„ (...) Am fost în relaţii bune cu regizorii, îmi povestea actorul Ernest Maftei. Le-am câştigat simpatia... Şi mă lăsau să schimb replicile, că eu vedeam că nu era ce trebuie... şi-n film, nu ai nevoie de multe vorbe... Omul trebuie să vadă... Şi veneau ei la mine:- Bădie, ia-l şi umanizează-l! Păstrezi ideea, dar cu alte vorbe. Şi nu mă cenzura. Săptămâna trecută, au dat iar «Reconstituirea». Pe Tele7ABC l-au dat. Film mare, ăsta, domnule. Mare! Este procesul comunismului. M-au chemat acum vreo două săptămâni să facem un documentar în legătură cu Revoluţia. Şi le-am spus că am vrut să...
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul avea drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii '80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa...
CĂLĂTORIA
Oricare dintre noi, măcinat de pietrele vieţii, coboară dintr-o neuitată copilărie, de pe un munte al poeziei, dintr-un cer al credinţei, de pe un olimp al filozofiei. Pentru mine şi copilăria, şi poezia, credinţa, întreaga mea filozofie, chiar şi prematura dragoste ţin de Babilonul Matematicilor. De acolo cobor, de unde m-a rătăcit neascultătorul meu subconştient, acel Ego ascuns şi nesupus, acea proprie umbră de fiinţă, întinsă şi aşternută-n zare ca de la un soare de dimineaţă, tangent pe linie de deal. Cine a simţit-o n-o uită. Totdeauna cînd ating această coardă mă iau fiorii. De cîte...
Scenograf la Teatrul de Stat din Reşiţa, preşedinte al U.A.P, filiala Reşiţa, artist plastic cu imaginaţie debordantă, pictor de şevalet, Ion Bobeică, reuşeşte să creeze în manieră personală, dintr-un firesc-nefiresc, o lume magnifică situată între curentele începutului de secol XX - expresionism, impresionism, cubism. „Teatrul este o lume şi lumea un teatru”, spunea Shakespeare, iar clasicul şi modernul din cele peste o sută de piese din repertoriul românesc şi universal, puse în scenă de maestrul Ion Bobeică, trimit în lucrările sale corespondenţe din lumea teatrului. Pe lîngă expoziţiile...
Pe 23 mai 2012, s-au împlinit 110 ani de la naşterea marelui critic interbelic Vladimir Streinu, care a fost profesor la Liceul „Dr. C. Angelescu" din Găeşti, de la 1 septembrie 1927 pană 1 decembrie 1933. Aici a scos, alături de colegul şi prietenul său Şerban Cioculescu, în 1928, revista „Kalende" (cinci numere), cu redacţia formală în Bucureşti, în apartamentul de la Hotel Continental al prietenului lor Tudor Şoimaru, tipărită la Piteşti, în tipografia unui anume P. Mitu. În ziua de 25 mai, a avut loc, la Colegiul Naţional „Vadimir Streinu" din Găeşti, graţie angajamentului sufletesc al...
Apetitul pentru drone al specialiştilor militari este explicabil. Nu departe de scenariile filmelor S.F. gen „Teminator", războaiele viitorului vor fi purtate şi controlate din birourile confortabile ale puternicilor lumii. Conform unui studiu al Center for Strategic and Budgetary Assessments (C.S.B.A.) din 2008, limita de rezistenţă a unui echipaj uman de luptă poate acoperi cca. 400 mile de-a lungul a câtorv ore, înainte de a fi obligat să se întoarcă la bază. Un robot de zbor poate face mult mai mult: „O navă aerienă operativă, fără personal la bord poate acoperi o o rază de zbor de 1.500...
Pentru prefaţă fiind „repartizate" doar două pagini, sunt nevoit să intru direct în subiect, predicat, complement, cât, mai ales, în sfera complimentelor... Căci, dacă DEX-ul defineşte un ALBUM drept „caiet în care se păstrează fotografii, ilustrate, mărci poştele, versuri, citate etc.", în cazul de faţă contemplăm o alcătuire aparte, inter, intra şi transdisciplinară, cu imagini (şi nu numai) de referinţă, care nu pot lăsa insensibilă percepţia retinei & creierului... Nemargini de sugestivitate „afişează" autorul încă de la coperta principală, unde, desparte în silabe şi scrie titlul pe două...
„Capodopera lui Dumnezeu este inima de mamă" afirma magistral Gretry, o zicere mirabilă pe deplin confirmată de cartea „Ultimul ţăran", având ca autor pe Constantin Argeşanu. Puţini sunt scriitorii care să nu-şi fi oglindit în cărţile lor (indiferent de gen) pe cea care le-a dat viaţă şi le-a fost cel mai aproape de suflet, dar şi mai puţini sunt aceia care să fi reuşit o mai frumoasă pledoarie pentru fiinţa cea mai dragă de pe pământ aşa cum realizează Constantin Argeşanu în cartea la care ne referim.
A început circul electoral. Pe „sticlă", hackerii politicianişti se înghesuie să convingă boborul că ei sunt salvarea naţiunii. Răcnetul Carpaţilor din fiecare colţ de ţară promite marea cu sarea, iar prin hăţişurile Internetului circulă fel de fel de bazaconii. Cum românului nu i-a mai rămas decât să facă haz de necaz, să mai şi râdem, chiar dacă „purceaua-i moartă-n coteţ." (Redacţia)
