Dobre Gheorghe
„Minciuna din literă", Editura Helis, 2010

Gheorghe Dobre, poet, prozator, ziarist, editor, critic, fondator şi conducător al Asociaţiei Culturale HELIS, redactor-şef al revistei HELIS şi director al editurii omonime, autor a peste zece cărţi de poezie, proză, eseu, critică. Poetul „exerciţiilor de libertate, devoratorul de iluzii", scrie Minciuna din literă, un volum de eseuri şi proză, extrem de interesant. Parcurgîndu-l, am avut sentimentul unei duble identificări: mai întîi l-am descoperit pe poetul, prozatorul şi criticul Gheorghe Dobre. Apoi am avut revelaţia unei personalităţi...

Ionita Gheorghe„Mulţi oameni privesc lucrurile aşa cum sunt şi se întreabă, de ce? Eu privesc lucrurile aşa cum ar trebui să fie şi mă întreb: de ce nu?" (John Fitzgerald Kenedy)

Proiectul ITER - „Un Soare artificial"


Am arătat în numerele precedente, bazele şi mecanismul producerii procesului de fuziune, faptul că fuziunea nucleară ar putea constitui sursa de energie curată şi inepuizabilă a viitorului omenirii. Fuziunea nucleară este procesul care alimentează cu energie atât Soarele cât şi alte stele. Soarele şi stelele nu sunt altceva decât sfere de plasmă compuse în principal din hidrogen. În centrul...

Coja Ion„Românii sunt un popor fără istorie, destinați să piară în furtuna revoluției mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propia lor existență, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (Karl Marx și Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)

Dialog cu Prof. univ. dr. Ion Coja

Petre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, circulă pe Internet acest text, acest citat. Autorul se...

SenatLa reuniunea de la Caserta, Italia, din data de 6 septembrie a Comisiei pentru Afaceri Politice din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, a avut o intervenţie prin care a reiterat că toţi membrii Consiliului Europei trebuie să respecte angajamentul fundamental faţă de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea religioasă a cetăţenilor europeni. Cu acest prilej, senatorul Viorel Badea a prezentat membrilor comisiei două situaţii punctuale de îngrădire...

Anca GeorgeCuprins: Artus/ paşii răspântiilor/ rouei/ întrebatu-ne-am/ târăşte-mă/ latră-mă/ vrut-am/ Orlando/ aşteptare de umbră/ m-oi închina/ tu cu/ Gayatri/ bas Bach/ euforie brâncoveană/ lăsându-ne bătrâni/ danţul de s-ar rupe/ plecasem ghid/ margarete//

artus

scrise haine pe post de hiene/ dezbrăcaţi-mă dendro caloiene/ mormintele nu se mai mănâncă/ incantaţie dată din brâncă// avem interzis jarul stejarului nene/ busturi usucă-ne aliene/ ne-om rescrie umbrele încă/ până la zece fă-ne româncă// las' brustur ia-ţi ghimpii gim/ flori de salcâm Ierusalim/ săptămâna viitoare tei înflorim// şi ce mai...

Faguri de roua - George Voica
„Faguri de rouă", Editura Conphys

Superbe metafore asamblează, în contextul liric de excepţie al volumului „Faguri de rouă", lumea şi existenţa pînă în locurile cele mai de neatins ca frumuseţe şi percepţie. Deţinînd arta exprimării esenţialului, prolificul poet George Voica creează, potrivit visului eroic şi omenesc, potrivit viziunii sale poetice, un dicţionar de imagini şi analogii, parcă bun de leac. Rigoarea şi maniera impetuoasă de tratare a cadrelor lirice apar drept cheie a originalităţii, drept marcă a respectului faţă de sine ca scriitor, faţă de însăşi ideea de poezie...

Academia militaraAcademia Militară - actuala Universitate Naţională de Apărare, din Bucureşti - are, în evoluţia sa postbelică, două momente necunoscute opiniei publice de pe plaiurile mioritice. Evocate în istoria orală, a celor ce au trăit clipe incredibile, dar cu un tâlc aparte, în perioade vitrege, din deceniile însemnate de secera şi ciocanul impuse de marea putere, pe atunci, cea de la Răsărit. Primul s-a petrecut pe timpul când liderul României - oficial proclamată republică populară -, temperatul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se străduia să găsească o soluţie pentru diminuarea tutelei Kremlinului, al cărei...

Popescu ClaudiuSau povestea unui ţap ispăşitor

Să vă spun drept, domnule, eu întotdeauna am ştiut ce se întîmplă cu angajaţii mei. Şi nu pentru că-i monitorizez cu mijloacele acestea moderne, cu vreo mini-camera sau cu vreo tehnică de control psihologic. Doamne fereşte! Nu, domnule, eu ştiu ce fac aceşti oameni pentru că ştiu cum gîndesc. Pricepi dumneata? Acest cum e foarte important pentru că mă poate duce la ce.Bineînţeles că oricînd pot greşi, dar cu siguranţă în cazul despre care m-aţi rugat să vorbesc am avut dreptate aproape pînă la capăt. În mod normal nu divulg astfel de informaţii, dar dumneata...

Barbu MarianIon Catrina (Caracal)

După spusele (şi scrisele) prefaţatoarei – Profesoara Veturia Adina Colceag, la romanul Păpuşa de sticlă, Craiova, Editura Contrafort, 2011, 380 de pagini, actuala scriere „ne oferă, de această dată, o nouă formă de abordare prin apariţia romanului psihologic". Anterioarele, tot romane (Potecile destinului, 2003, Tărâmul umbrelor, 2003, Pământul îngerilor, 2006, Cerul infernului, 2006, Urmaşul, 2009), au „urmărit disoluţia satului românesc în secolul trecut", după sublinierea exactă, făcută inteligent de către aceeaşi profesoară. De altfel, substanţa critică a prefeţei...

Opris PetreAjutoare militare româneşti pentru state din Asia şi Africa

După achitarea integrală şi în mod anticipat a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu şi-a continuat politica privind exporturile masive de armament, muniţie şi tehnică de luptă, fabricate în România. O parte a produselor respective se realizau cu ajutorul licenţelor sovietice primite în anii '60 şi la începutul anilor '70 şi au fost exportate în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. O altă parte a fost trimisă, sub diferite forme, în mai multe state din Asia şi Africa. De exemplu, în anul 1969, conducerea...

nencescu marianConferinţele publice şi Ateneele populare
Studiu de animaţie culturală

Circumscrisă aşadar noţiunii de spaţiu public, ideea amenajării, la nivel urban, de spaţii destinate educării populaţiei a constituit una dintre marile cuceriri ale vieţii comunitare spre care aspira societatea burgheză. Veacul romantic a asistat la organizarea de noi instituţii de cultură puse la dispoziţia cetăţenilor. Lumea a început tot mai mult să citească, să meargă la teatru, să viziteze muzee, să participe la conferinţe. După modelul francez, conferinţa şi lectura publică au devenit principalele forme de...

Ion MaldarescuAdevărul nu este nici suma unor cunoştinte şi concluzii, nici abstracţie convenţională, este, pur şi simplu Adevăr. Deşi am mai amintit de catastrofalul proiect „România Medievală", apreciez că o reiterare a subiectului este benefică. Pentru cine încă nu a aflat, Institului Cultural Român şi Ministerul de Externe al României au demarat un costisitor proiect - şapte milioane de euro - pentru promovarea culturii şi a istoriei noastre (?). Pentru perioada Evului Mediu a apărut volumul „România Medievală", o lucrare contestată vehement cu argumente imposibil de ignorat, de către specialiştii în...

Mironov Alexandru
„În anul 3000, pe un stick vom duce biblioteca lumii în sistemul solar"

Maria Diana Popescu: Stimate domnule Alexandru Mironov, de unde, de cînd pasiunea pentru S.F.?

Alexandru Mironov: Am învăţat să citesc la vârsta de 4 ani şi jumătate, pe „20.000 de leghe sub mări”, a lui Jules Verne. Părinţii au început să mi-o citească, şi pentru că ei n-au înţeles că nu trebuie să se oprească deloc din citit – cartea era, este o capodoperă – am fost nevoit să învăţ să citesc „din mers”. Am terminat cartea singur. A fost fatal.

MDP: Ce se va citi în anul 3000? ...

Mircea Vulcanescu
Tezaurul românesc - portret în „oglindă"


Mircea-Aurel Vulcănescu s-a născut la 4 martie 1904 (pe stil nou) - 19 februarie (pe stil vechi); tatăl - Mihail Vulcănescu - era inspector financiar la Pieleşti (localitate din Dolj), mama - Marioara - născută Tomescu, era casnică. Îşi începe studiile universitare în toamna anului 1921, înscriindu-se, simultan, la Facultatea de Litere şi Filosofie şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti; are ca modele spirituale pe Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie şi al Facultăţii de Drept, în 1925...

Academia Dacoromana - siglaFundaţia Academia DacoRomână aminteşte că, la 30 august, s-au împlinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. Aşa-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut în istoriografia română sub denumirea care-i dezvăluie adevărata sa esenţă: un odios diktat. Din păcate, acest oribil fapt istoric a trecut, astăzi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare în masă. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea şi comentarea unor ştiri derizorii sau „mondene". Este necesar să reamintim - cel puţin o dată pe an - că acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform...

Belu Capsa MarinelaUmilit, şocat de gestul şi de vorbele Mădălinei, înţelegând că totul era pierdut, că strategia lui eşuase, că fusese egoist când i-a propus să se căsătorească cu el în această situaţie idioată în care s-a băgat, fără să se apere s-a ridicat uşor şi a plecat, gânditor. „Ce mă fac acum? Ce-o să zică ai mei? Trebuie să rezolv cumva încurcătura asta. Aşa îmi trebuie dacă sunt un tâmpit! Şi am cheltuit deja cu meniul, cu lăutarii, Doamne, dă-mi o idee!", se frământa, conştient de ridicolul situaţiei. Simţind că s-a răcorit, tremurând toată de furie şi jignită de gestul lui, Mădălina a închis...

Vasilescu GabrielaÎndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda). În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi...

Alexandru Marchidan - Poeti dupa gratiiToate relele se întâlnesc în temniţă ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exerciţiu de imaginaţie, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum" (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puţin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au şi valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detaşează de suferinţă (dar şi de ceea ce am putea numi „mistica...

Ion-Măldărescu, art-emisAu trecut peste 67 de ani de la invazia sovietică şi instaurarea comunismului în Romania, realizată cu nemijlocitul sprijin regal, şi consolidată cu ajutorul „baionetelor sovietice" - aceleaşi care, trei ani mai târziu l-au forţat pe rege să abdice. Opera a fost desăvârşită de Ana Pauker, Emil Bodnăraş, Petru Groza şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului birou al lui Mihai I, urmaţi de Roitman-Chişinevski, Nicolski, Răutu... M. Roller & Co. În noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu, de comun acord cu faptul că numai Mareşalul...

Popescu Claudiu
(scenariu inspirat din fapte realizabile)

(într-un colţ de sală, la o masă verde, dimineaţa la deschiderea bibliotecii, un tînăr gînditor. Multe cărţi pe masă, toate deschise, un dicţionar gros, nişte notiţe, un stilou. Vitraliile luminate, linişte, puţini cititori şi un sentiment înălţător de libertate sufletească, de singurătate fericită şi creatoare. Tînărul priveşte în sus, sprijinit în pumni, şi îşi zice:)

O, cîtă literatură pe un subiect atît de mic! În medie două sute de articole pe an despre o proteină, de douăzeci şi cinci de ani de cînd au descoperit-o. De fapt e o problemă...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.