Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate este un matematician cu o reputaţie excepţională, are şiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universităţi ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia, China etc. Domnia sa este, pe de altă parte, şi poet, prozator, dramaturg. Curentul literar cu fundamente logico-paradoxiste pe care l-a iniţiat în anii 1980 a căpătat cu timpul din ce în ce mai mulţi adepţi. Aceştia s-au adunat în jurul magistrului care i-a tratat cu delicateţe şi eleganţă...
Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate este un matematician cu o reputaţie excepţională, are şiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universităţi ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia, China etc. Domnia sa este, pe de altă parte, şi poet, prozator, dramaturg. Curentul literar cu fundamente logico-paradoxiste pe care l-a iniţiat în anii 1980 a căpătat cu timpul din ce în ce mai mulţi adepţi. Aceştia s-au adunat în jurul magistrului care i-a tratat cu delicateţe şi eleganţă...
Duminica Floriilor este ziua în care creştinii celebrează intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.
Sâmbăta lui Lazăr din ajunul sărbătorii Floriilor mai este cunoscută şi caÂÂ Moşii de Florii, când se fac plăcinte de post şi se dau de pomană de sufletul rudelor plecate în altă lume. De obicei, în seara dinÂÂ ajunul Floriilor creştinii ortodocşi pornesc de la o biserică şi se opresc la o alta, în amintirea ieşirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul sau spre Ierusalim, dar şi pentru a binecuvanta localitatea şi oamenii săi.
Duminica Floriilor este cea mai importanta...
Culese din diferite zone ale Ţării
Perioada de dinaintea Sfîntului Paşti, numită şi Săptămîna Patimilor, săptămîna sfînta şi binecuvantată, cînd credincioşii se pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase rînduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor - momentul intrării lui Iisus în Ierusalim - şi pînă la răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare, trebuie să se cureţe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească, să se termine lucrul la cîmp, să se spele geamurile ca să intre lumina. Se spune...
Moscova, aprilie 1992
Marţi, 21 aprilie 1992 - la Ambasadă, care a organizat masa rotundă cu tema Independenţa de stat a României. Relaţiile româno-ruse. 1877-1878, participă circa 50 de persoane, cele mai multe de la Institutul de Slavistică, de la Institutul de Istorie al Federaţiei Ruse şi de la Institutul de Relaţii Internaţionale. O bună parte dintre participanţi îmi sunt cunoscuţi de la comisiile mixte pe linia Ministerului Invăţământului şi a Academiei. Ambasadorul Sandru rosteşte cuvântul de deschidere, după care mă invită pe mine. Reuşesc să mă încadrez în timp, marcând...
„Idealul Unirii trebuie trecut în Constituție! Unirea în cuget și simțiri a românilor de pretutindeni este mai importantă decât unirea politică!" (Ion Coja)
Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, ați primit din Basarabia un filmuleț de câteva minute cu Iacov Golovcă, pătimașul și inimosul luptător pentru Unirea Basarabiei cu Patria. Iar celui care v-a trimis filmul, dlui Ilie Bratu, i-ați trimis următorul comentariu: „E frumos ce spune bravul Iacob Golovcă. Dar cât este de realizabil acum? La 1918 a fost un concurs de imprejurari excepțional de favorabile! Nu mai putem spera să se...
Scriu despre o carte care, în vremuri normale, adică în care se citesc lucruri serioase, ar fi fost un mare succes de librărie şi de public. O carte care în timpul crizei politice prelungite din 2012 ar fi trebuit să fie una de scandal. Dar mai ales o carte cutremurătoare prin revelaţiile şi prin previziunile ei - întrutotul ştiinţifice - şi care, tocmai din această cauză, se aşează între scrierile care vor fi ignorate în mod premeditat, vor fi acoperite cât mai repede de uitare voită şi vor fi ocolite cu mare grijă ca un câmp de mine gata să arunce în aer totul, la imponderabilă adiere....
Bogdan Petriceicu Haşdeu - un reprezentant al „Sturm-und-Drang"-ului românesc
Pe data de 26 februarie s-au împlinit 175 ani de la nașterea unui mare cărturar care și-a închinat viața culturii, științei și artei românești. Autodidact, poliglot, poet, prozator, dramaturg, filolog, istoric și folclorist, Bogdan Petriceico Hașdeu a fost o personalitate proteică și un spirit enciclopedic. Descendent al unei familii de boieri moldoveni cărturari, el s-a născut la 26 februarie 1838 în Cristinești, Hotin și a murit la 25 august 1907 la București. Și-a făcut studiile liceale la Chișinău și de drept...
Boierii care au apelat la concursul mitropolitului pentru a interveni pe lângă autorităţile de la Sankt Petersburg i-au remis acestuia trei petiţii spre a fi transmise, respectiv, împăratului, ober-procurorului Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse şi înaltului împărătesc „ministerium" (adică, Comitetului de Miniştri). Petiţiile conţineau, ca un fir roşu, cererea să le fie lăsate locuitorilor Basarabiei legile proprii. Primind aceste trei acte, mitropolitul le-a expediat la Sankt Petersburg împreună cu o scrisoare din partea sa, redactată, la 12 februarie 1814, în ruseşte şi adresată...
E totul bine? Întreb. E OK, mi se răspunde. Aud de zeci de ori pe zi: ok, ok, ok... De la grădiniţă pînă la mediul universitar, de la politician la căruţaş, în toate sectoarele vieţii, toată lumea se exprimă cu suflul occidental al inversării valorilor, problematizînd relaţionarea ipseităţii cu alteritatea. Strident în atotprezenţă, acest ok de care mi s-au strepezit urechile este expresia transmutaţiei, a unui program de „igienizare" a limbii române cu antidot străin. Puţini îşi pun problema etimologiei acestui acronim, sinonim cu „în regulă" sau „bine". Să ne amintim de Caragiale care a...
Pledoarie pentru rejudecarea „Lotului Antonescu" şi pentru anularea sentinţei „Procesului Tribunalului Poporului"
Fapta şi răsplata Istoriei
„În faţa morţii, neclintit/ N-aveai ce o ruga,/ Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit/ Ca şi la nunta ta. "
„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii pentru că am tăcut; alţii pentru că am greşit, cu toţii - pentru că am suportat" (Ion Antonescu, Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)
Biografiile Mareşalului Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gh. Alexianu şi Constantin (Piki) Z. Vasiliu nu mai au oricum şi pentru ce decade în...
După cum aţi luat cunoştinţă din articolul precedent „Euroscepticismul", publicat în ART-EMIS, la Bruxelles a fost lansat printr-un seminar internațional pe tema, incitantă, „Există o datorie a Germaniei față de România?", un eveniment de rezonanță, și ea, europeană, într-o agora, de asemenea, europeană. În interesul național al României. Iar două nume de autoritate în viața publică germană au formulat, cu același prilej, un mesaj salutar românilor, într-o problemă românească, dar și europeană. Manifestările au loc în imensul și derutantul - nu numai arhitectural - edificiu de la Bruxelles al...
George Călinescu - omul total al literaturii românePe 12 martie 2013 se împlinesc 48 de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari oameni de litere ai țării noastre. Profesor cu o voce fermecătoare, critic literar, istoric literar, prozator, poet, dramaturg și gazetar, George Călinescu ( n. la București la 19 iunie 1899 și decedat la 12 martie 1965 la București-Otopeni) este ultimul scriitor de talia unui Cantemir, Hașdeu sau Iorga. După el, o altă personalitate e greu să mai umple acest gol. Înfiat la 7 ani de la familia Vișan din București ( se pare de origine romă) de familia Constantin...
La Bruxelles a avut loc, în incinta Parlamentul Uniunii Europene, o dezbatere intitulată „Cauzele euroscepticismului - Există o datorie a Germaniei faţă de România?". La această dezbatere au mai participat, ca experţi, celebrul istoric german Dr. Klaus Thorner, unul din cei mai mari cunoscători ai istoriei relaţiilor economice şi politice germano - sud-est europene şi prof. dr. Albrecht Ritschl, de la London School of Economics, de asemenea cetăţean german şi necontroversat expert al celui mai sensibil subiect al Europei, cel al datoriilor Germaniei de după război, neachitate până în zilele...
Analiza activitaţii Departamentului de îngrijiri paliative din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, România pe parcursul anului 2009.
Au primit asistenţă paliativă 82 de pacienţi, cunoscuţi cu infecţie HIV/SIDA. Simptomatologia întalnită la acesti bolnavi a fost reprezentată de: durere (26), convulsii (9), diaree (8), anxietatea (23) si depresia (9). Patologia care a determinat acordarea de îngrijiri paliative a fost dominată de afecţiunile oncologice, iar 14 pacienţi au decedat pe parcursul ultimului an. Referitor la pacienţii care au necesitat multiple spitalizări, 7...
Niciun fer nu e mai tare/ Ca salcâmu', frăţioare (Cântec dobrogean)După ce, în 1949, tancurile sovietice, în trecere spre punctul strategic Capul Midia, prăvăliseră, intenţionat, din greşeală, moscheea geamiei Murat-Sultan, de la Caraharman, construcţia cea mai înaltă de pe-acolo, rămăsese clopotniţa bisericii mocăneşti, ridicată pe-un gorgan natural al podişului, din trunchiuri zvelte şi drepte de salcâm, frumos şlefuite şi văruite în fiecare primăvară, dar mai tari decât piatra, din moment ce nici tancurile eliberatoare şi nici pustii¬toarele vânturi de nord nu reuşiseră să le clintească...
Moscova, aprilie 1992
La 1 noiembrie 1991, când am fost numit director general al Arhivelor Statului din România, principiile de bază ale unui acord cu Comitetului de Stat pentru Arhive de pe lângă Consiliul de Miniştri al Federaţiei Ruse (Rosarhiv) erau convenite: reluarea colaborării, aprobarea ca specialiştii să poată cerceta în arhivele celeilalte părţii, schimb de experienţă în domeniul teoriei şi practicii arhivistice. Pentru semnarea acestui acord am efectuat o vizită la Moscova în zilele de 17-24 aprilie 1992. Am fost însoţit de Teodor Mavrodin, şeful Filialei Argeş şi de Liliana...
„Naţiunea mea e lumea.../ Fără naţiunea mea nu e lume." (Mihai Eminescu)
Crime politice împotriva naţiunilor lumii şi a Statelor naţionale, Suverane
După cercetări şi reflecţii îndelungate, cu valorificarea efortului similar al înaintaşilor dar şi ca reacţie la diversiunile interesate ale unor „doctrinari" ce-şi zic „moderni", care pun naţiunea sub semnul vremelniciei, propovăduindu-i dispariţia într-un viitor previzibil, mai nou aceştia lansând şi „formula magică" pentru topirea naţiunilor, cu Statele lor naţionale, într-un „Imperiu global", am subscris cu convingere la opinia celor mai...
„A fi naționalist în România, adică a-ți închina viața ridicării neamului și țării tale, însemnează a te aşeza pe un pisc în bătaia tuturor furtunilor urii și a trăznetelor răzbunării. Nimic nu e mai urâtă, nimic mai prigonită și mai lovită decât dragostea supremă de românism". (Nichifor Crainic)La sugestia, ca să nu zic la insistenţa domnului Marcel Bouroş din Constanţa, preşedintele fundaţiei „Sfinţii Martiri Brâncoveni", o persoană la care ţin prea mult ca să nu-i urmez sfatul, fac următoarele precizări pentru cei - aflu de la domnul Marcel că ar fi unii - care cred sau bănuiesc ori sunt...
Mama poetului, Aurelia Bratu, născută la 2 octombrie 1856, învăţătoare şi scriitoare, s-a căsătorit cu preotul Iosif Goga la 27 ianuarie 1880. Iosif Goga, născut în 1851, fiul lui Natanail Goga din Crăciunelul de Sus, fostul judeţ Târnava Mică, unde bunicul poetului după tată „a fost, în 1848, revoluţionar în tabăra lui Axente Sever". Aurelia, mama poetului, a publicat versuri în Familia şi cunoaşte bine, pe lângă limba română, maghiara şi germana. O. Goga îşi trăieşte anii copilăriei la Răşinari, pe Uliţa Popilor. A crescut efectiv în umbra Mausoleului lui Şaguna, înconjurat de mormintele...
În mass media, în dezbateri publice şi, mai ales, în mediul virtual, întâlnim destul de des aprecieri asupra nivelului scăzut de cultură exprimat prin termenul de subcultură. Altfel spus, subcultura ar fi incultură, lipsă de educaţie, negarea unor valori autentice, kitsch. S-a afirmat fără echivoc: „trăim într-o epocă a subculturii"[1] Există reacţii puternice faţă de subcultură, declarându-se război acestui fenomen.[2] Subcultura este vinovată pentru ignoranţă, degradare morală, confuzionism axiologic, analfabetism şi alte asemenea situaţii regăsite în societatea românească. Acestea sunt doar...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
Acest dosar e un mare nor de praf
Zgomot de cătuşe şi vînturi devastatoare s-au abătut peste antipatiile şi simpatiile din politică, ca întotdeauna, la sfîrşit de an! Niciodată DNA n-a avut de instrumentat un dosar cu un prejudiciu atît de mare! Va pierde caracatiţa puterii nişte braţe? Adică…
