Spaţiul Schengen nu ne mai vrea şi gata! Motivul? Am ratat lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Intrarea României şi a Bulgariei în Schengen ar „balcaniza" Europa. Imaginea negativă din mentalul colectiv european se răsfrînge asupra statutului extern al României. Pierre Rousselin afirma în Le Figaro: „Nu unei Europe balcanizate! Europa nu este un supermarket de unde fiecare să-şi ia ce-i trebuie, fără să respecte regulile". Fireşte, cei care fac regula în Europa se servesc din acelaşi supermarket, dar numai din rafturile care le hrănesc interesele. Preşedintele şi premierul se...
Spaţiul Schengen nu ne mai vrea şi gata! Motivul? Am ratat lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Intrarea României şi a Bulgariei în Schengen ar „balcaniza" Europa. Imaginea negativă din mentalul colectiv european se răsfrînge asupra statutului extern al României. Pierre Rousselin afirma în Le Figaro: „Nu unei Europe balcanizate! Europa nu este un supermarket de unde fiecare să-şi ia ce-i trebuie, fără să respecte regulile". Fireşte, cei care fac regula în Europa se servesc din acelaşi supermarket, dar numai din rafturile care le hrănesc interesele. Preşedintele şi premierul se...
Unul din cele mai vechi documente obligatorii din istorie, JURĂMÂNTUL scris de către Hippocrate are încă un caracter sacru pentru medici - sau aşa ar trebui să fie. Tratarea pacienţilor fără discriminare, păstrarea intimităţii pacientului şi predarea secretelor medicinii altei generaţii. Deşi există două „versiuni", ambele pledează pentru misiunea nobilă a medicilor, aceea de a fi în slujba oamenilor:„Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și...
Dorind să manifeste într-un mod inedit propria înţelegerea artistică, pictorul român din Germania, Florin Octavian Filipescu vine cu cea mai revoluţionară formă de artă a mileniului III - pictura digitală - care a început să prindă aripi în lume. Dantelăriile sale de fractali şi portrete, trecute prin algoritmul computerului şi apoi imprimate pe un suport special cu ajutorul digitografelor, pot înfrumuseţa interioarele caselor sau ale birourilor. Pentru realizarea lor, Florin Octavian Filipescu a folosit anumite softuri, care nu pot fi întîlnite într-un atelier de pictură clasică şi anume: o...
- Aşa,... una, alta... - mi-am repetat în gând, privind undeva, departe, spre munţii care, parcă, mă chemau. Am urcat, iarăşi, la volan. Drumul a şerpuit printre pădurile din stejar rămase încă în picioare. Peste tot, în jur, alături nouă, liniştea, simfonie a zărilor şi a aducerilor aminte. Alături ei, viaţa, oricând gata, parcă, să trădeze. La ţărmul clipei, misterul! ...Sau, alternativ, când Dumnezeu, când diavolul! Totuşi, ultimul, mai rar. Între unul şi celălalt, urcuşul, destinul, ruleta, cifra 6. Repetată, punere pe gânduri! ...Apoi, moartea, cortină a zădărniciei! Domnule, dacă ai...
Un zâmbet îmi brăzdează faţa de fiecare dată când îmi amintesc de prima întâlnire cu un băiat, într-o vacanţă de vară. Eram acasă la părinţi, în micul sat din Câmpia Dunării, sat cu uliţe drepte, încât vedeai totul de la un capăt la altul al comunei cu casele ei albe, curate, în faţa cărora ţăranii aveau grădiniţe cu flori sau cu răzoare de zarzavat. Venise în satul nostru un tânăr din Craiova, în vizită la nişte rude şi, într-o duminică tare călduroasă, l-am cunoscut la horă. Pe atunci eu aveam vreo cincisprezece anişori. În faţa Căminului Cultural veneau lăutarii satului şi cântau cu foc...
În inversiunea copernicană a speţei, poetul Gheorghe Sârbu devine savantul liric care poate fi decodat nu numai din aria cercetărilor ştiinţifice controlabile, ci şi din fenomenul în sine al creaţiei poetice, unde poate fi observată cît de epigonică îi este cunoaşterea. Paralel cu înflorirea cercetărilor şi cu o anume elasticizare a sensibilităţii sufleteşti, însăşi ideea de artă proprie a evoluat, cîştigînd, pas cu pas, în amploare şi în profunzime. Spiritul poetului dirijează selecţia stărilor lăuntrice. Operaţie cu rol capital pe faţa poemelor, căci tensiunea sau sensibilitatea devin tot...
Cândva, prin anii '80, România deţinea o armă camuflată de distrugere în masă, denumită ironic „termoficare". Pe vremea aceea, oamenii se „antrenau" cum puteau pentru a deveni mai rezistenţi fizic; circula chiar o poezioară din care-mi mai amintesc doar atât: „În casă-i frig, afară-i frig / Îţi mulţumesc Partid iubit că m-ai călit!" Ştiam prea bine că românii sunt extrem de inventivi, fapt dovedit de nenumărate ori, însă cine şi-ar fi închipuit că pot fi şi aşa de „subtili"? Ignorând interdicţia de proliferare a armelor de distrugere în masă, „iubiţii noştri conducători" au reuşit să activeze...
Anul acesta se împlinesc 152 de ani de la marele eveniment istoric, de unire a celor două principate române sub sceptrul singurului domnitor român din istoria noastră modernă şi contemporană - colonelul Al.I.Cuza. Se întâmpla la mijlocul secolului al XIX-lea, când în întreaga Europă popoarele conştientizau şi militau cu ardoare pentru înfăptuirea idealurilor şi statelor naţionale. Românii, popor european, nu puteau rămâne în afara acestor patriotice preocupări. Ei şi-au strigat cu ardoare dorinţa înfăptuirii idealului naţional în revoluţiile de la 1848-1849 din toate cele trei principate...
Pictor şi grafician, Luminiţa Vâlcu a scris „cândva" multe poezii de dragoste. După ce au fost lăsate la dospit la lumina multor ani (poemele acoperă plaja dintre1987-1989), Luminiţa s-a decis să le publice la Editura „Domino", sub titlul, „Cândva". Teza despre scrierea poeziei, la care recurge poeta pentru fundamentarea propriilor sentimente, este cu desăvîrşire autonomă şi pluteşte în nebulozitatea timpului trecut, în „nesiguranţă", în „nelinişte", în „adormire" şi „imposibilitate", în „mărturisiri", „rătăciri", în reflexii şi „neîncredere", în „aşteptare" şi în „marea trecere". Ajunşi...
Motto: „Cred că principalul vinovat de această situaţie este însuşi poporul român! El ilustrează perfect observaţia că „un popor de oi naşte un guvern de lupi". Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei politice să-şi bată joc, nepedepsită, de ţară. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în aceşti 20 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să tempereze setea ei de înavuţire. Pe român nu-l interesează situaţia generală. Cum să îndrepţi o ţară când cetăţenii ei se gândesc fiecare la sine şi nu la binele comun?" (Internet)
...
Biserica bolniţă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului"
Actul de fundaţie datat „iulie 20, leat 7253 (1745)" dovedeşte că ctitorul fondator al bisericii numită bolniţă este Episcopul Climent, ajutat fiind şi de „cuviosul între ieromonahi chir Theodor" , care „au adaos cu ce au putut la această sfântă bolniţă şi au dat viia lui de la mal". Acelaşi Theodor, cu încuviinţarea Episcopului Climent, a zidit şi cele dintâi case la bolniţă, pentru ca „cât va avea viaţă, să se odihnească într'ânsa".
Scopul declarat pentru care Episcopul Climent a înălţat bolniţa reiese din acelaşi document: „spre odihna...
De ce sînt atîtea probleme în sistemul de sănătate? Să o luăm metodic: multe din posturile cheie scoase la concurs, adică cele la mare căutare, sînt cu dare de mînă ocupate anual de pilangii, de odrasle ale boşilor şi afaceriştilor, de fiii şi fiicele medicilor deja în sistem, cum poate deja aţi bănuit. Medicii valoroşi au depus un juramînt pe care îl respectă, însă există plîngeri în fiecare an că rezidenţiatul e fraudat pentru amatorii cu bani, care mai tîrziu îţi taie o mînă în loc să-ţi scoată un apendice. Mai mulţi medici absolvenţi care au susţinut examenul de rezidenţiat în noiembrie...
„Domnesc pe neam și țară calmuci cu cap de câineA căror mutră slută și-adânc dobitocească
N'o 'ntrece decât doară inima lor câinească".
DOINA
De la Nistru pân-la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân-la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos la vale
Şi-au facut duşmanii cale;
Din Satmar până-n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici...
De la Nistru pân-la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân-la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos la vale
Şi-au facut duşmanii cale;
Din Satmar până-n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici...
Să ne aducem aminte de Eminescu nu doar pe 15 ianuarie şi pe 15 iunie, ci în fiecare zi. Poetul „nepereche", cum avea să-l numească George Călinescu, cel care a dat măsura geniului creaţiei româneşti, ca valoare absolută, înscriindu-se, după aprecierea lui Tudor Vianu, alături de Dante, Goethe, Shelley, Hugo, în galeria valorilor universale, Eminescu este sărbătorit an de an. Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit pînă acum timpul - Mihai Eminescu - aşa cum scria şi Nicolae Iorga în 1909, se deosebeşte de toţi scriitorii vremii sale şi prin aceea că „opera lui întreagă n-are nici cea...
În nopţi de veghe sau dincolo de somn, cu ochii închişi, mă apropii de sufletul tău, Mareşale. De ce mi-e dat să nu-ţi cunosc mormântul? Nici măcar cenuşa; în ce vad ţi-a fost înnecată?O fi blestem?
Dar cine poate să blesteme pe cel ce s-a jertfit prin viaţă pentru a-l său neam, precum Hristos odinioară?
Dar cine în afară de Domnul poate judeca pe cel ce prin credinţă îşi îndemna poporul să înfrângă balaurul roşu ce de la răsărit ne călca? Şi chiar dacă un tribunal nevolnic şi netrebnic te-a judecat pe tine, noi ştim că el a fost plăsmuit şi manevrat tot de cei din răsărit care îţi doreau...
În urmă cu trei ani, Sharon Weinberger reporter independent de securitate naţională, specializată pe probleme de ştiinţă şi tehnologie militară, semnala apariţia unui prototip ameninţător, o armă emiţătoare de unde milimetrice, denumită Active Denial System. Comentariile ei avizate, privind înalta tehnologie din domeniul military, au apărut pe blog-urile de securitate naţională, dar şi în diverse publicaţii: Washington Post Magazine, Ardezie, Natura, Discover, Financial Times şi Săptămâna aeriană & Space Technology. Ea este autoarea imaginarei călătorii prin Pentagonul ştiinţific - Underworld...
Un balaur uriaş se ivise la Dunărea de jos. O nouă mare urgie, după prăvălirea legiunilor romane peste trupul Daciei, se ridica în istoria cu martiri, sfinţi şi eroi a neamului nostru, coborâtor de dincolo de timp. Aşa vorbesc miturile, basmele şi aşa simţim noi urmaşii pelasgilor, tracilor, geto-dacilor, daco-românilor, nemurirea firii noastre şi aşa ne trăiam ritmicitatea secretă, fără să căutăm explicaţii. Avem însă nostalgia întreagă a celor care simt că vin de foarte departe, pe cărările secrete ale iniţierilor de taină. Simţim elementele primordiale ce ne-au întemeiat, reflexia din...
Săraci sau înstăriţi, fiecare după posibilităţi, românii au aşteptat sărbătorile de la capăt de an, nu ca în alte dăţi, mai săraci, cu mai puţine „pretenţii" sau „rafinamente", cu porcul tăiat... de pe listă, mă rog, cu ce s-a găsit. Super-marketurile aprovizionate din belşug cu produse sintetice, E-uri, glutamaţi de tot soiul, fungicide inoculate în produsele vegetale modificate genetic fără gust natural, cu şi alte binefaceri ale civilizaţiei globaliste, nu au mai fost la fel de aglomerate ca în anii precedenţi. În peisajul citadin au apărut şi inevitabilii cerşetori „sezonieri", obraznici...
A apărut la editura Anastasia, o folositoare „Introducere în antievoluţionismul ştiinţific – despre evoluţia omului de către om", de Oana Iftime, biolog. După cum declară autoarea în prefaţă, luând ca premisă faptul că ştiinţei i-a fost impus materialismul în efortul general de a înlătura pe Dumnezeu din creaţia Sa, cartea meditează asupra consecinţelor sociale şi îşi propune să respingă numai pe criterii ştiinţifice ipotezele despre originea abiotică a vieţii şi despre evoluţia biologică a speciilor, în aşa fel încât să demonstreze că sunt false şi că realitatea prezisă de ele este...
Un alt început. Un alt an al speranţei. Al porţilor deschise către vis. O punte spre lumea gândului de a fi, de a cunoaşte şi de a iubi. Un an în care ne dorim cu toţii ca lacrimile să sece, râurile să curgă molcom, norii să-şi reverse preaplinul printr-o sită căptuşită cu aripi de îngeri, dealurile să-şi plimbe umerii pe puf de păpădie, pădurile să-ncremenească etern cu rădăcinile în apele Timpului, iar drumurile să-şi alunece tihna pe un covor de granit fermecat.Un an cu agenţi obosiţi de zâmbet, cu funcţionari rupându-şi liniştea în fâşii de miere, cu trotuare mirosind a glas de lună şi...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
Zuckerman şi gruparea infracţională PNL-Iohannis
Chiar dacă bunicul Biden i-a tras preşul de sub picioarele lui Trump, pentru că Marele Blond a ignorat aparatul de fraudă pregătit cu mult timp împotriva sa, România tot colonia lor rămîne. Iohannis o să dea o fugă să mai ia o şepcuţă şi să îndese în…
