Valcu Luminita„În noi este harul de a crea binele, frumosul!"

Maria Diana Popescu: Doamnă Luminţa Vâlcu, sînteţi lirică în poezie, lirică în pictură... Cum a început pasiunea pentru aceste forme ale artei? Ştiu că sînteţi licenţiata Facultăţii de Teologie Sf. Filoteia, Piteşti, secţia Arta Sacră (Restaurare frescă).

Luminiţa Vâlcu: De când mă ştiu desenez, dar acea chemare specială pentru artele frumoase am avut-o încă din anii de liceu. Am absolvit Liceul de matematică-fizică Alexandru Vlahuţă, Râmnicu Sărat, Buzău. Pe atunci doream să devin cercetător într-un mare laborator de fizică atomică şi nucleară...

dr Nesfantu IftimieStrăvechea Dacie - „Grădina Maicii Domnului"

- Domnule doctor Napoleon Săvescu, societatea creată de dumneavoastră în Statele Unite - Dacia Revival International Society - pune în scenă un adevărat program interdisciplinar de re-considerare a istoriei noastre străvechi, antrenând în acţiunile desfăşurate cercetători cu cele mai diverse preocupări, aducând sub aceeaşi idee – „în acelaşi camion "! - oameni cu preocupări dintre cele mai diverse. Care a fost punctul de plecare al acestui demers?
- Dle Iftimie Nesfântu, am reţinut din lecturile mele o vorbă de duh spusă - scrisă undeva - de...

Teleoaca George LiviuÎncepute cel puţin cu zece ani în urmă, odată cu apariţia articolului Despre canonul estetic semnat de Mircea Martin în România Literară nr. 5/2000, dezbaterile cu privire la canon înaintează cu precauţie pentru a se ajunge la o cât mai largă implicare. După cum se arată şi în articol, definirea canonului presupune o suită de convenţii care "trebuie să se întemeieze pe nişte date, texte şi interpretări negociate şi acceptate". Ele se obţin prin eforturile depuse în comunitatea experţilor, după care urmează impunerea lor de sus în jos, aşa cum se întâmplă mai ales "în cazul canonului...

nencescu marianAnalizând moartea lui Făt Frumos, moartea lui, o moarte individuală, personalizată, aşa cum de altfel şi merită un muritor care a cunoscut Fiinţa pură, „triplicată" în cei trei „izotopi" care sunt zânele ospitaliere, şi are amintiri unice din vremea uitată, C. Noica observă că în acest caz Moartea face un gest neobişnuit: îl mustră pe erou, dându-i o palmă: „O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiţă, şi îndată se şi făcu ţărână"[1]. Este o pedeapsă, observă Noica pe care nu au avut cruzimea[2] să i-o aplice nici zânele, dacă nu chiar expulzarea lui din lumea...

Balasa NicolaeDeşi nu suntem fani declaraţi ai internetului, trebuie să-i recunoaştem utilitatea. Cu un calculator în faţă, cât am bate din palme, tastăm ceva şi aflăm... uneori chiar şi ce nu ne trebuie. Pe de altă parte, în ziua de astăzi, niciunde şi nicicând nu am putea fi atât de repede, ca text, imagine şi sunet, pentru oricine, oriunde pe faţa pâmântului. În consecinţă, din câte se pare, Internetul, este cea mai rapidă modalitate de a ne face cunoscuţi, ce-i drept, uneori oameni în lume, alteori, un fel de râs al ei. Ultima variantă, categoric, nu ţine de tehnologie, ci de propria noastră...

cruce GolgotaNaţiunea Daco-Română, ca cea mai încercată şi mai prigonită dintre Naţii, şi-a împletit logodna veşniciei, pecetluindu-şi Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor şi suferinţă, în crez şi îndurare, în chin şi sărbătoare, în frângeri şi înălţări, în tăceri şi mărturisiri, în aşteptări şi împliniri, în înfricoşări şi extazuri, în bocete şi psalmi, în jale şi hori, în apusuri şi răsărituri, în lanţuri şi libertate, în îngenuncheri şi slavă, în cătuşe şi har, în chemări şi alegeri, în suspine şi Liturghii, în defăimari şi laude, în lepădări şi jertfe, în vânzări şi mucenicii...

Spania - Semana santa„Feliz Semana Santa a Todos!"

În materie de sărbători religioase, nimic nu-i depăşeşte pe spanioli. Fastul neobişnuit al Sărbătorii Paştelui se datorează poate concurenţei latente a musulmanilor, cu care au convieţuit de-a lungul secolelor. Fenomenul Semana Santa fascinează atât de mult încât puhoaie de gură-cască de pe întreaga Planetă iau cu asalt marile oraşe spaniole, ca să contemple Minunea. Sărbătorirea Paştelui e însă o problemă extrem de delicată, aproape intimă. Fiecare popor o interpretează în manieră personală. Nu arareori, simţim o reacţie de respingere involuntară, un fel de...

Iisus PastiCea mai demnă căutare a omului este eternitatea, în sensul ei de proiecţie atemporală e existenţei. Unii dintre cei mai inteligenţi s-au mulţumit în schimbul ei cu surogate impersonale, ca monumente ale minţii, sisteme politice, sau pur şi simplu temple ale plăcerii epicuriene, toate însă sortite morţii dintr-un motiv cît se poate de obiectiv: gîndurile cad pradă îndoielii, sistemele se dizolvă în altele, plăcerea e ineluctabil urmată de durere, orice demers se stinge prin faptul că nu conţine nimic transcendent, e perisabil şi degradabil atît timp cît rămîne în timp. Adevărul, aşa cum ni l-a...

Oua de PastiSe spune că în Săptămîna Mare, Săptămîna Patimilor sau Săptămîna Luminată, cerurile sînt închise, deschizîndu-se în noaptea Învierii pentru cei cu inima curată. În Săptămîna Mare, curăţenia în case, ştergerea geamurilor, reprezintă modalităţi de a primi lumina Învierii în inimile şi casele noastre.

Lunea Mare este o zi foarte importantă pentru credincioşi, pentru că încep Sfintele Patimi ale Domnului Isus Cristos. Ca obiceiuri şi superstiţii, în Lunea Mare, femeile încep curăţenia de Paşti. Se scoate totul afară, se aeriseşte casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se...

manastirea BuciumeniSe prevestea o superbă. Pe cer, nici urmă de norii care să întunece lumina soarelui, pregătită să încălzească oasele amorţite ale pelerinilor către Sfânta Mănăstire Buciumeni, jud. Galaţi. Cale de vreo câţiva zeci de kilometri de Adjud, traseul ce trece prin Adjudu-Vechi, Homocea, Ploscuţeni, şerpuieşte dincolo de limita judeţului Vrancea, spre codrii seculari, care reazemă drumul tăcut. Am mers către sfânta mănăstire, cu strângerea de inimă a unui păcătos, care este conştient de faptul că nicicând nu va fi suficient de curat sufleteşte, pentru a păşi pragul unui sfânt locaş. Însoţit de soţia...

In vizita la socrii-mariÎn anul acela era sărăcie mare. Secetă, foamete,suferinţă. Geta şi Nicolau locuiau într-o casă mică dar cochetă , într-un cartier curat şi liniştit, nu departe de uzina Electroputere, unde lucrau amândoi. El era dirijorul fanfarei, cânta şi la saxofon, ea muncea ca bobinatoare într-o hală uriaşă, unde erau asamblate locomotivele Diesel. Se cunoscuseră la un bal dat în cinstea muncitorilor fruntaşi, când el a cântat câteva cântece patriotice. Geta participa în calitate de reprezentantă a femeilor şi, fiind o femeie tare frumoasă, i-a atras atenţia profesorului care s-a îndrăgostit imediat de...

arhiep. Ramnicului - Stampa J Weiss 1731Vechile documente sunt sărăcăciase în date şi informaţiile privind descrierea clădirilor primei Episcopii, întemeiate foarte posibil de Episcopii Eftimie şi Mihail. În timpul stăpânirii austriece supra Olteniei (1718-1739) principalele centre militare de rezistenţă au fost fixate în aşezăminte religioase, în vederea acţiunilor de apărare. Nu se cunoaşte în ce măsură Episcopia Râmnicului a servit scopurilor militare, cert este însă că acesta a fost motivul focului pus de turci în 1737, pe vremea războiului turco-austriac şi care a mistuit, odată cu biserica şi chiliile episcopale construite de...

Maria Diana PopescuAtragerea României pe ringul internaţional al efervescenţei destabilizatoare nu-i face pe români să-şi renege tradiţia şi credinţa. Ba mai mult, îi solidarizează, îi alipeşte de moştenirea de veacuri păstrată cu sfinţenie: credinţa în Dumnezeu. Cei mai mulţi români, pe care vremurile tulburi nu i-au îndepărtat de esenţa existenţei - aceea a iubirii şi a păstrării identităţii de neam, au înţeles pericolul înstrăinării sufletului şi au o atitudine de respingere faţă de jucătorii de la masa puterii mondiale, care încearcă să-i angreneze în haosul unor direcţii prestabilite de ei. Credinţa îi...

Ion MaldarescuLa noi se poate: taxă pe gropile din asfalt, (vorba nu ştiu cui: „Aici zac banii dumneavoastră!"), taxă pe lipsa de venit, taxă pe inventivitate, taxă pe aerul respirat, taxă pe scaune, taxă pe... Da' taxa pe prostia şi/sau pe incompetenţa, pe reaua credinţă a guvernanţilor şi a parlamentarilor, când va fi legalizată şi aplicată? În România anului 2011 aproape totul se contorizează. Dacă ritmul şi procedurile nu se vor modifica, pe lângă contoarele de apă, energie electrică, gaze şi alte servicii, nu m-ar mira ca în cazul legalizării prostituţiei să li se monteze contoare şi „practicantelor"...

Cuvant la Invierea DomnuluiRigorile vieţii cotidiene şi adormirea conştiinţei prin păcat au lovit greu în trăirea noastră religioasă. Principiul cauzalităţii şi explicaţiile ştiinţifice, uneori caricaturi ale acestora, au devenit gândirea magică a omului modern. Ele însă nu îi aduc fericirea, ci îl chinuiesc cu o continuă stare de nelinişte şi de sete, pentru că nu au nimic transcendent în ele. Primitivii Îl înlocuiseră pe Dumnezeu cu natura, noi L-am înlocuit cu auto-suficienţa, cu idolul autonomiei, care se hrăneşte din uitarea de Dumnezeu. De aceea ne vine greu să ne amintim că Dumnezeu a înviat. Cine este Dumnezeu...

Traditii de Pasti obiceiuri din alte tariCreştinii de pretutindeni devin uniţi în aceasta perioadă şi împărtăşesc bucuria Învierii. Anumite tradiţii se menţin în mare parte în lume (mielul, ouăle), dar se înregistrează şi altele, în funcţie de istoria, cultura şi specificul fiecărei ţări. În ţara noastră Sărbătoarea Paştilor începe cu Duminica Floriilor, amintind de întoarcerea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii merg la biserici cu crenguţe de salcie, simbol al fertilităţii şi vieţii, pe care le agaţă apoi la streşinile caselor şi la icoană. În vechime, la Florii oamenii îşi agăţau de un pom roditor mărţişorul purtat în luna martie...

Balasa Nicolae„Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta (...), iar pe aproapele tău, iubeşte-l ca pe tine însuţi"- este îndemnul biblic asupra căruia gânditorii omenirii şi-au plecat fruntea, au zăbovit, au cugetat, şi-au pus întrebări. Răspunsul? Greu de dat! Uneori chiar riscant, din considerente ce pot merge de la contextul social-istoric (pe vremea Inchiziţiei, ehe!), până la starea omului, conştient de sine, într-o lume ca reprezentare (evident, exprimată la nivelul limbajului).
Puţini sunt cei care au îndrăznit, în timp, să spună ceva de...

Teleoaca George Liviu„Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă". (Bocet )

Mai mult decât un motto, cele două versuri reflectă nu doar paradoxul, ci, mai ales, jalnica realitate în care am ajuns să trăim, ca urmare a faptului că am uitat cine suntem. Datorită prea multelor împilări ne-am pierdut identitatea şi, odată cu ea, capacitatea de a păstra, nedevalizată şi nepângărită, Grădina Maicii Domnului, mai presus de toată încleştarea mercantilă a lumii. Atunci, când, în zilele de 7-9 mai 1999, ne-a făcut cinstea de a ne vizita, Papa Ioan Paul al II-lea s-a adresat cu solemnitate Ţării zicând...

Lucian Gruia - Caine in rugaciuneNăscut la Dej la 01.07.1950, Lucian Gruia este de formaţie tehnică, absolvent al Institutului Politehnic "Traian Vuia" de la Timişoara, Facultatea Electrotehnică, promoţia 1974. A debutat în presă, cu versuri, la rubrica „Primele", cu un comentariu de Constanţa Buzea (în revista „Amfiteatru" - 1976) iar în volum, cu proză scurtă, intitulată „Culorile Neliniştii"( Editura "Eminescu", Bucureşti - 1997). Se remarcă prin scrierile sale literare originale, atât în volume de proză, cât şi volume de poezie. Astfel, publică următoarele lucrări: „Universul formelor lui Brâncuşi" (Ed. Fundaţiei "C...

coperta - Tratat de psiho-stomie„Ca poet trebuie să să fii sublim fără încetare, să trăieşti şi să dormi în faţa unei oglinzi", spunea Baudelaire. Am descoperit un volum în care sublimul curge din sîngele poetului abandonat, aproape complet, lirismului de esenţă. Ioniţescu Gorj, un medic-poet, uimeşte prin capacitatea de a poetiza în marginea celor mai complexe iamagini şi lucruri. Psihologic, versurile par ale unui poet consacrat; sînt dezlănţuiri care electrizează, au atitutidinea şi supleţea inspiraţiei trecute prin toate oglinzile. TRATAT DESPRE PSIHO-STOMIE SAU DISECŢII CU UN BISTURIU APRINS ne plasează în...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.