Învierea

„Cu dor am dorit să mănânc aceste Paşte cu voi mai înainte de patima Mea”.[1]

„Mie să nu-mi fie a mă lăuda fără numai în Crucea Domnului”. [2]

„Crucea e punctul de sprijin al veşniciei noastre”. [3]

„Iisus ne aduce Învierea-firul transcendenţei noastre, pe care ni-l leagă de inimă.” [4]

Lumea în firescul ei creat se face remarcată şi devine strălucitoare prin originalitatea şi forţa gândirii sale spirituale reflectată în ipostasurile naţiunilor, care rămân în comuniune cu Dumnezeu. Întreaga viaţă a Istoriei se desfăşoară şi trăieşte plenar doar prin veşmântul şi podoaba filosofică...

Societatea Română de Radio , 1928, Dragomir Hurmuzescu- Ingineria românească (2) -

De ce invetează oamenii? Analizând istoria mai multor invenţii se poate spune că oamenii caută soluţii la problemele de care se lovesc la un moment dat. În cele mai multe cazuri aceste probleme îşi au rădăcinile în activitatea profesională.Un cercetător, un doctorand formulează o soluţie care trebuie verificată cu instrumentele existente, iar dacă nu există trebuie să le creeze, să le inventeze.O să dau exemplul unui inginer român , din a doua jumătate a secolului XIX care a inventat câteva dispozitive pentru a-şi finaliza teza de doctorat. Spre onoarea sa...

Spy Wars- Corespondenţă din Washington, D.C. -

James Angleton şi influenţa sa în contraspionajul Statelor Unite

În urmă cu două săptămâni s-a desfăşurat la Centrul „Woodrow Wilson" din Washington conferinţa internaţională „Cârtiţe, defectori şi înşelătorii: James Angleton şi influenţa sa în contraspionajul Statelor Unite". După cum relatam în primul episod, Tennent H. „Pete" Bagley, colaborator apropiat al lui James Angleton, a fost primul invitat care a luat cuvântul la reuniune. Discursul său a fost urmat de prezentarea făcută de Carl Colby despre tatăl său, William Egan - ofiţer în cadrul...

Fereste-ma Doamne de prieteni, Larry WattsConsiderabile documente şi idei

În 1985 am primit în Canada, de la editorul Ion Dumitru din München, două volume cartonate, În serviciul Mareşalului, de Larry L. Watts, recomandate printr-o prezentare superlativă ce mi-a stârnit interesul. Pe măsura lecturii interesul s-a transformat într-o impresie puternică, de neuitat aflând despre România şi Mareşalul Antonescu, evenimente istorice documentate cum nu am auzit sau citit în România sau în străinătate. Cu această ocazie, am aflat despre autor că a fost trimis cu o bursă Fulbright în România să cerceteze problema Ion Antonescu şi România în...

Daniela Varvara

- Deschidere spre universalitate şi cosmicitate -


Brâncuşi credea într-o eternă întoarcere a fenomenelor tip, care transcend derularea istoriei şi leagă constant prezentul cu cel mai depărtat trecut mitic[1]. În legătură cu sursele arhetipale ce se regăsesc în arta lui, s-au amintit, pe lângă cele ale artei populare, ale miturilor şi legendelor ţărăneşti din România, cele ale primitivismului, ale artei negre, ale mitologiei greceşti, ale înţelepciunii tibetane. De altfel, se poate intui caracterul complex al surselor de inspiraţie pe care a urmărit să le asimileze integronic în sculptura...

Învierea Domnului
„Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi"
(Canonul Învierii)

În existenţa aceasta, în creaţia lui Dumnezeu totul este un drum pentru că totul are o ţintă. Dumnezeu a făcut totul cu rost. El a dat fiecărui lucru o menire, o raţiune de a fi, o destinaţie. Evident, destinaţia finală în toate cazurile este Dumnezeu. Toate cele câte sunt ies din Dumnezeu şi se întorc la El, potrivit lui Dionisie Pseudo-Areopagitul şi altor mistici ai Bisericii creştine. Fiecare lucru are înscris în fiinţa lui, drumul. Înscrierea de către Dumnezeu a drumului şi a ţintei în...

Învierea DomnuluiRigorile vieţii cotidiene şi adormirea conştiinţei prin păcat au lovit greu în trăirea noastră religioasă. Principiul cauzalităţii şi explicaţiile ştiinţifice, uneori caricaturi ale acestora, au devenit gândirea magică a omului modern. Ele însă nu îi aduc fericirea, ci îl chinuiesc cu o continuă stare de nelinişte şi de sete, pentru că nu au nimic transcendent în ele. Primitivii Îl înlocuiseră pe Dumnezeu cu natura, noi L-am înlocuit cu auto-suficienţa, cu idolul autonomiei, care se hrăneşte din uitarea de Dumnezeu. De aceea ne vine greu să ne amintim că Dumnezeu a înviat. Cine este Dumnezeu...

Matematica infinituluiAşa cum progresele şi aplicările practice ale medicinii experimentale, statornicite de Claude Bernard şi şcoala sa, au recuperat stagnarea sfîrşitului de secol XIX din determinismul darwinist şi vitalismul lamarckian, medicul-scriitor Claudiu Popescu, Doctor în Ştiinţe Medicale, încearcă răscumpărarea stagnării manifestată în planul pieţei de idei contemporane. Sau cum, la începutul sec. al XVII-lea, viaţa intelectuală a Europei înregistrase o afirmare prin Bacon, Hobes, Descartes şi numeroasa pleiadă de gînditori, care au dărîmat limitele osificate impuse gîndirii şi creaţiei de scolastica...

Muntele AthosPentru a doua oară! De fapt am revenit! A fost ca o chemare! Prima dată s-a întâmplat în toamna anului trecut. Era sfârşit de octombrie! Ca şi acum frunzele se întorceau în pământul etern al toamnei, exersând foşnetul nemuririi. Frânturi din zilele-nopţi petrecute atunci m-au urmărit tot timpul. Drumurile de pământ furişate prin liniştea pădurilor ce parcă susţin pe umerii lor tainele cerului, sunt căi pentru gânduri aici! Călcându-le, într-adevăr, mă umpleam de gânduri! De toate gândurile trecute cândva prin mine şi multe altele. Simţeam cum tăcerea se preface într-o lumină caldă, o...

Ilie HozaSemne de punctuaţie ornithologică

Printre lucrări, la spart buturugi, la plantat prunii şi făcut alte nebunii, un punct cântăreţ, codroşul din grădină, câteva virgule galbene, de cănăraşi Serinus pe o sârmă, semne de exclamare, codale la codobaturi pe acoperişuri, dialoguri nazale de capîntortură pe costişă, cârlige de întrebare pentru lăstuni, pe cerul de cerneală diluată, puncte, puncte verzi, fain aliniate pe mlădiţele de vişin, ca o suspensie de ascultare la un cântecel pierdut de cuc; prin urzicile străluminate lipicios se mişcă, se plimbă acolade verzui de şopârle cârne, mă joc c-un...

Prof. Univ. Dr. George Anca(Securitate). Un securist şi încă unul, iar Aldea, m-au învârtit cu o maşină prin Bucureşti, de la liceul Caragiale spre periferie, într-un apartament confort II, cu măceşele omului pe ziar: n-aţi colaborat niciodată cu securitatea – şi de ce aş coblabora acum când plec în India – nu, că vrem să vă apărăm, o să vă întrebe omul nostru această parolă: în 1970 aţi fost la Paris? Răspundeţi: nu, în 1970 am fost la Roma, cam aşa ceva. Când a venit Enric Becescu şi a stat la mine câteva luni, până au aflat, m-au plimbat pe malul unui lac, la pescuit chipurile, şi am fost întrebat dacă în 1970 am...

Mareşal Ion Antonescu, Wass Albert, Ana PaukerDeşi cam timid, adevărul începe să spargă crusta care l-a acoperit ani la rând. Timonierul-şef al navei încă numită „România" a emis anul trecut o şocantă referire la fantoma nonagenară şi la Conducătorul Statului din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Departe de a fi un „fan" al actualului şef al statului, opinez că, deşi controversată şi violent comentată, declaraţia acestuia (nu tocmai dezinteresată) a reprezentat un moment al demnităţii, chemată „la judecata istoriei". Precizez că nu sunt xenofob, nu sunt rasist, nu sunt antieveu (nu folosesc expresia inexactă „antisemit"), ci...

Prof. Univ. Dr. Ion Coja22.000 de evrei arşi de vii la Antena 3 de Adrian Ursu

Petre Burlacu: Domnule profesor Ion Coja, v-am sunat să vă uitați la emisiunea lui Adrian Ursu despre cei 22.000 de evrei arşi de vii la Odesa şi alte fapte „reprobabile" din istoria României. Aţi urmărit emisiunea?

Prof. Univ. Dr. Ion Coja: Am văzut-o şi îmi pare tare rău că am văzut-o! Atâta mizerie sufletească la oameni tineri, care-şi mai zic şi istorici, este un spectacol tare trist, deprimant!... Adrian Ursu, care a tunat şi i-a adunat pe toţi la un loc - de unde i-o fi scos?!, mi se pare că mi-a fost student. Dacă nu mă înşel...

Prof. Univ. Dr. Adina BerciuCercetare de teren 2010-2012

La scurt timp de la stabilirea în Cerna, meglenoromânii, alături de confraţii nord-dunăreni şi reprezentanţi ai unor etnii din Dobrogea au urcat pe scena căminului cultural interpretând individual sau în grup şi cântece din repertoriul meglenoromân. Spre exemplu, în anii '70 ai secolului trecut, formaţia acestei localităţi avea 31 de instrumentişti, cei mai mulţi fiind de origine meglenoromână. Sigur, nici horele din sat nu lipseau. Din păcate, astăzi mai cântă doar unul dintre ei, la fluier, dar nu este de origine meglenoromână, el provenind dintr-o familie...

Ion MăldărescuÎn după-amiaza zilei de 1 aprilie m-a sunat un istoric şi m-a pus în temă că pe „cel mai premiat post de ştiri din România" - precum se autodenumeşte -, se dădeau în stambă câţiva actori, într-un spectacol al unor Păcălici care s-au dovedit a fi imitaţii de vipere, care-şi aruncau veninul asupra istoriei românilor. Un tânăr student la drept, rătăcit printre veninoasele târâtoare a încercat să aibă o altă atitudine, să iasă din atmosfera urât mirositoare a gurilor de viperă din care se scurgeau valuri de afirmaţii scoase din adâncul infernului, însă acestea l-au acoperit cu mâzgă...

Întâmpinarea DomnuluiÎntâmpinarea Domnului a fost aşezată ca sărbătoare de către Iustinian împăratul în secolul al şaselea, după ce, cinstind creştinii închinarea Pruncului în templu, a încetat cumplita epidemie de ciumă din Bizanţ. Cultul ortodox păstrează închinarea pruncilor la patru zeci de zile de la naştere, ca o amintire a episodului din viaţa Mântuitorului. Tradiţia bisericească oferă detalii în plus faţă de Sf. Ap. Luca: dreptul Simion era unul din cei şaptezeci de traducători ai cărţilor lui Moise din ebraică în greacă, la porunca regelui Ptolemeu al II-lea al Egiptului. Ajungând cu traducerea la pasajul de...

Testament pentru urmaşiDe jafurile şi asupririle la care erau expuşi românii noştri din Moldova dintre Prut şi Nistru, erau impresionaţi nu numai călătorii străini, ci şi ruşii şi chiar însuşi împaratul Alexandru I. Aşa, după patru ani de guvernare a generalului Harting, împaratul, în rescriptul sau către mitropolitul Gavril, cu ocazia numirii noului conducător al Basarabiei, cu titlul de vice-rege, generalul Bahmetev, scria urmatoarele:
„Sunt profund nemulţumit că în unele părţi, au ajuns la apogeu, din care cauza oamenii nevinovaţi ăşi lasă casuţele şi tot avutul lor şi fug de la noi, căutand adăpost peste...

Ioan Florin Stanciu
„Să nu-l înveţi niciodată pă dracu' să tragă cu puşca!" (Proverb popular)

Tovarăşu' Bălănică, brigadierul de la a II-a (viticolă) şedea pe-un scăunel de-o şchioapă, lustruit ca sticla şi-mi umplea cană după cană. Pereţii magaziei erau căptuşiţi cu fuştei egali de salcâm, decupaţi la milimetru şi zidiţi migălos, la dunga polobocului şi fără spaţii zadarnice, precum cărămizile sumeriene. De-o parte şi de alta, chiar în spatele brigadierului erau cele două butoaie gemene, a câte două sute de vedre fiecare, care dau acestui spaţiu atent drămuit o patină străveche de cramă mănăstirească. Şi...

opris-petreDin Washington, D.C., Dr. Petre Opriş relatează pentru revista ART-EMIS:

Conferinţa
„Cârtiţe, defectori şi înşelătorii: James Angleton şi influenţa sa în contraspionajul Statelor Unite"

Sub auspiciile Centrului „Woodrow Wilson" din Washington, DC a avut loc joi, 29 martie 2012, o conferinţă internaţională extrem de interesantă, cu tema: „Cârtiţe, defectori şi înşelătorii: James Angleton şi influenţa sa în contraspionajul Statelor Unite". Ideea principală a organizatorului reuniunii, dr. Christian F. Ostermann - director al programelor „Politici Publice şi Istorie" (HAPP), „Studii Europene"...

Pan HalippaPantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Culbota, judeţul Soroca - d. 30 aprilie 1979, Bucureşti), publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. A fost preşedintele Sfatului Ţării care a votat unirea în anul 1918. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. A fost şi închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române, exclus în anul 1948, a fost repus în drepturi în 1990. (Redacţia)

„Toata lumea, şi cu atat mai mult ruşii, care ocupau...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.