Altădată, vânător de frumuseţe şi veselie, poet al clipei prezente (surprinsă din goană), poet al instantaneului şi confesiunii, de o sinceritate revoltătoare, povestitor ce descifra tăcerea oamenilor, auzea vocea pământului, simţea creşterea ierbii, observa filmul imaginilor în mişcare (într-o natură mioritică) şi transpunea realul în legendă, acum Nicolae Maroga Enceanu ne aduce în atenţie, prin noul său volum de versuri, intitulat „Lacrimi fără rost", o împăcare cu sine şi cu viaţa, o acceptare a lumii aşa cum este, chiar dacă mai trage câte un semnal de alarmă. Se simte maturitatea...
Altădată, vânător de frumuseţe şi veselie, poet al clipei prezente (surprinsă din goană), poet al instantaneului şi confesiunii, de o sinceritate revoltătoare, povestitor ce descifra tăcerea oamenilor, auzea vocea pământului, simţea creşterea ierbii, observa filmul imaginilor în mişcare (într-o natură mioritică) şi transpunea realul în legendă, acum Nicolae Maroga Enceanu ne aduce în atenţie, prin noul său volum de versuri, intitulat „Lacrimi fără rost", o împăcare cu sine şi cu viaţa, o acceptare a lumii aşa cum este, chiar dacă mai trage câte un semnal de alarmă. Se simte maturitatea...
„Omul este înger amestecat”
În predica susţinută astăzi în faţa a mii de credincioşi la Mănăstirea Sâmbăta, vorbea-ţi de ceea ce este curăţenia sufletului şi de ce este atât de importantă Săptămâna Luminată.
Ce înseamnă în acest context, părinte arhimandrit, să-ţi ceri iertare de la aproapele tău şi ce înseamnă să-ţi ierţi aproapele?
Iertarea aproapelui este o chestiune care ţine de viaţa creştină. Domnul Hristos ne-a lăsat o rugaciune în care ne adresam Tatălui Ceresc şi între cererile din rugăciunea Tatălui Nostru, avem o cerere formulată de Domnul Hristos în felul următor: „Şi ne iartă...
Mircea cel Mare-cel Bătrân - Râmnic 623O afirmaţie susţinută, pare-se, atâta vreme cât de la hrisovul emis la 20 Mai 1388, de marele voievod, al V-lea Basarab de la întemeierea statului Ţara Românească, Mircea cel Mare-cel Bătrân, i se pomeneşte oraşului atestarea. Se vor mai fi strecurat ipoteze, aluzii, nuanţe venite de la istorici şi oameni de cultură, privind vechimea oraşului şi posibila lui întemeiere. Despre Mircea se vor fi spus multe lucruri contradictorii, pătimaş, ori cu rigoare, în contextul dezbaterilor locale, sau al aşezărilor partizane ale istoriografiilor diverse. La...
De cînd mă ocup cu cititul cărţilor, n-am dat de un volum mai distractiv ca acesta. Acord bunăvoinţă autorului, aşa cum solicită pe prima filă, ca semn că, citez: „nu a irosit cerneala şi vederea în zadar", şi consemnez privirea critică asupra celor cîteva kilograme de sarmale, numite poezie, din volumul „Sarmale de cuvinte" (depoetizant titlu!), semnat de Baronul Valentin Jantea. Nu ştiu cum îşi aşterne în proză, ştiu că a publicat un roman psihedelic, intitulat „Prafuri Cenuşii", nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2004 (întotdeauna am fost sceptică în privinţa...
Mircea Horia Simionescu - prozator, publicist și eseist român(23 ianuarie 1928, Târgoviște - 18 mai 2011, București)
După ce a dat la iveală, în mai bine de patruzeci de ani, peste douăzeci de volume de proză, Mircea Horia Simionescu surprinde (şi chiar contrariază) lumea literară prin publicarea, către finele anului 2010, la editura târgovişteană Bibliotheca, a unui volum de aproape 450 de pagini intitulat „Versete de unică folosinţă". Surpriza este şi nu este îndrepătăţită, iar cei contrariaţi se vor dumiri curând. Mai întâi, pentru că revistele „Vatra" din Târgu Mureş şi „Litere" din...
Veteranii armatelor aliate occidentale s-au întâlnit pe coasta Atlanticului, la împlinirea a şase decenii şi jumătate de la încheierea oficială a ostilităţilor celei mai mari conflagraţii din toate timpurile. Istoria se repetă! N-am spus-o eu, iar sintagma este universal valabilă. Ca şi în 1944, ultimul şef de stat în viaţă, contemporan al evenimentelor de atunci, a preferat Moscova. „Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Alteţa Sa Regală Principele Radu au participat la parada de 9 mai de la Moscova", declara secretarul general al Casei Majestăţii Sale, Constanţa Iorga. Potrivit...
Un joc de cuvinte ce pare insignifiant la prima citire, reprezintă chintesenţa unui mod de viaţă, pentru cei care au ales acest acronim. Mă refer aici la o şcoală primară privată, care priveşte în perspectivă activitatea didactică şi pedagogică a elevilor săi, considerând că educaţia trebuie să meargă în întâmpinarea nevoilor naturale ale copilului. Dacă sistemul învăţământului de stat se plânge de lipsa fondurilor pentru promovarea propriilor elevi în diferite activităţi ce le-ar scoate în evidenţă aptitudinile sau talentele pe care le posedă, lucrurile stau cu totul altfel în sistemul...
„Vrem să ni-I facem pe oameni prieteni şi uităm pe Dumnezeu!"Am stabilit cu părintele, să ne reântâlnim la mănăstirea „Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus, aflată la poalele Munţilor Făgăraş, pentru a realiza un interviu de televiziune mai amplu pentru Nova Tv şi înainte de a pleca, părintele ne-a reamintit, cu o umbră de regret, greşeala multora dintre semenii noştri care uneori fără să conştentizeze se gândesc la Dumnezeu ca la un om şi nu ca la Dumnezeu. „Vrem să ni facem pe oameni prieteni, şi uităm de Dumnezeu!" a conchis cu tâlc, părintele Teofil la plecare. Am avut darul de a ne...
(mic editorial al unei reviste interdisciplinare)În vremea în care, dacă te pătai de roşie, îţi luai adio de la cămaşă, trăia un om care mînca multe cereale integrale. Desigur că era plăcut în preajma lui, pentru că nu mirosea ca ceilalţi. Fiind foarte grijuliu şi iubind lucrurile care îl slujeau bine - adică mult şi eficient -, de fiecare dată cînd mînca roşii inegale ca diametru avea grijă să nu poarte cămaşă; iar dacă se întîmpla, într-o vizită sau la restaurant, să-i fie servit ceva pe bază de tomate, ori se acoperea cu un şerveţel, ori nu primea - în cazul în care nu ofensa...
Scriitorul George Voica intră din nou în spaţiul publicistic, prin intermediul editurii Conphys din Râmnicu Vâlcea, cu lucrarea Tăbliţele de la Tărtăria - Inelul de la Ezerovo - Latina primară, o carte de referinţă care ne impresionează, nu prin iscunsinţa autorului în alcătuirea metaforei, aşa cum ne-a obişnuit, ci printr-un travaliu mai mult decât meritoriu în domeniul cercetării ştiinţifice a istoriei românilor de la începuturile sale. Călcând pe urmele lui Nicolae Densuşianu, Vasile Pârvan, Napoleon Săvescu, Dumitru Bălaşa şi a multor altor cercetători împătimiţi ai perioadei dacice şi...
Istoricul şi criticul literar Mihai Stan revine în actualitate prin apariţia volumului CONFRERIA, publicat la Editura Bibliotheca, Târgovişte. Constituindu-se într-un important document referitor la personalităţile care îl alcătuiesc, menit să ofere o documentaţie necesară unei viitoare istorii a literaturii dâmboviţene, volumul reuneşte cronici şi interviuri cu scriitori deja consacraţi în literatura română, o selecţie de literaţi din rîndul membrilor Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, „o entitate culturală extrem de activă", grupată în jurul revistei „Litere". Coloana volumului este...
De nu ştiu câte ori am zis: gata, ajunge, nu mai reacţionez la „emanaţii" ipocrite. Uite că nu se poate! Cum să rămâi indiferent? Pentru aşa ceva trebuie să ai „stofă" şi un strat apreciabil de toval pe obraz. Circumspect din fire, am convingerea că pentru întreţinerea imaginii, „ieşirile în decor" ale administratorilor ţării reprezintă argumente neconvingătoare de accentuare a gradului de îndobitocire la care este supusă populaţia ţării. Condusă de diletanţi, escroci şi politicianişti interesaţi doar de propriul buzunar, indiferenţi la consecinţele faptelor comise în paguba a ceea ce a mai...
Promiteam, cu ceva timp în urmă, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ţine de preţuirea aproapelui, în condiţiile în care iubirea sa, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare şi înţelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea şi empatia. Înainte de a ajuge la aceste concepte, pentru ca firul discuţiei să aibă şi logică şi sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critica raţiunii practice, lucrare în care...
Era o zi de toamnă rece, cu ploaie mocănească, încât nici un câine nu sta pe afară; o vreme cu cerul de plumb şi zeci de umbrele ce alergau grăbite spre un adăpost mai călduros, numai în faţa unei clădiri înalte, dar elegante se găsea o mulţime curioasă să vadă ce se ascundea dincolo de geamurile frumos luminate.Mihai Mladin se înghesuia prin mulţimea adunată în faţa noului teatru, curios să o descopere pe Ea. „Oare cum o mai fi arătând?" se tot întreba, încercând să-i ghicească chipul pe care nu-l mai văzuse de aproape 40 de ani. Fuseseră, cândva, frumoşi şi visători, încrezători în viitorul...
„Picături ale abstractului timp - denumit suflet"Într-una dintre peregrinările mele, în căutarea unor elemente de artă grafică, m-am „oprit" în spaţiul delimitat de o galerie virtuală, intitulată bluegallery, al cărei proprietar este artistul plastic clujean Carmen Claudia Diţiu. Am început să păşesc timid în spaţiul în care arta „se simte" la ea acasă, exprimând simţiri profund umane prin: sensibilitate, talent, pedanterie, expresivitate, frumuseţe picturală. Un spaţiu în care cuvintele de ordine sunt eleganţă şi sobrietate, mesaj şi spiritualitate. Într-o discuţie cu artista, am descoperit...
„Teologie pot face şi păgânii, nu-i important să ştii, important este să fii convins."O seară de neuitat cu părintele cu părintele arhimandrit Teofil Părăian de la Mănăstirea „Brâncoveanu"- Sâmbăta de Sus
16 noiembrie 2006. Uşa bisericii „Buna Vestire" este larg deschisă. Peste o sută cincizeci de credincioşi au venit să-l asculte pe părintele orb Teofil Părăian de la mănăstirea "Brâncoveanu" din Sâmbăta de Sus, unul din cei mai mari părinţi duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române. Deşi infirm, de mai bine de şaptezeci de ani, în situaţia sa de nevăzător din cauza unei boli de meningită la...
Gata! S-a mai aruncat o bombă jurnalistică: Bau-Baul americanilor a murit. Bin Laden a fost lichidat şi aruncat în apă, după tradiţia islamică... Nu credeţi? „Prinde orbul, scoate-i ochii!", cum spun românii. Câtă „generozitate", cât respect pentru tradiţia islamică din partea comandoului american! Preşedintele american a anunţat omenirea că „teroristul numărul 1" al planetei a fost asasinat de militarii Statelor Unite. „Operaţiunea în urma căreia a fost ucis cel mai căutat terorist de pe planetă, Osama bin Laden, a fost derulată de forţele americane cu sprijinul Pakistanului", a...
Delirul vol.II - Continuare la romanul omonim al lui Marin PredaIdeea de a continua, în registrul autorului de drept, o carte celebră rămasă neîncheiată, este cunoscută în literatura universală, dar şi în literatura română. Să ne amintim de Nicolae Filimon şi de romanul „Ciocoii vechi şi noi", apărut în 1863. La aproape un veac şi jumătate de la moartea autorului, în anul 1865, romanul este continuat de Dinu Săraru cu „Ciocoii noi cu bodyguard"; „Ultimele sonete închipuite ale lui Shachespeare, în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", apărute după moartea autorului, în 1964, ediţie...
Zi de zi, pentru a fi cu ochii în lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne, gata să îmi mânjească degetele cu cerneală. Şi asta nu ar fi mare dandana! Săpun, slavă Domnului, este! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugină, dar este! Aşa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli şi mâinile îţi sunt iar curate. Plumbul, otrava nevăzută din cerneală, se duce pe apa sâmbetei. E, nu chiar pe-acolo, câtă vreme circuitul existenţei noastre înseamnă, în mare...
În dimineaţa zilei de 5 ianuarie, anul trecut, vine directivă să mai scoatem o carte. Regula este ca directivele să fie trimise într-un plic nesigilat, sub forma unui text scris de mînă, şi să fie înmînate personal executorului de către curier. Îmi este permisă o singură citire. Scurt, banal şi frapant, enunţă scopul precis. De aici, rolul esenţial îmi este rezervat în faptul că trebuie să coordonez echipa către realizarea scopului, astfel încît să nu cunoască nici scopul, nici sursa scopului aparent. Maşinăria este foarte complexă, se derulează în mare parte pe un model ramificant, se...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
Perspective fără perspectivă
Centrul „Terminatorilor” Terrei, Davos a dat cu bâta-n baltă și a răsturnat Marea Resetare. Țările africane au predat Occidentului o lecție de demnitate. O serie de țări ai căror conducători reprezintă cu adevărat interesele popoarelor lor au dejucat Marea…
