Adrian Paunescu„Dragii mei compatrioţi,
Vă scriu dintr-o situaţie mai puţin obişnuită. Nu, nu vă scriu din lagăr. Nu, nu din vreun azil politic pe care l-aş fi cerut în alte părţi. Nu vă scriu nici măcar din pogonul meu de libertate personală, ocrotit şi pregătit pentru a-l semnaliza în teritoriul liber de ură, de prejudecăţi, de ranchiună. [...]. Am simţul ridicolului şi nu-mi pot compune o figură eroică, mai ales că îmi cunosc bine slăbiciunile şi defectele şi nu mă mai derajnjează eticheta pe care mi-au pus-o diverşi, cum c-aş fi, spre deosebire de ei, o personalitate controversată. Am făcut şi multe...

Barbu IoanCei care îşi pierd limba maternă îşi pierd, de fapt, şi sufletul, înlocuindu-l cu altul de împrumut"
Dialoguri privilegiate

Maria Diana Popescu: Ro­mâ­nia a fost sau nu a fost pregătită pentru in­trarea în Uniunea Europeană? Pe ce elemente vă întemeiați opinia?

Ioan Barbu: A fost şi n-a fost coaptă. A spus-o, recent, într-o variantă asemănătoare, și Guvernatorul Mugur Isărescu. Încă ni se reproşează - și pe bună dreptate - o corupţie scandaloasă, existentă nu atât în masa populaţiei, cât mai cu seamă la vârf. Este, se pare, la ora de faţă, cel mai grav impedi­ment în drumul României spre a...

Evenimentul editorial a survenit în urmă cu mai multe luni: a reapărut în librăriile din ţară o carte fundamentală a istoriografiei naţionale moderne: Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român" (ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2008, 586 p.). Un fapt este indiscutabil, apreciam pe atunci când, în urmă cu mai mulţi ani, atunci când comentam ediţiile anterioare 1997, 1999 şi 2001 ale Istoriei sincere ... (cf. Gh. Buzatu, O istorie a prezentului, Craiova, Editura Mica Valahie, 2003, p. 40 şi urm). În prezent, pe linia şi spiritul celei...

Medic drd. Claudiu Popescu, art-emisPentru a susţine integritatea cetăţii antientropice care este trupul şi pentru a menţine integritatea funcţiilor lui este nevoie de un neîncetat schimb cibernetic de informaţie cu mediul şi de o neîntreruptă autoevaloare şi corectare, o secţiune importantă a acestui tot procesual fiind numită nutriţie. Vor spune: Mai exact este nevoie de două mii cinci sute de kilocalorii pe zi. Cum este obiceiul în ştiinţă, adesea cele mai palpitante informaţii se obţin din studierea extremelor şi prin experimente negative. Ce se întâmplă dacă vom consuma mai multe calorii decât media? Vor spune: Depinde de...

Valcu NiculaePictorul Niculae Vâlcu a primit un mare dar de la Dumnezeu: pasiunea pentru pictura bisericilor. Ea vine din lăuntrul său şi îl ajută să înnobileze pereţii lăcaşelor de cult cu chipuri de sfinţi. Fascinat de munca sa, maestrul face ceea ce Îi place lui Dumnezeu, crede în El şi în harul pe care i l-a dăruit. Picturile murale semnate Niculae Vâlcu sînt deosebit de valoroase şi admirate de către înaltele feţe busericeşti şi de credincioşii care vin să se roage. Consecvent sieşi şi deschis spre o tematică predilect religioasă, pictorul traversează experienţe artistice pregnante, pe care le obţine...

Katyn 1940Katyń din raionul Smolensk. Katyń, pe ruseşte Катынь (Katîn), este un sat situat la 20 de km vest de oraşul Smolensk din Rusia. Ca urmare a prevederilor Pactului Molotov-Ribbentrop şi a anexelor lui secrete, în septembrie 1939, după invadarea şi ocuparea Poloniei de către Germania şi Uniunea Sovietică, aproximativ 250.000 de militari polonezi au fost luaţi prizonieri de război şi internaţi în lagăre, printre acestea găsindu-se şi cele de la Ostaşkov, Kozielsk şi Starobielsk. La 5 martie 1940, membrii Biroului politic: Stalin, Viaceslav Molotov, Lazar Kaganovici, Mihail Kalinin, Kliment...

Sunt momente în viaţa unui om care impun tăria ridicării deasupra convenienţelor, a circumstanţelor şi a aleatoriului. Există momente când fiecare din noi trebuie să ne întoarcem „la origini", să fim noi înşine, dezgoliţi de „straiele ipocrite ale vremelniciei. Oricare dintre noi poate fi numit „un uriaş cu picioarele de lut" pentru că, citându-l pe Decebal prin Coşbuc: „Cu-o moarte toţi suntem datori". În faţa Morţii nimeni nu este „mai presus de legea universală, oricât de mare ar fi „şpaga". Este clipa „examenului" de la care nimeni nu poate „chiuli", când fiecare din noi plătim bănuţul...

Oncioiu GheorgheO surpriză plăcută: doctorul Gheorghe Oncioiu, cunoscut îndeosebi drept epigramist şi rebusist calificat, ni se dezvăluie şi ca un povestitor suficient de antrenat. Verva epică se simte încă din primul text, „Foamea", un scurt poem-prozo-eseu, de fapt, ceva greu de încadrat, ceva care curge cu forţa unei cascade din care iese „fumul" acela curat, ecologic, specific. Gheorghe Oncioiu are pofta scrisului făcut după regula bunului-simţ, îşi respectă cuvintele, îmbină cu pricepere utilul literar cu plăcutul sufletului destăinuitor. Cu alte cuvinte ştie ce face. Având profesia de medic stomatolog...

Presecan ClaudiuClaudiu Presecan este pictorul care surprinde în mod plăcut prin arhitectura interioară complicată, prin maniera de a realiza o imagine, astfel încît curgerea liniilor în culoare se ordonează după un ritm care îi dă echilibru și unitate. Claudiu Presecan creează eşafodaje vii şi impregnează imaginilor tensiunea metaforică şi dramatică a unei noi geneze sau o preluare a Genezei într-o viziune personal-abstractă. Unele lucrări ale sale dau iluzia unui abstracţionism (poate a şi fost calificat pe alocuri astfel), deşi analiza detaliilor scoate la lumină vibraţia senzorială care impresionează...

Prof. Univ. Dr. Şerban C. AndronescuUnii literaţi români se află în euforia dadaistă. Înfiinţată la Zürich (Elveţia) în timpul primului război mondial, de către Tristan Tzara (numele de naştere Sami Rosenstock) din Moineşti, care nu e o „creaţie" exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare ale lui" (după R. Huelsenbeck). Mişcarea Dada constituie o degradare, o batjocorire a tot ceea ce a însemnat vreodată cultură.

Dadaiştii contestau orice creaţie artistică sau literară de până la ei, luau în derâdere filozofia, muzica, morala, creştinismul, ridiculizau femeia cinstită...

Sorokin VladimirVladimir Sorokin, născut în 1955 la Moscova, are pretenţia să fie acceptat ca scriitor. Înainte de 1990 nu i s-a permis să-şi publice condicile maladive decât în străinătate, în Franţa. Abia mai târziu, după numeroase scandaluri, a reuşit să publice şi în Rusia. În literatura rusă contemporană au apărut o suită mai mult decât „generoasă" de cărţi, în care sunt descrise scene atroce, însă este puţin probabil ca un alt autor să fi mers atât de departe ca Vladimir Sorokin. „Inimile celor patru" - traducere de Mihail Vakulovski, Editura ART, 2008 - este un volum unde textul testează rezistenţa...

Prof. univ. dr. Gheorghe BuzatuEditate şi reeditate, în ţară sau în străinătate, căutate, furate şi cercetate de către prieteni şi, mai ales de către inamici, Rezoluţiile Mareşalului intră în categoria actelor de excepţie ale guvernării din 1940-1944. Din cele câteva mii de documente, unele s-au publicat cu insistenţă, tocmai datorită semnificaţiei lor politico-militare şi calităţii textelor, calităţii lor de excepţie documentare, literare şi umane. Spre exemplificare, în continuare, redau câteva dintre rezoluţiile publicate ale Mareşalului: „Crima nu se poate ascunde sub teoria enunţării de slugă a ordinului şi, sub...

Cristian Român, art-emisMă tem că acest articol va nemulţumi pe mulţi dintre cititorii noştri. Homeopatia este o metodă de tratament foarte populară pentru adepţii medicinii alternative şi cel mai adesea orice îndoială este pusă pe seama unui conservatorism extrem. Asta în cel mai bun caz. De fapt, voi fi acuzat de lipsă de deschidere către nou. Că lucrurile nu sunt tocmai clare în ceea ce priveşte homeopatia este demonstrat de ceva banal: e demonstrat de absenţa dovezilor clare.

Într-o seară discutam cu un bun prieten despre astrologie. Amicul m-a întrebat de ce nu cred eu în această astrologie. Am răspuns că pot...

Belu Capsa MarinelaEra o zi frumoasă de primăvară, cu cer senin şi soare cald, moleşitor. Pe scările cele înalte ale bucătăriei de vară mama şi tata plănuiau cum să are pământul, ce să samene la câmp, cum se vor descurca cu vitele. Pentru că aveau o gospodărie mare cu păsări, cai, boi şi o vacă. Eu avem vreo doi anişori şi eram o zgâtie de fată blondă, cu rochiţă roşie şi mă jucam în curte cu pisica şi cu puii de găină. Mama mă urmărea atentă să nu ma lovesc de ceva. Deodată, cufundaţi în discuţia lor, mă pierd din ochi şi ceva necunoscut le spune că sunt în pericol. Ma caută din priviri şi ce văd: eram la...

Padureanu ConstantinCreştinul dreptmăritor vede şi cinsteşte în Sfânta Cruce, deodată: jertfa Fiului lui Dumnezeu „Care s-a făcut om pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire..."; lemnul crucii pe care s-a răstignit Domnul, deci altarul Său de jertfă; semnul crucii, semn al „Fiului Omului" şi al creştinului în acelaşi timp, cu care însemnându-se ca şi cu o pecete, arătăm participarea noastră la jertfa sfinţitoare a lui Hristos. Păstrând cu sfiinţenie acest întreg „dreptar al cuvintelor sănătoase", cum ne învaţă Sfântul Pavel (2 Timotei 1, 8-12) în cele ce urmează vom expune pe fiecare dintre cele trei...

Adrian Paunescu - DoliuPentru că de la Octavian Goga încoace, afirma Dinu Săraru, România literară nu a mai avut un poet care să scrie o poezie cu un impact civic şi social atît de puternic, tot ce este legat de numele marelui poet şi patriot român nu trebuie să rămînă pe făgaşul obişnuitului. Loviturile de pumnal primite în timpul vieţii de la falsele familii de spirite, perpetuate cu obstinaţie de (în) tocmelile recente ale istoriei literare, culminînd cu clevetirile de după moartea poetului, vorbesc de la sine despre asasinii plătiţi ai spiritului românesc - aceleaşi specimene destabilizatoare care au scos din...

Dialoguri privilegiate vol IIICetitul cărţilor este cea mai de folos omului zăbavă", zicea cronicarul. Cititul cărţii distinsei doamne Maria Diana Popescu „Dialoguri privilegiate", vol.III, Râmnicu Vâlcea, Editura CONPHYS este nu numai o zăbavă cu folos, ci şi o drumeţie către universul interior al unui talent incontestabil, al unui truditor neobosit în lumea cuvintelor, un adevărat „meşter de fluturi" ce-şi propune „să împodobească planeta cu imaginea lor". Această „creatoare de inedit", după cum remarcabil subliniază Ion Măldărescu pe coperta exterioară a cărţii, reuşeşte într-un mod magistral să reunească în economia...

Ion MaldarescuZiua de 25 octombrie 2010 a fost una oarecum obişnuită. „Festivista" şi deja demonetizata semnificaţie a „eliberării ultimei brazde de pământ românesc..." a răsunat ca în fiecare an după „şablon", afişat „pe sticlă" şi aruncat pe unde radio. Din multiple puncte de vedere, dar în primul rând din cel al respectării adevărului istoric, afirmaţia este perimată şi ceva cam departe de realitate. Ca de obicei, televiziunile naţionale cât şi cele locale nu au scăpat prilejul să „marcheze" prin imitare - asemenea unor vieţuitoare patrupede - ziua de 25 octombrie, la fel ca pe timpul ocupaţiei...

Iliescu RodicaMaria Diana Popescu: Stimată Rodica Iliescu, în 1970 v-aţi stabilit la Paris, aţi studiat la „Academia de Arte Frumoase" şi aţi obţinut în 1974 licenţa acestei instituţii de renume. Cum aţi reuşit să plecaţi din România acelor vremi?

Rodica Iliescu: În România acelor vremuri nu existau, după cum ştiţii, prea multe posibilităţi:
- fuga, evadarea pur şi simplu, cu riscul vieţii şi cel de a pune în primejdie pe toţi cei apropiaţi: familie, prieteni, colegi...
- să te pui în serviciul monstruoasei maşinării a securităţii;
- căsătoria legală cu un străin, din dragoste sau nu. Eu am avut şansa imensă...

Popescu ClaudiuDecorul
De cînd au montat noul bancomat, am primit teancuri de sesizări şi nu de puţine ori colegele mele de la ghişeu s-au confruntat cu clienţi revoltaţi. Tehnicienii ne-au asigurat de fiecare dată că problema este una strict informatică, sistemul în sine al cartelei unice fiind principial stabil, deşi s-a mai întîmplat ca scannerul să încurce identităţi. Nu sîntem un sediu foarte mare, avem în jurisdicţie doar treizeci de mii de clienţi, dar a fost nevoie de dublarea pazei după protestul de săptămîna trecută, explicat de Css[1] prin temperamentul impulsiv al cetăţenilor din orăşel.
...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.