„Minciuna din literă", Editura Helis, 2010
Gheorghe Dobre, poet, prozator, ziarist, editor, critic, fondator şi conducător al Asociaţiei Culturale HELIS, redactor-şef al revistei HELIS şi director al editurii omonime, autor a peste zece cărţi de poezie, proză, eseu, critică. Poetul „exerciţiilor de libertate, devoratorul de iluzii", scrie Minciuna din literă, un volum de eseuri şi proză, extrem de interesant. Parcurgîndu-l, am avut sentimentul unei duble identificări: mai întîi l-am descoperit pe poetul, prozatorul şi criticul Gheorghe Dobre. Apoi am avut revelaţia unei personalităţi...
„Românii sunt un popor fără istorie, destinați să piară în furtuna revoluției mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propia lor existență, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (Karl Marx și Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)
La reuniunea de la Caserta, Italia, din data de 6 septembrie a Comisiei pentru Afaceri Politice din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, a avut o intervenţie prin care a reiterat că toţi membrii Consiliului Europei trebuie să respecte angajamentul fundamental faţă de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea religioasă a cetăţenilor europeni. Cu acest prilej, senatorul Viorel Badea a prezentat membrilor comisiei două situaţii punctuale de îngrădire...
Cuprins: Artus/ paşii răspântiilor/ rouei/ întrebatu-ne-am/ târăşte-mă/ latră-mă/ vrut-am/ Orlando/ aşteptare de umbră/ m-oi închina/ tu cu/ Gayatri/ bas Bach/ euforie brâncoveană/ lăsându-ne bătrâni/ danţul de s-ar rupe/ plecasem ghid/ margarete//
Academia Militară - actuala Universitate Naţională de Apărare, din Bucureşti - are, în evoluţia sa postbelică, două momente necunoscute opiniei publice de pe plaiurile mioritice. Evocate în istoria orală, a celor ce au trăit clipe incredibile, dar cu un tâlc aparte, în perioade vitrege, din deceniile însemnate de secera şi ciocanul impuse de marea putere, pe atunci, cea de la Răsărit. Primul s-a petrecut pe timpul când liderul României - oficial proclamată republică populară -, temperatul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se străduia să găsească o soluţie pentru diminuarea tutelei Kremlinului, al cărei...
Sau povestea unui ţap ispăşitor
Ion Catrina (Caracal)
Ajutoare militare româneşti pentru state din Asia şi Africa
Conferinţele publice şi Ateneele populare
Adevărul nu este nici suma unor cunoştinte şi concluzii, nici abstracţie convenţională, este, pur şi simplu Adevăr. Deşi am mai amintit de catastrofalul proiect „România Medievală", apreciez că o reiterare a subiectului este benefică. Pentru cine încă nu a aflat, Institului Cultural Român şi Ministerul de Externe al României au demarat un costisitor proiect - şapte milioane de euro - pentru promovarea culturii şi a istoriei noastre (?). Pentru perioada Evului Mediu a apărut volumul „România Medievală", o lucrare contestată vehement cu argumente imposibil de ignorat, de către specialiştii în...
Fundaţia Academia DacoRomână aminteşte că, la 30 august, s-au împlinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. Aşa-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut în istoriografia română sub denumirea care-i dezvăluie adevărata sa esenţă: un odios diktat. Din păcate, acest oribil fapt istoric a trecut, astăzi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare în masă. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea şi comentarea unor ştiri derizorii sau „mondene". Este necesar să reamintim - cel puţin o dată pe an - că acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform...
Umilit, şocat de gestul şi de vorbele Mădălinei, înţelegând că totul era pierdut, că strategia lui eşuase, că fusese egoist când i-a propus să se căsătorească cu el în această situaţie idioată în care s-a băgat, fără să se apere s-a ridicat uşor şi a plecat, gânditor. „Ce mă fac acum? Ce-o să zică ai mei? Trebuie să rezolv cumva încurcătura asta. Aşa îmi trebuie dacă sunt un tâmpit! Şi am cheltuit deja cu meniul, cu lăutarii, Doamne, dă-mi o idee!", se frământa, conştient de ridicolul situaţiei. Simţind că s-a răcorit, tremurând toată de furie şi jignită de gestul lui, Mădălina a închis...
Îndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda). În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi...
Toate relele se întâlnesc în temniţă ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exerciţiu de imaginaţie, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum" (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puţin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au şi valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detaşează de suferinţă (dar şi de ceea ce am putea numi „mistica...
Au trecut peste 67 de ani de la invazia sovietică şi instaurarea comunismului în Romania, realizată cu nemijlocitul sprijin regal, şi consolidată cu ajutorul „baionetelor sovietice" - aceleaşi care, trei ani mai târziu l-au forţat pe rege să abdice. Opera a fost desăvârşită de Ana Pauker, Emil Bodnăraş, Petru Groza şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului birou al lui Mihai I, urmaţi de Roitman-Chişinevski, Nicolski, Răutu... M. Roller & Co. În noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu, de comun acord cu faptul că numai Mareşalul...
