski)

Orice s-ar apune astăzi despre naţiunea româna, oricât patos detractor ar răzbate din vitupirantele lor guri aprinse de ură pentru istoria noastră, e în zadar, „căci până şi pietrele vorbesc" - cum spunea Mântuitorul - despre cine şi ce-au fost: şi anume cel mai vechi popor din Europa. Descoperirile de la Tărtăria, o scriere mai veche decât cea cuneiformă din vechea Mesopotamie, de peste 7000 de ani, din vremea în care atlanţii ridicau Marile Piramide...

Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!
„Ostaşi,

V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna.

Ostaşi,

Vă ordon: treceţi Prutul!


Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul Ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei...

Scurtu IoanDupă realizarea Marii Uniri din 1918 şi confirmarea acesteia prin tratatele de pace de la Paris din 1919-1920, politica externă a României a fost orientată spre Franţa şi Marea Britanie. Totodată, ţara noastră s-a bazat pe Societatea Naţiunilor şi pe alianţele regionale încheiate (Mica Inţelegere şi Inţelegerea Balcanică). De la mijlocul anilor '30, statele revizioniste europene - Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria -, precum şi Uniunea Sovietică au devenit tot mai active, urmărind anularea sistemului de la Versailles şi dobândirea unor noi teritorii. Sesizând acest pericol, ministrul de...

Buzatu Gheorghe70 de ani de la Declanşarea Războiului Sfânt pentru refacerea României Mari şi zdrobirea comunismului

Războiul mondial din 1939-1945, cel mai mare conflict armat din istorie în privinţa proporţiilor şi a consecinţelor sale, directe ori indirecte, apropiate ori îndepărtate, se înscrie ca un eveniment major al trecutului umanităţii. Iar, în context, participarea României la conflagraţie, începând cu data memorabilă de 22 IUNIE 1941, incontestabil una dintre Zilele Astrale ale Istoriei Neamului, nu mai puţin decât 24 Ianuarie 1859, 9 Mai 1877 sau 1 Decembrie 1918, toate determinând deopotrivă şi...

Jipa RotaruAşa caracteriza recent eminentul profesor Gheorghe Buzatu ziua de 22 iunie 1941, când Conducătorul Statului şi Comandantul de Căpetenie al Armatei, generalul Ion Antonescu a luat decizia de a angaja armata română la războiul sfânt pentru reîntregirea neamului, situând această zi pe acelaşi plan cu 24 Ianuarie 1859, 9 Mai 1877 sau 1 Decembrie 1918. Era prima zi de război. Armata Română pornea alături de aliata sa Armata Germană, la eliberarea teritoriilor naţionale, samavolnic răşluite din trupul ţării în vara anului 1940, deopotrivă de comuniştii sovietici, hortyştii maghiari şi...

general - Platon Chirnoaga„Prima operaţie a frontului român a fost un bombardament foarte puternic al aviaţiei germano-române executat în ziua de 22 iunie 1941 la orele 4 dimineaţa, distrugând la teren circa 400 de avioane sovietice. În zilele următoare armata a 11-a a facut trei capete de pod peste Prut la Ştefăneşti, Sculeni şi Ungheni. La 29 Iunie, Hitler anunţa, pe generalul Ion Antonescu printr-o scrisoare, că, având în vedere înaintarea frontului german armata a 11-a germană va trebui să ia ofensiva la 2 Iulie, ca să, acopere flancul de sud al grupului de armate von Rundstedt, Armatelor romane revenindu-le...

Moraru AlexandruÎn cartea de aur a neamului românesc, alături de marii noştri voievozi şi ca urmaş demn al acestora, cu litere de foc şi sânge, stă scris numele eroului martir ION ANTONESCU, marele nedreptăţit al istoriei noastre, care prin jertfa sa supremă a încercat şi a reuşit în mare parte să înalţe poporul şi patria română la rangul de cinste şi demnitate care i se cuvine. Născut la 2 iunie 1882 la Piteşti în familia unui ofiţer, în scurt timp, talentul deosebit în arta militară îl ridică pe scara ierarhică, încât la începutul Primului Război Mondial, Ion Antonescu era şef al Biroului Operaţii al...

Mihai Sporis - 60 aniDupă ce m-am repausat benevol din lumea orelor exacte şi obligatorii (ca să-l citez pe prietenul Nicolae Rotaru) şi am pătruns în viaţa culturală a enigmaticului şi mirificului judeţ al Vâlcii, încă de la început mi-a fost dat să-l remarc pe domnul ing. dr. Mihai Sporiş, una dintre figurile proeminente ale vieţii cultural-ştiinţifice a ţinutului, numit, pe drept cuvânt, de Eugen Petrescu, „Ţara lupilor getici". Personalitate marcantă a judeţului Vâlcea, Mihai Sporiş m-a impresionat în primul rând cu prilejul moderării diverselor activităţi culturale ce se desfăşoară în urbea noastră. Chiar...

Bujenita Batog MihaiProblematica pregătirii unui tânăr pentru a deveni comandant militar a fost întotdeauna o chestiune deosebit de importantă şi, în general, abordează două direcţii principale: componenta psihologică şi cea practică. Din cele mai vechi timpuri, nobilii, îi vom numi aşa pe toţi cei care într-un fel sau altul făceau din război o îndeletnicire de bază, se preocupau, aşa cum am amintit de educaţia urmaşilor.

Cele mai directe metode de pregătire erau tradiţiile familiei, cuprinse, nu de puţine ori în legende sau povestiri eroice, tablourile războinicilor înaintaşi, victoriile şi faptele lor de arme...

Ion MaldarescuÎn harababura cosmetizată sub numele de tranziţie, conducătorii noştri au înhămat ţara la căruţa racului şi au împins-o, în sens invers, pe calea „reformei". Unii reprezentanţi ai infantilei noastre clase politice, strălucind de cele mai multe ori prin eclipsă totală, prin inabilitate şi incompetenţă, sar ca arşi precum broasca din fabulă ori de câte ori interesele personale le sunt atinse. În toate timpurile, ideile, partidele, doctrinele s-au polarizat în jurul personalităţilor puternice, dar din păcate, astăzi nu avem nici un reper capabil să pună capăt concurenţei neloiale a „ştiucilor"...

Alexandru MoraruProfesorul Alexandru Moraru, specialist recunoscut şi apreciat în problemele de istorie contemporană şi de arhivistică, harnic editor al surselor trecutului, s-a impus mai cu seamă în ultima vreme graţie studiilor şi volumelor tipărite la Chişinău ori în Ţară, mai precis la Iaşi şi Bucureşti. În această privinţă, avem în vedere în chip aparte studiul Basarabia sub ocupaţia Kremlinului. Canibalismul provocat de sovietici  - Documente şocante [1] şi volumul, în colaborare cu Prof. Univ. Dr. Anatol Petrencu, Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia. 1941-1944. Culegere de documente...

Coja IonUn milion de evrei urmează să devină con-cetățenii noștri. Au acest drept ? Nu! Nici vorbă!

Domnule profesor Ion Coja, în 2001 la o conferință ținută la sala Dalles și în câteva publicații ați pretins că în România au fost încetățeniți 500.000 (cinci sute de mii) de evrei, în mare taină, fără să se publice nimic despre această veritabilă invazie. Nici un oficial nu a intervenit să vă pună la punct, să dezmintă această informație și să liniștească opinia publică!

Dragul meu, noi nu mai avem opinie publică, așa că nu era nimic de liniștit... În mod normal trebuia să reacționeze ziarele! Să-mi...

Popescu Claudiu(mărturia ascunsă a unui văzător în stare de asediu)

Mă uit la oameni şi la frica lor de moarte şi mă întreb dacă nu cumva sînt nepriceput sau dacă nu cumva sufăr de vreo boală. Căci nu mă pot îndoi de faptul că ea există şi nici de faptul că este şi o văd în tot ceea ce ei fac, în tot ceea ce ei gîndesc, crezînd că urmăresc de fapt fericirea.

Înseamnă că nu-mi dau seama de importanţa morţii şi a terorii pe care o pricinuieşte. Dar cum poate fi aşa, devreme ce şi eu am suferit cîndva, ca orice spirit treaz, tragica şi ineluctabila intransigenţă a condiţionării existenţei în timp, am trăit...

Nesfantu IftimieNumai „omul de ştiinţă român" mai lipsea.

Măgari, boşorogi, oameni harnici şi salarii enorme În timpul săpăturilor făcute în perimetrul oraşului Pompei din Italia, arheologii au descoperit sub cenuşa vulcanului care a distrus aşezarea nume-roase cochilii de melc în vecinătatea unor monumente funerare. Erau urmele vechilor ospeţe fastuoase din cimitire, organizate în memoria celor decedaţi. „Pregătiţi" în cuptoare bine încinse, culbecii erau serviţi participanţilor la fastuoasele înmormântări, în arome de tămâie şi „Dumnezeu să-i odihnească!". Documentele istorice arată că şi romanii preţuiau...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.