Banatul, Crisana, MaramuresulEnciclopedia Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul
„Ardealul nu este un pământ. Ardealul suntem noi toţi. Ardealul este sufletul nostru" (Mihai Antonescu, 10.X.1941).

Realitatea desprinsă din titlu a fost formulată tranşant de însuşi inegalabilul nostru istoric – unul dintre cei mai mari ai lumii - Nicolae Iorga. Iar aceasta în repetate rânduri şi întărită, în formule diverse dar exprimând aceiaşi esenţă, de către cei mai mari dintre cei mari ai spiritului şi ştiinţelor româneşti: M. Eminescu, M. Kogălniceanu, Brătienii, A. D. Xenopol, Spiru Haret, Take Ionescu, N. Titulescu, S...

Anca GeorgePierdusem pe Petrea, de două ori Dumitrus, adios, Aldee. Teatrul de atacuri. Romantic Dharma. Eliadini cântând la Cella în casă. Tagore-Botta. Jean şi-a citit chinezul. Florin, din prefaţa lui Crainic la Naţionalismul lui Tagore, Nestor pe desene, Mihai cu metafizică, Doina cu Ţuţea, Puşi cu Romul, Ana cu taică-său, Sorin Spectacol de Botta, Pasi ce-a scris la inaugurarea bustului ,TGM Mânzul. De ce nu m-am dus la recepţia lui Sirkar, alt bengalez după Tagore. Din Jammu Kashmir în Transilvania, tot munţi, tot Chiuruş. Bravo, Geza, ai ştiut ce să faci, ai mei m-au cojocit cu iranieni şi...

Despina Alexandru Ioan - Proza scurtă -
„Sunt om neinteresant." Aceasta era singura descriere pe care bătrânul obișnuia să și-o facă. Nu doar în zilele de iarnă care se regăsea singur în fața ferestrei ovale, privind aiurea strada îngustă, închistat în gânduri banale, dar și în dățile în care era rugat să povestească câte ceva despre propria sa persoană. Apoi, observând cu neplăcere că mulți dintre tineri se considerau astfel (ori în oricare alt mod ce ar putea stârni interesul ori simpatia celor din jur) se văzu nevoit să renunțe la această formulare de teamă c-ar putea s-atragă inversul efectului scontat...

Scurtu IoanIstoria şi „fibra intelectuala" a lui Mihail Roller

După 1989, au fost publicate mai multe lucrări de sinteză privind istoria României din perioada 23 august 1944 – 22 decembrie 1989, dar, din păcate, aproape toate seamănă mai curând cu un rechizitoriu, decât cu o analiză ştiinţifică. Cea mai semnificativă este Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România, editori Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile (Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, 880 p.). Comisia avea rolul de a condamna dictatura comunistă, astfel că a lucrat pe baza unor...

Corina SarbuTriumviratul inspiraţie-căutare-cunoaştere

Pentru că au primit încă de la naştere acel sol de întregire a existenţei prin artă, care îmi aminteşte de pasiunea lui Arhimede pentru „Rotundul Creaţiei", inginer-cercetător Corina Sârbu şi savantul Gheorghe Sârbu ne aruncă mănuşa dantelată a unui dialog despre măiestrie şi spontaneitate în arta plastică. După necontenitele căutări de-a lungul vieţii, cei doi artişti par să ne spună că existenţa umană rămîne, cel puţin parţial, un mister, care se dezvăluie numai în procesul creaţiei, ci şi în rezultatul acesteia. Încredinţaţi că au ceva esenţial...

Popescu Claudiu(duet inegal, pe propria piele)

Mă rog, îţi povestesc, dar nu ştiu cît îţi va fi de folos. Istoria asta amuzantă umple bine timpul, însă. Totul a început de la un obicei de-al meu pe care-l căpătasem din fuga de singurătate: eram nelipsit de la piesele de teatru. Dădeam o grămadă de bani să văd nişte amărîte viziuni moderne asupra artei dramatice, şi încă de mai multe ori. Atracţia principală era la început grupul de colege, dar nu băgau ele în seamă un străin. Dacă nu mai ieşea din seamă? Mai apoi aşteptam cu sufletul la gură pauza şi sfîrşitul, cînd asistam la discuţiile inteligente ale...

Ilie GorjanLa 3 aprilie 1995, viaţa mi-a oferit prilejul de a-l cunoaşte pe Dumitru Bălaşa, cu siguranţă unul dintre cei mai împătimiţi cercetători în domeniul formării şi evoluţiei poporului român. Reprezentam Inspectoratul General al Jandarmeriei Române la unitatea de jandarmi din Drăgăşani, unde se desfăşura ceremonia depunerii jurământului militar de către o nouă serie de încorporare şi aniversarea a 145 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române. În timpul ceremoniei s-a prezentat la tribuna amenajată pe platoul unităţii un preot în vârstă, cu o barbă impunătoare, care s-a recomandat a fi...

Valcu Mehedinti MirceaAm declarat şi vom continua să declarăm că nu suntem împotriva nimănui, ci suntem pur şi simplu, daco-români. Cei care simţim româneşte nu putem sta deoparte când se diversiunea continuă. Suntem acuzaţi de naţionalism-extremist. Se confundă, în mod voit şi premeditat, naţionalismul cu extremismul. Chiar şi actualul preşedinte al ţării declară că nu este naţionalist, că este împotriva naţionalismului. De unde se trage concluzia că el nu-şi iubeşte ţara, nu iubeşte naţiunea română, aşa, cum, de exemplu francezii, germanii, ungurii, khazar-evreii, polonezii, americanii, şi toate naţiunile, sunt...

Nencescu MarianDe la biblioteca lui Carol I la „Bucureştiul răsfoit" - Noile paradigme ale animaţiei
Studiu de animaţie culturală

Când arhitectul Paul Gottereau a proiectat primul Palat Regal modern de pe Calea Victoriei, se spune că Regele Carol I a avut trei preferinţe : să deţină o sală a tronului majestoasă, să încorporeze vechile case ale lui Dinicu Golescu şi să amenajeze în noul local o bibliotecă. Personal, regele a lucrat la decorarea acestui spaţiu ca ebenist şi forjor, întârziind chiar inaugurarea ansamblului până când biblioteca a fost gata. Rezultatul : în 1910 biblioteca regală deţinea peste...

Ion Maldarescu„Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii" (Acad. Florin Constantiniu)

Îmi este lehamite de hienele bipede, numite în mod nepotrivit politicieni, îmi este lehamite de vremuri, de mizeria socială care ne sufocă... de gradul de disperare în care, cârmuitorii postdecembrişti au adus poporul român. Simt o revoltă profunda împotriva ipocriziei şi a corupţiei guvernanţilor postdecembrişti, care, prin slugarnicie, cupiditate şi trădare de neam au „redimensionat" România la stadiul de „sapă de lemn". La comenzile F.M.I., ale Băncii...

Menzel Vasile
Nemuritorii teatrului - Actorul Vasile Menzel
- Teatrul Excelsior din Bucureşti -

Maria Diana Popescu: Maestre Vasile Menzel, bine aţi venit la revista ART-EMIS ! Răsfoim un pic biografia domniei voastre?

Vasile Menzel: Cu plăcere. Deşi, îmi vine greu să vorbesc despre realizările mele preferând să vă ofer CV-ul meu, din care dumneavoastră să extrageţi datele care vă comvin. Ce aş putea adăuga, ar fi că multitudinea preocupărilor mele a venit din dorinţa de a depinde cât mai puţin de alţii şi apoi pasiunea tatălui şi a mea pentru artă, pentru toate genurile de artă. Teatrul este cel...

1940 - Omagiu Ioan Scurtu vol 2
Contribuţia domnului Şerban Alexianu la lucrarea: „1940 - Omagiu profesorului Ioan Scurtu”, volumul II. Muzeul Vrancei - Coordonatori: Gheorghe Buzatu, Marusia Cristea, Horia Dumitrescu, Cristina Păuşan-Nuică, Iaşi, Editura Demiurg, 2011
Şerban Alexianu este fiul profesorului universitar, doctor în ştiinţe juridice GEORGE ALEXIANU, vreme de aproape trei ani Guvernator al Transnistriei şi membru ex officio al Consiliului de Miniştri (19 august 1941-1944). Se pare că Mareşalul nu l-a cunoscut personal pe George Alexianu înainte de a-l numi guvernator. În alegerea sa, Mareşalul a ţinut...

Tina PopaPictoriţa Tina Popa va împlini în prima lună a lui 2012 o vîrstă de invidiat, în sensul carierei profesionale, dar şi pentru că nu-şi conţine latura de pierderi în vămile biologice; ea ilustrează tipul de imbold pentru generaţiile culturale al căror campion e întruchipat acum, la noi, de Neagu Djuvara. Bogăţia listei de acte generoase şi vocaţia frumosului la Tina Popa sînt conţinute într-un bilanţ de peste cinci decenii de activitate. În luna septembrie, expoziţia cu care a fost invitată în Tecuciul natal, sub egida muzeală a marelui nativ al urbei, pictorul Gh. Petraşcu, conţine 55 de...

opris petreÎn scopul achitării anticipate a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu a încurajat exporturile de produse speciale româneşti. Astfel, în cursul anilor '80, tehnica de luptă, armamentul, muniţiile şi alte materiale militare realizate în fabricile din România au ajuns într-o serie de state din Africa. O dovadă în acest sens este raportul semnat la 23 mai 1989 de generalul-colonel Vasile Milea şi trimis lui Nicolae Ceauşescu. Printre altele, ministrul Apărării Naţionale a amintit despre un contract în valoare de 64,8 milioane dolari, negociat în iunie 1988 de reprezentanţii României şi...

Ulmeni studiu monograficLucrarea Ulmeni, Maramureş - Studiu monografic - autori: prof. Mircea Boţiş şi pr. Radu Boţiş (Galaţi, Editura OLIMPIAS, 2011) - reprezintă mult mai mult decât o simplă abordare descriptivistă a unei localităţi sau, eventual, o succintă incursiune în istoria ei. Ea îşi depăşeşte spectaculos caracterul monografic la care ne-am fi aşteptat, în mod firesc, de la o lectură de asemenea natură, exprimând - cu maximă forţă de sugestie - ataşamentul uriaş al autorilor faţă de ambientul socio-cultural, spiritual şi economic în care îşi derulează ciclul de zi cu zi al vieţii. Nu trebuie însă să credem...

Barbu MarianOdinioară, pe vremea când în redacţia revistei „Luceafărul" lucrau Mihai Ungheanu (redactor şef-adjunct) – coleg de studii şi de cenaclu, din cadrul Facultăţii de Filologie bucureşteană, poeţii Grigore Hagiu şi Ion Gheorghe, dădeam şi eu târcoale să public versuri, înainte de a ajunge la profesorul George Ivaşcu, de la „România Literară". M-am trezit derutat, şi-ntr-un caz şi într-altul, când mi s-a ordonat să-mi selectez zece poeme (10!) pentru a fi supuse (ulterior) lecturii de specialitate. No comment! Nu sfaturi, nu-ndemnuri, cenzură, orientare tematică, forme stilistice preferate...

Pentru legionariA sosit, negreşit, momentul ca, lăsând deoparte toate calculele şi jocurile politice, toate schemele savante, în esenţa lor pseudoştiinţifice, toate tentativele disperate ale unei „societăţi civile" compromise de a mai lustrui ceea ce-i ireparabil, aşadar este absolut necesar ca problemele trecutului să fie dezbătute cu istoricii. Cu aceia care au dovedit că ştiu ce înseamnă a munci în biblioteci şi arhive, române ori străine, care ne-au oferit descoperiri capitale, care posedă operă, care ştiu ce înseamnă a purta un dialog ştiinţific, în spiritul clasicului adagiu Sine ira et studio...

Ion Maldarescu
Se cade să recunoaştem tradiţia de viaţă a oricărui popor, dar înainte de toate, specificul nostru naţional, românesc.

„Undeva, cândva", ca să folosesc titlul uni film de răsunet, a avut loc lansarea unor volume nou-apărute, după care au urmat dezbateri pe diverse teme. Aici vreau să mă opresc, să insist asupra unui aspect: moderatorul întâlnirii, nu tocmai inspirat - după părerea mea -, rostise în cuvântul domniei sale, citez: „... în contextul intrării României în Uniunea Europeană, problema naţională este caducă..." apoi, deschiderea „dezbaterilor" i-a fost oferită unui profesor de...

Popescu ClaudiuPentru a vedea efectele neaşteptate ale bolilor, să ne oprim mai întâi asupra unei scurte descrieri a bolii, care urmăreşte să o definească. În trecut, începând cu Hipocrate care spunea că tot ce supără pe om trebuie numit boală, manifestările patologice se recunoşteau după semne evidente împricinatului sau anturajului: durere, tuse, culoare ş.a. Astăzi sunt recunoscute patologii care eludează observaţia pacientului şi medicului, fiind vădite doar cu investigaţii moderne, cum este analiza sângelui sau radiografia. Pentru a numi condiţia unui om care nu este sănătos se folosesc multe cuvinte...

Valcu Mehedinti MirceaO carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus. De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.