22 noiembrie 1942 - Situaţie dramatică pe frontul de la Cotul Donului!

„Socotesc preferabil ca Grupul Lascăr să fie retras... Altfel se poate... să fie distrus, dat fiind lipsa de muniţii, hrană şi imposibilitatea unei aprovizionări masive”.

Cabinetul Militar al Conducătorului Statului transmite colonelului Ion Gheorghe, ataşatul militar român la Berlin, următoarea telegramă a mareşalului Ion Antonescu, referitoare la situaţia Armatei 3 române pe frontul din Cotul Donului, pentru a fi înaintat lui Adolf Hitler:

„Din informaţiunile primite de la Marele Cartier General român, de la Rostov...

Citeşte articol complet...

Judecata divină: povestea Nephilimilor

Nephilimii[11], menționați în texte antice precum Biblia și diverse lucrări apocrife, sunt învăluiți în mister și controversă, ocupând un loc unic în tapiseria mitologică, întruchipând teme de hibriditate, rebeliune și judecată divină.

Nephilimii sunt menționați specific în „Geneză”[12], unde sunt descriși ca fiind urmașii uniunilor între „fii ai lui Dumnezeu” și „fiice ale oamenilor”. În unele interpretări, ei sunt descriși ca uriași, posedând o forță colosală. Alte surse îi descriu ca ființe de mare răutate sau corupție spirituală, ale căror prezență...

Citeşte articol complet...

Tot mai mult, expozițiile anuale de grafică românească, desfășurate sub egida U.A.P., avându-l coordonator pe același mare artist profesionist, Ioan Cuciurcă, sufletist și autor total, se îndreaptă spre suprema stare a artei, care este gratuitatea estetică. Această a 13-a ediție a Salonului de grafică a eliminat zgura, politicul, atitudinile revanșarde, chiar și orice fel de reflectare a realității brute, și se îndreaptă spre zborul poetic, spre rafinamentul vizual. Da, e chiar uluitor, se petrece o purificare a expresie, o goană, aș spune, spre abstractizare. Vedem aici o altă realitate, o...

Citeşte articol complet...

Dau să mă urc în mașina pe care o aveam parcată lângă bordura unui bulevard din preajma Gării de Nord, când privirea îmi este atrasă de ceva de pe trotuar. Un tânăr la vreo duăzeci și ceva de ani, îmbrăcat curat, cu blue geans, cămașă roșie cu buzunare aplicate și adidași albi în picioare, mă privea fix, cântărindu-mă din priviri, și bolborosea ceva.

Citeşte articol complet...

De la Graţiela Bîrlă la Viorica Dăncilă

Istoricul alegerilor prezidenţiale din România consemnează, în anul 2000, prima candidatură a unei femei la cea mai înaltă demnitate în stat  - avocata Elena Graţiela Bârlă (ind.). Deşi a obţinut doar 0,55% din voturi şi în ţară nu a avut parte de notorietate, dar în presa  din Canada, Statele Unite, Brazilia, Caraibe, Franţa, Germania s-a bucurat de simpatie.

În anul 2004, clasa politică românească a fost tuburată de intenţiile româno-americancei Lia Roberts (născută Aurelia Sandu), preşedinte al filialei Partidului Republican&nbsp...

Citeşte articol complet...

De curând „Târgul Național de Iluzii” din Piața Victoriei și-a închis porțile. Pe taraba promisiunilor electorale s-a vândut tot: minciunele, gogoși și gaura de la covrigi. Iar, partidele angrosiste s-au retras deja în dosul tejghelelor, de unde încă urmăresc reacția cumpărătorilor amăgiți de speranța unor vremi, cu care nu se vor mai întâlni vreodată. Totul a fost în van, iar resturile s-au risipit pe apa Dâmboviței, în timp ce precupeți veroși își rotunjesc veniturile și gândesc în perspectiva propriilor interese.

Și, peste tot și peste toate un vânt nemilos suflă a pagubă.

Pentru...

Citeşte articol complet...

De la Războiul Rece la Pacea Rece

Afirmația președintelui Clinton la Praga, în 12 ianuarie 1994: „acum problema nu mai este dacă NATO va prelua noi membri, ci când și cum” nu reprezenta numai un joc de cuvinte încurajator pentru grupul Vișegrad. Influentul Antony Lake, consilierul președintelui pentru probleme de Securitate și-a adus în Administrație un foarte bun prieten, experimentatul diplomat Richard Holbrooke, ca asistent al secretarului de Stat pentru probleme europene și eurasiatice. Ca și Lake, Holbrooke era cunoscut pentru fermitatea sa în susținerea expansiunii rapide a N.A.T.O...

Citeşte articol complet...

Personalitatea cea mai importantă și cea mai controversată a perioadei iudeo-bolșevice a fost Ana Pauker (Hannah Rabinsohn), născută în 1993. Despre personalitatea și faptele ei s-a scris în moduri diferite, adeseori contradictorii. Istoriografii evrei, atât cei din străinătate, dintre care cel mai important a fost Robert Levy, cât și cei din România, dintre care cel mai răspândit este Vladimir Tismăneanu, i-au prezentat o imagine care cuprinde și viziuni pozitive, împingând „Răul” epocii doar pe Gheorghe Gheorghiu-Dej și motivând imaginea negativă a Anei Pauker prin faptul că societatea...

Citeşte articol complet...

Activităţi pastorale. Comportarea preoţilor militari români faţă de populaţia locală!

Documentele şi mărturiile vremi relevă că principala misiune a preoţilor militari români în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (inclusiv în vremea aşa-zisului Război Sfânt) a constat în desfășurarea de activităţi religioase (servicii divine curente sau ocazionale) și pastorale (educație religioasă moral-patriotică prin predici, conferințe, conversații cu ostașii) şi nu în îndemnuri sau complicitate la săvârşirea de crime şi alte fărădelegi împotriva populaţiei civile.

Predicile trebuiau să...

Citeşte articol complet...

„Oamenii posedă o citadelă - cea mai inaccesibilă - maternitatea. Trebuie distrusă!” (N.P. Rîșkovski, Marșul Distrugătorului)

Tot ce este conspirație împotriva Omului, a Familiei, a Naturii, a întregii Creații divine este de fapt o conspirație împotriva lui Dumnezeu, Care a creat această armonie perfectă în care să sălășluiască Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea, Libertatea, Credința, Dragostea, Creativitatea, prin voia logosului dumnezeiesc în deplin acord cu conștiința morală a Omului.  Primul mare uzurpator al Creației dumnezeești a fost Lucifer, creatură angelică, care la o vreme...

Citeşte articol complet...

Despre patriotism nu ar trebui să se scrie cu ironie, pentru că sentimentul sau conținutul termenului nu pot fi luate în râs. De fapt despre patriotism nu ar trebui să se vorbească deloc,  este ceva peste normele stabilite arbitrar și acceptate conjunctural, patriotismul nu ar trebui să se definească/declare, ci doar să se dovedească. În fond, având în vedere că exprimarea declarativă a sentimentului patriotic seamănă cu o prezentare de modă în care admiri ținutele dar știi că după defilare hainele se bagă la șifonier  sau se vând iar cei care le-au purtat trec la țoalele de zi cu...

Citeşte articol complet...

În anul 1882 a apărut una dintre capodoperele umanității - romanul „Les Miserables” (Mizerabilii), în care autorul, celebrul scriitor francez Victor Hugo. critica ipocrizia secolului al XIX-lea. În 1958, coproducția cinematografică franco-italo-germană în două serii - „Mizerabilii” - regizată de Jean-Paul Le Chanois, a onorat, într-un fel, celebritatea romanului lui Hugo, ecranizarea cunoscând în Franța un succes remarcabil, vizionată fiind de peste 7,8 milioane de spectatori. Regretatul actor francez Jean Gabin s-a întrecut pe sine însuși, iar filmul a fost cotat drept cel mai popular al...

Citeşte articol complet...

George Simion -   prezidențiabilul din jobenul unui magician ?

Traiectoria politică a candidatului George-Nicolae Simion poate deveni un interesant studiu de caz arta creării și manipulării opiniilor politice în scopuri electorale diversioniste cu impact geopolitic.

Naționalist declarat prin numeroase provocări propagandistice, adeseori la limita legii, tânărul George Simion este înregimentat, de vreo două decenii, mișcării agitatorilor pretinși patrioți, care se pretind dedicați sacrificiului suprem pentru reîntregirea neamului.

Ca lider al grupării „Noii golani”, s-a...

Citeşte articol complet...

„ Această țară care a fost odată a noastră și astăzi este a nimănui…” (Emil Cioran)

M-am gândit să scriu un articol despre ultima carte a lui Philippe de Villiers, „Mémoricide” (Uciderea memoriei). Mai bine spus despre unul dintre capitole, în care povestește cum a ajuns să scotocească în arhive și să consulte documentele desecretizate ale creării Uniunii Europene.

Philippe de Villiers este un om politic și scriitor francez, descendent al unei familii aristocratice, care își poate atesta existența încă din anul 1066. Este originar din vestul Franței, din regiunea Vendée, una dintre cele mai...

Citeşte articol complet...

La scurt timp după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, cancelarul german Olaf Scholz îl concediază pe minstru de Finanțe Christian Lindner  punând capăt coaliției guvernamentale.

A doua zi președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, îl demite oficial pe Lindner și  alți doi miniștri aparținând Partidului Liberal (F.D.P.) aflat în coaliție guvernamentală cu Partidul Social Democrat (S.P.D.). Astfel, coaliția guvernamentală (inclusiv ecologiștii) „semafor” (roșu, galben, verde), ia sfârșit. În „statementul„ care a durat doar zece minute, președintele...

Citeşte articol complet...

Pentru toți camarazii generației noastre, în anii de început ai carierei, viitorul general Gheorghe Văduva a fost nu numai un exemplu, ci și un mentor, cum rar se mai întâlnesc astăzi în eșaloanele de vârf ale sistemul militar. Personal, în raport cu ceilalți, am avut deosebita cinste să-mi fie un apropiat îndrumător, atât în plan profesional, cât și în familie, încă din perioada când activam la Drobeta Turnu Severin, la un moment dat, lucrând în același birou. La vremea respectivă era căpitan și făcea parte din elita unor ofițeri de mare profesionalism, între care îi amintim pe căpitanii Ion...

Citeşte articol complet...

Articolele din această serie care evidențiază unele fapte importante din dezvoltarea României în perioada regimului socialist de stat, trezesc nemulțumirile sistemului ticăloșit iudeo-euro-atlantic din România, pe de o parte și ale unor cetățeni care, din motive cel puțin parțial obiective, mai ales suferințele familiilor unor foști deținuți politici, nu recunosc adevărul că regimul socialist din România a avut numeroase aspecte pozitive și a dezvoltat România, cum nu a făcut-o nici un alt regim din România, din întreaga istorie. De asemenea, sunt nemulțumiți de scrierile noastre și unii...

Citeşte articol complet...

Așa îl pot numi pe unul dintre cei mai originali regizori ai filmului românesc: Dinu Cocea (1929-2013). Nu era agreat nici de colegi, nici de puterea comunistă. Se zbătea să facă filme, să apuce și el un ciolan de la masa generoasă a cinematografiei, lungă masă, bogată, în care regizori de mântuială făceau film după film, ca Blaier, Constantinescu și Francisc Munteanu. L-am cunoscut bine. Era din stirpea marelui cărturar N. D. Cocea. Discuta mult cu mine fiindcă îi înțelegeam durerea și nevoia de a evada prin film. A căzut în dizgrația regimului cu documentarul „Pe apa sâmbetei”, în care...

Citeşte articol complet...

Prin 1954-55 aveam la Breaza de Sus (aşa se numea pe-atunci) unde trăiau bunicii mei dinspre tată, trei prieteni formidabili: câinele Bob, vrăbiuţa Fifi şi băiatul din vecini Puiu Savu.  I-am pus în ordinea aceasta fiindcă aşa au apărut ei şi în viaţa mea, cu Bob în frunte. A fost un mare şi adevărat prieten: corcit cu ciobănescul mioritic, câinele nostru era solid, impunător, mândru de datoria pe care şi-o făcea ca nimeni altul, aceea de a ne păzi pe bunici şi pe mine, deşi eu nu apăream la Breaza decât pentru o lună, vara, în vacanţele şcolare, înainte de a pleca cu mama şi cu Proful...

Citeşte articol complet...

Când generalul prof. univ. dr. Cristian Troncotă - istoric cu reputație în rândul analiștilor de elită - afirma ferm că: „Nu-i corect să spunem că România este o colonie!”, am tresărit și, contrariat, gândul mi-a alunecat înspre dimensiunea unde a ales să se odihnească regretatul dr. Ilie Șerbănescu, fost ministru al Reformei, care susținea contrariul. Dar, imediat mi-am revenit când același mentor al Academiei Naționale a SRI, și-a motivat afirmația astfel: „O colonie are niște drepturi, pe care astăzi România nu le are. România este un teritoriu aflat sub ocupație militară străină și condus...

Citeşte articol complet...