(Scrisoare către căutătorii de aur)
Nicolae Doran - născut în martie ’45, pe malul drept al Dâmboviţei.
Motivele pentru care l-am publicat vor fi lesne de înţeles din punct de vedere al simptomatologiei. E vorba de o dezhidratare acută a raţiunii şi de o redoare matinală a faptelor trecute. Printre antecedentele lui familiale, un loc aparte îl ocupă curiozitatea tatălui, boală de care a suferit cu deosebită abnegaţie. Mama lui Nicolae, o femeie liniştită, n-a avut vreo patologie concretă, ci doar un disconfort sufletesc neprecizat şi permanent, care se manifesta paroxistic, sub forma...
E greu să pleci, e greu să ajungi
Câmpul de luptă al viitorului va depinde în mod substanţial de desfăşurarea tehnologiei virtuale şi a armamentului care va juca un rol major. Roboţii autonomi sau cei ghidaţi de la distanţă sunt controlaţi prin dispozitive concepute pentru aplicaţii militare, astăzi existând patruzeci şi trei de ţări care lucrează în domeniul roboticii de profil. Printre acestea se numără: S.U.A., Marea Britanie, Japonia, China, Israel, India, Rusia, Pakistan, Iran şi altele. În prezent, milioane de roboţi sunt utilizaţi ca UAV-uri sau pentru depistarea şi dezamorsarea bombelor. În timp ce lumea se confruntă...
Avem o mitologie românească excepţională (vezi R.Vulcănescu), avem basme referenţiale, avem o tradiţie vie, a trăirii unor arhetipuri, inegalabilă. Cineva, ceva vrea să ne lipsească de aceste lucruri în apărarea IDENTITĂŢII. Tratarea lor în afara unei „istoriografii speciale" ca şi cum domeniul ar fi – se spune – în detrimentul „ştiinţei istoriei". De aici tema de casă luată de istoricii noştri zeloşi, privind demitizarea istoriei. Într-o tratare superficială, prin spiritul cartizării, în variantă monocriterială - ai putea da dreptate acestei „viziuni" cu ochelari de cal... (Remarcăm uneori...
Când piere de moarte bună (ce stupizenie: moarte bună!?) un om devine o amintire. Plăcută sau urâtă. Oricum, pentru cineva este un regretat. Când este ucis, un om devine caz. Un dosar şi o serie de activităţi ale altor oameni. „Cazul" se consideră rezolvat când este descoperit şi, eventual, pedepsit asasinul. Sunt, însă, şi „cazuri" rămase cu autori neidentificaţi. Atunci dosarul se consideră clasat. Şi pentru acest ultim aspect un număr de oameni (poliţişti, medici legişti, experţi criminalişti, procurori, tehnicieni etc.) au muncit. Fără rezultat. Deşi se spune că nu există crimă perfectă...
Existenţa black holes-urilor a fost intuită în secolul XVIII de către marchizul Pierre Simon de Laplace, adept al astrofizicii lui Isaac Newton. Black holes-urile, „găurile neagre", sunt corpuri cosmice cu un câmp graviaţional extrem de puternic şi cu o densitate imensă, formate prin distrugerea unei stele uriaşe. Folosesc impropriu, metaforic, această denumire, tocmai pentru a sugera imensitatea scenariului sumbru pentru România anului 2011. Fără a avea pretenţia deţinerii adevărului absolut, încerc să deschid ochii acelora care cuprinşi de o plictiseală somnolentă ori saturaţi de haosul...
Prietenul nostru dr. Radu Mihai Crişan asamblând, într-o logică perfectă, cele mai semnificative idei exprimate de Mareşalul Antonescu în „Însemnări româneşti" şi „Către Români", le-a inclus în valoroasa sa lucrare „Înduşmăniţii au acelaşi crez" pe are cu amabilitate ne-a oferit-o. Pentru valoarea deosebită a cugetărilor Mareşalului, dar mai ales pentru actualitatea ideilor cuprinse îndrăznim să supunem atenţiei câteva fragmente din acest adevărat „Testament politic":
„Mult e dulce şi frumoasă/ Limba ce-o vorbim"/ Altă limbă-armoniasă/ Ca ea nu găsim..." (Gheorghe Sion)
Deşi, veşnic, ocupat peste măsură, ce-i drept, uneori, şi cu chestiuni de trei parale, deschid, întâmplător, o adresă de internet (
După ce Regimurile Iliescu-Constantinescu-Băsescu, împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, au adus România într-o criză fără precedent, au susţinut Holocaustul împotriva românilor şi au îndatorat Poporul Român cu peste 150 miliarde euro, la începutul lunii martie a.c. Preşedintele ţării şi primul-ministru i-au înştiinţat pe cetăţenii români că de la 1 aprilie România va ieşi din criză. Amândoi au uitat să precizeze anul! S-ar putea să fie anul 2012 sau mai mult mai târziu. Pentru ca ieşirea României din criză să înceapă în a doua jumătate a anului 2011, Regimul...
Miron Costin (1633-1691) a fost cărturarul cel mai de seamă al culturii româneşti a secolului al XVII-lea, una dintre personalităţile proeminente ale spiritualităţii carpato-danubiano-pontice. Fiul al lui Iancu (Ioan) Costin – mare hatman, Miron sau Mironaşco, cum era numit în familie, şi-a petrecut copilăria în Polonia, unde siliţi de împrejurări se refugiază Costineştii. Viitorul cronicar, după cum singur mărturiseşte, îşi face studiile la colegiul iezuit din Bar. Acolo se presupune că, ar fi studiat gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, teologia, literatura...
- Medic Primar Chirurgie Cardiovasculară,
„Am îmbrăcat iubirea în coperţi de piele./ Să o păstrez, să o apăr de trecerea timpului./ Ea e precum cartea,/ Trebuie ştearsă de praf,/ răsfoită, trăită/ între început şi sfârşit." Aceste frumoase versuri scrise de doamna Carmen Sofianu sunt expresia unei trăiri interioare de o intensitate maximă, sunt expresia unei sensibilităţi aparte, poate peste limitele normalului. Titu Maiorescu spunea că poezia, ca toate artele, trebuie să exprime frumosul, ori poeziile doamnei Sofianu din volumul „Atingeri", apărut în anul 2010 la Editura Conphys din Rm Vâlcea, exprimă frumuseţea sentimentului de...
„De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică." (Nicolae Iorga)
În bun acord cu subtitlul său, Istorie şi semnificaţie în religie, cartea cu caracter de sinteză a lui Mircea Eliade, intitulată Nostalgia originilor, consolidează ideea conform căreia istoria religiilor ar putea avea o contribuţie de primă importanţă la formarea unui nou umanism la scară planetară 
De ce mint oamenii? Ce este minciuna şi cum este ea acceptată înăuntrul moralei? Oricâte încercări s-au intreprins, paradoxul mincinosului a rămas până astăzi încă nedezlegat. Vidul creat prin timorarea valori scriitoriceşti autentice a permis apariţia mediului ideal a damnării în numele naivităţii, a precarităţii, a ignoranţei şi a imposturii. Astăzi trăim în plin balamuc. Jean Buridan, filozof şcolastic francez din secolul al XIV-lea a născocit „Măgarul lui Buridan" pentru a-şi susţine argumentaţia: măgarul, flămând şi însetat, plasat ipotetic între o găleată cu apă şi un tain de ovăz, nu...
Monada şi armonia prestabilită
