„De la clasici la contemporani" - Editura Bibliotheca, 2008
Cînd scrii despre cartea unui critic literar, trebuie să fii cu băgare de seamă la cuvinte, mai ales că volumul în discuţie este unul de cronici şi eseuri critice, iar considerentele unui critic literar cu ştate vechi, cum este domnia sa Tudor Cristea, directorul revistei dâmboviţene „Litere", mai greu pot fi augmentate. Mă voi mărgini, aşadar, numai la a semnala apariţia unei cărţi necesare peisajul publicistic contemporan, precum şi a cîtorva date importante pentru cititorul interesat.
„De la clasici la contemporani", cea de a...
Mulţi germanii cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al doilea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că:
- „la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi";
- „dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de...
Progresele ştiinţifice devin din ce în ce mai importante, iar pictura începe să împrumute elemente tehnice. Florin Popescu-Pentegos îşi imaginează prin arta sa lumi neaflate ale Universului, iar prin picturile sale părticele din ele sunt aduse la viaţă. Pentegos ştie să le caute, dar mai ales ştie cum. Fantasticul irumpe intempestiv într-o realitate previzibilă în esenţă şi în detaliu, frizează o imaginaţie extraordiară, miza ficţională fiind cartografierea unor realităţii aflate doar în mintea sa (neoexistenţialism pictural?), dar care generează o miză considerabilă de semnificaţii...
 Dezvăluiri senzaţionale! Calendarul Maya, preziceri referitoare la sfârşitul lumii
Proaspăt ales în Scaunul Sfântului Petru în anul 999, Papa Silvestru al Doilea, pe numele său Gerbert d'Aurillac, primul Papă francez, s-a văzut confruntat cu ceea ce, dacă s-ar fi întâmplat astăzi, am fi numit „sindromul Y1K". Nebunia declanşată în întreaga Europă care îşi vindea tot ce avea sau dăruia la săraci pentru a avea o şansă în plus în confruntarea cu Sfârşitul Lumii. Poate vă mai amintiţi de sindromul Y2K-K fiind simbolul „kilo", adică o mie. Dincolo de exploziile de isterie, de nebunia media, de...
„Eu sunt Viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este Lucrătorul". (Ioan 15,1).„Când umbli prin vie, sau lucrezi în ea, trebuie să te găteşti ca de Sfânta Biserică."
(Bunica mea Maria Nistoroiu).
Harul lui Dumnezeu s-a revărsat cu prisosinţă şi bună mireasmă peste Marea Dacie în care a odrăslit Viţa de vie, respectând cu sfinţenie etnografia locului, sacralizat de spiritul locuitorilor ce au cultivat-o cu sârg şi bunăvoinţă milenii întregi. Fiecare zonă, regiune sau provincie a avut o configuraţie umană hărăzită de Dumnezeu, care s-a interferat, s-a împletit, s-a oglindit în lacrima hristică a...
Domnişoarei Ioana Teodora Duţă
„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.
Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.
Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.
Grafica - ion Măldărescu
Dimitrie Vatamaniuc - Eminescolog, Membru al Academiei Române
MDP:: Stimate domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, sînteţi cel mai important eminescolog în viaţă, unul dintre bine-cunoscătorii operei „Luceafărului”. Încă din timpul vieţii poetului şi pînă în zilele noastre, destinul şi opera lui Eminescu s-au găsit, în mod permanent, între atitudinile iconoclaste şi cele iconodule. Unde vă regăsiţi Domnia Voastră?
Acad. Dimitrie Vatamaniuc: Există două poziţii în raport cu opera lui Mihai Eminescu, a editorilor, care o privesc dinlăuntrul ei şi a exegeţilor care o privesc dinafară, pe baza...
1. Consideraţii generale
Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia celor două ţări române...
Observ şi mă tulbură uitarea lăsată peste intelectualii care au îmbogăţit patrimoniul spiritual românesc de-a lungul istoriei şi pe care îi consider un fel de sfinţi. Nu vom mai avea un Iorga, un Noica, un Tuţea, un Eliade, un Nae Ionescu, un Grigorescu, un Brâncuşi, un Cioran - personalităţi impunătoare prin operă şi prin renume. Practici vulgare au luat în stăpînire suflul cultural al vremii naostre, tîrîndu-l prin acele unghere unde societatea civilă aruncă lucruri stricate şi inutile. După 1989, deversate pe maluri de apele eliberării, autorităţi lipsite de moralitate, urmărind doar...
„Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit.” (Alfred Nobel)
Menţiune: comentariul care urmează se doreşte a modera „avântul revoluţionar” al celor care ridică osanale exagerate şi enunţă elogii de dragul elogiilor, fără o recunoaştere reală a valorilor. Asemănarea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalmaţieni” şi subiectul în cauză este absolut întâmplătoare, aspectul exterior al celor două personaje neavând nici o legătură cu premiul Nobel - 2009.
Când vor fi recunoscuţi şi respectaţi, geniile şi merituoşii, iar...
„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900...
- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "
Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume...
„Nu au fost pe Lună! Vom deveni un popor gata să ia de bun orice se spune la televizor”
Cu ceva vreme în urmă, într-o seară, uitându-mă la televizor, pe unul dintre canalele postului public de televiziune, am aflat o emisiune foarte interesantă: o emisiune de ştiri. Deşi timpul meu disponibil este redus la un minim ce tinde veşnic către zero absolut, mi-am lăsat treburile pentru că ce se vedea acolo îmi părea a fi interesant. Şi a venit o clipă... Pe ecran au apărut un domn din Franţa şi o doamnă de la noi, plus, desigur, preafrumoasa moderatoare a emisiunii. Domnul din Franţa este un mare...
Istoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar
Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific...
Icoana făcătoare de minuni, pictată de Apostolul Luca şi binecuvîntată chiar de Fecioara Maria
Pe la orele amiezii eram foarte aproape de locul unde Apostolul lui Iisus, Andrei, semănase bobul din care azi se înalţă crucea Mînăstirii Nămăieşti, sfinţind locul. Turla se prefigura dinaintea privirii noastre, straşnice mîini necunoscute o ridicaseră acolo în prima jumătate a secolului VI, într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc aparte. Măicuţele Gabriela şi Alexandra ne-au întîmpinat cu aceeaşi creştină bunăvoinţă. Zidurile mînăstirii se înalţă pe o stîncă aleasă de Domnul, ale...
Profesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia...
Ceea ce era de aşteptat, s-a petrecut!... S-au împlinit 70 de ani de la agresiunea neprovocată şi brutală a U.R.S.S. împotriva României - mai întâi, notele ultimative celebre din 26-27 iunie 1940 destinate guvernului de la Bucureşti, lansate sub ameninţarea recurgerii la forţa armată în cazul respingerii, iar, cu începere din 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa de către unităţile Armatei Roşii. Acţiunea s-a desfăşurat integral în litera şi în spiritul Pactului de neagresiune şi Protocolului său secret, ambele convenite şi subscrise la 23 august 1939 de...
Doamna Toamnă a alungat zilele toride ale lui verii, gospodarii nu mai prididesc cu pregătirile pentru întâmpinarea celeilalte „doamne”, viforoasa ce va sosi în curând ca să înveşmânteze pământul cu hlamida albului imaculat. Neastâmpărul celor ce cred în spusele lui Horaţiu, „Carpe diem!” - dar şi a celor ce încă mai cred în valorile neamului - în speţă, Societatea Culturală ART-EMIS şi câţiva entuziaşti oameni de cultură şi jurnalişti - i-a mânat pe meleagurile ungurenilor şi ale rumânilor băbenari, pentru a le fi alături la ceas de sărbătoare. La graniţa dintre anotimpuri, Societatea...
La Muzeul Municipal din Curtea de Argeş s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeşean Traian Duţă, o armură de doi metri înălţime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susţine arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independenţă, poartă semnătura pictoriţei Ioana Teodora Duţă, fiica...
ÂÂ Tema modului de construcţie a cetăţilor dacice a fost dezbătută mult timp de către cei mai mari istorici, atât contemporani cât şi din sec XIX și XX. Este adevărat că, publicul larg, îndeosebi la noi, în România, se inflamează repede după câte o idee, apoi aceasta cade în uitare şi în felul acesta nu mai ştim istorie, nu mai ştim cum s-au construit cetăţi, nu ma ştim pur şi simplu, poate chiar nu ne mai interesează, dar viața îşi urmează cursul ; sigur se vor găsi cercetători , istorici , arheologi, care din suflet şi pasiune , vor răscoli cenuşa istoriei, vor căuta documente, urme...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
„Dacă nu ne daţi ce vrem vă vom ataca”
Panica la nivel mondial provocată de războiul din Ucraina, fenomenele naturale extreme tot mai frecvente, în locuri inexplicabile, „decesele subite” de după vaccinare care îngrozesc omenirea, amestecul armat al SUA în internul tot mai multor state, constituie…
