Istoria documentară a Greciei
Istoria documentară a Greciei (1943- 1951)

Joi, 8 martie 2012, Centrul Internaţional „Woodrow Wilson" din Washington DC (S.U.A.) a fost gazda generoasă a ceremoniei de prezentare a culegerii de documente intitulată „Istorie documentară a Greciei (1943-1951). Doctrina Truman şi Planul Marshall" („Documentary History of Greece: 1943-1951, Truman Doctrine and Marshall Plan", Papazisis Publishers, Athens, 2011, 496 de pagini).[1] Volumul respectiv a văzut lumina tiparului în luna iulie 2011 şi conţine un număr de 181 de documente traduse în limba engleză, referitoare la ajutorul economic...

lang wilfriedAcest articol a fost publicat în volumul de convorbiri, „Cercul vicios", Constanţa, Editura Dobrogea, 2006 autor Wilfried Lang. De atunci situaţia nu numai că nu s-a schimbat, dar s-a degradat ireversibil. Politica „prin noi înşine" a fost/este inexistentă, iar varianta „porţilor deschise" a fost aplicată, deliberat, în detrimentul general al românilor, aducând Ţara în pragul unei catatstrofe economice şi sociale. (Redacţia)

Unii români sunt îngrijoraţi de binele naţiunii şi problemele esenţiale ale Statului Român. Din păcate însă, aceştia sunt doar foarte puţini. Majoritatea populaţiei este...

Placa comemorativă Lunca prutului, 1941Veşti din nordul Bucovinei, de la Cimitirul din Mahala, raionul administrativ Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Un parastas în memoria românilor masacraţi de sovietici în Lunca Prutului.

Katynul românesc de la Fântâna Albă şi Lunca Prutului războiul, deportările, masacrele comise de sovietici şi slugile lor alogene împotriva populaţiei româneşti au secerat mii de vieţi omeneşti. Istoria trecutului nu poate fi şterse din memoria românilor nord/bucovineni şi din inimile tuturor românilor..

Masacrul de la Lunca Prutului

„În noaptea de 6/7 Februarie 1941 circa 400 de ţărani, în majori¬tate...

Ilie HozaDe sus ninge, din streaşină plouă/ Ca vremea de afară mi-e sufletul, în două/ La vârstă, mult iernatic, la Dor,...primăvăratic!

Vremea şi sufletul

Lopătat omăt greu ca plumbul, îmbibat de apă şi metale grele, cu burtoiu îmbuibat cu mâncăruri de fasole, sub ochişorii puicilor presuri, care aşteaptă să mă îndepărtez num-on-pic, ca să pice ca poamele ciorăşti peste grâuşorul înţepenit în ţărâna acoperită de carpeta moale de nea întărită de frigul de la orele înserării în beton, sadea! Apa topită din blăniţa de ninsoare aşezată deasupra stânjenului lemnos s-a scurs printre crenguţe şî surcele ş-a...

Prof. dr Gică ManoleChiar dacă a trecut aproape un secol de la desfăşurarea primului război mondial, unii istorici încă se mai întreabă dacă ar fi fost posibil sau nu ca acest conflict să fie evitat. Desigur, în cazul istoriei, îndeosebi a celei trecute, nu-şi pot găsi locul probabilităţile decât ca joc imaginativ, ca ipoteză inutilă şi sterilă. S-a şi spus, de altfel, despre istoria contrafactuală, un adevăr elementar, la îndemâna oricui: „nimic nu este mai inutil decât probabilităţile istorice"[1]. Presupunem greu, cu toate că avem acces la toate datele/determinările, cum şi de ce anume se produce un eveniment...

Ion Măldărescu„Dura lex, sed lex!" şi o întrebare shakespereană:
dacă legea-i strâmbă, „Ce-i de făcut?"

Prin anii '50-'60, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, a activat în S.U.A., sub scutul legii şi al eludării ei, Comisia de Cercetare a Activităţii Antiamericane, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Broyles. Printre măsurile impuse de această comisie s-a remarcat introducerea jurământului de loialitate faţă de naţiunea americană, pentru lucrătorii din sectorul public. Cu toate abuzurile comise, rămase ca o pată de murdărie pe obrazul Statelor Unite, era totuşi ţara lor, era Războiul Rece...

Expelled

„Political history is far too criminal and pathological to be fit subject of study." Istoria politică este prea criminală şi patologică pentru a constitui subiect de studiu. (W.H. Auden)


Pentru a explica infestarea eşichierului politic cu cei mai mari ignoranţi, cu cei mai mari şarlatani ai umanităţii şi starea precară în care a ajuns Mapamondul, vă recomand excelentul film al lui Ben Stein, „Expelled! No Intelligence Allowed!" (Exclus! Inteligenţa nu este permisă![1]). Nimic mai adevărat. Domeniu politic este singura ramură a activităţii umane, evitată de posesorii de intellect, dar...

grafica roMereu mi-am pus întrebarea ce a însemnat cu adevărat 15 Martie 1848 pentru românii din Transilvania, deoarece istoriografia maghiară şi aceea impusă de Mihail Roller la noi, în perioada stalinistă, au făcut din această zi un mit. În fapt, momentul 15 Martie a fost expresia împletirii unor idei liberale cu idei conservatoare-naţionaliste cultivate cu mult înainte de 1848 şi care atunci au atins apogeul. Programul revoluţiei ungare elaborat în 15 Martie 1848 conţinea 12 puncte, dintre care 11 se regăseau şi în programul revoluţiei românilor din Transilvania, formulat în 15 Mai 1848 la Blaj. Al...

Prof. Univ. Dr. Ion CojaCirculă pe Internet o lista cu evreii care au luat premii Nobel de-a lungul anilor. Impresionantă listă. Mai ales că, după ştiinţa mea, nici nu este completă. Cred că se mai pot adăuga câteva nume de evrei nobeleţi. Comentariul care însoţeşte această listă este ironic, sarcastic mai bine spus, la adresa arabilor, care, se zice, nu înţeleg cât de importantă este educaţia. Drept care arabii sunt puţini sau chiar inexistenţi pe lista lui Nobel. Ceva cam de genul ăsta. Adevărul este că evreii, cu oricine ar fi comparaţi dintre popoarele lumii, sunt pe departe poporul cel mai titrat cu premii...

Teama de toamnă - copertaUn nou tip de metaforă matematică

Magistru spiritual, creator al sistemului de gîndire matematică, „P sistem", Membru corespondent al Academiei Române, Membru al Academiei Europae, personalitate marcantă a secolului nostru, situat la o confluenţă de credinţe şi atitudini spirituale care ne solicită puternic admiraţia, Academician Gheorghe Păun îşi pune semnătura pe cartea de poezii, „Teamă de toamnă", Editura Tiparg, 2008. La fel ca un Pitagora modern, cel care în 580-500 î. Hr. a cuprins frumosul ca pe unul din elementele fundamentale ale filosofiei sale (prin teoria numerelor şi prin cea a...

Cornel Drinovan

Friedrich Nietzsche

Înainte de a fi dus la spitalul de psihiatrie acest „dement lucid", Friedrich Nietzsche, întins pe divanul său din Torino i se plângea prietenului Overbeck, venit în grabă, „de greaua misiune de a guverna lumea, ce-i revenea de acum înainte". El simboliza în persoana sa eşecul dezolant al supraomului. Friedrich Nietzsche s-a născut în anul 1844 în Röcken, lângă Leipzig, ca fiu al unei familii de pastori protestanţi. A studiat în Schulpforta şi a urmat filologie clasică la Bonn şi Leipzig. În primul trimestru, la Bonn, a asistat de asemenea la un curs de teologie. În...

Col. (r) Alexandru Manafu„Cu ziua de 22 iunie 1941 o nouă epocă începe însă în istoria poporului român. Nu efemera dictatură militară, nu ambiţiile nemăsurate şi vane ale unui personaj de operetă proclamat «conducătorul neamului» ci de astă dată este în joc însăşi existenţa României, ca stat liber şi independent. Mai mult. Odată cu declararea războiului, România a intrat pe calea marilor şi fundamentalelor prefaceri. Viitorul nu va lăsa multă vreme nedesluşite căile lui". (Lucreţiu Pătrăşcanu)

În acest an, România marchează 71 de ani de la intrarea în cea mai mare conflagraţie mondială, rămasă în limbajul uzual ca Al...

General (r) Dr. Mircea Chelaru

Există în istoria omenirii multiple exemple de erori „ştiinţifice” care s-au dovedit fatale cunoaşterii şi adevărului. În numele acestor erori s-au luat mii de vieţi omeneşti. Au fos arşi pe rug, traşi pe roată, decapitaţi, spânzuraţi, rupţi în patru de patru cai din patru zări, lapidaţi, ghilotinaţi, otrăviţi, sau împuşcaţi, oameni a căror vinovăţie a fost aceea de a fi susţinut adevărul natural. Rând pe rând, minciunile au căzut sub aspra pedeapsă a ştiinţei şi a revelaţiei imanente. Pământul nu mai este plat, soarele nu se mişcă de fel în jurul pământului, vrăjitoriile sunt demolate...

Dr. Dinu PoştarencuPledoaria nobilimii basarabene
pentru studierea limbii române
în instituţiile de învăţământ din provincie

La 28 ianuarie 1866, în cadrul Adunării Generale a Nobilimii din Basarabia a fost audiată comunicarea oficială din 20 ianuarie 1866 a tutorelui Liceului Regional din Chişinău, prin care instituţia nobiliară a fost informată despre următoarele:
1. Din 14 lecţii, prevăzute pentru predarea limbii moldoveneşti (corect, română) în cadrul liceului, 6 sunt programate spre a fi realizate în timpul orelor a cincea din orar, iar 8 – în timpul orelor de după prânz.
2. Zilnic, lecţiile durează până la...

Prof. dr. Gică ManoleTranziţia, ca timp istoric, vizează un hotar, depăşirea unor situaţii provizorii tulburi, edifică o stare de fapt căutată, premeditată. Modernizarea României, în ultimele două secole, a fost una relativă, fragmentară, imperfectă. De la fanarioţi încoace ne aflăm într-o perpetuă societate de tranziţie. Una din explicaţiile acestei nesfârşite stări de tranziţie poate consta în faptul că entitatea statală românească „modernă" a fost constituită pe un fundament greşit/eronat. Iar vinovatul nu este străinul, ci noi înşine. Adică cei care au constituit statul (începând cu Al. I. Cuza). Noi nu am...

Balasa NicolaeFagment de roman

În timp ce o ascultam pe mamaie şi încercam să despachetăm geamantanele, am auzit scârţâitul porţii din spatele casei.
- El trebuie să fie! – mi-am zis în gând şi am căutat, grăbită, în bagaje, luleaua, punga cu tutun şi sticla cu rachiu grecesc. Între timp, l-am auzit pe moş Gheorghe:
- Ioană, veni, fă, fata?
- Mai potoleşte-te, mă gălbejitule, cu ăl întrebat! Că mâine, poimâine, o iei din loc şi nu o să am cu ce să te îngrop! La popă, bani, la gropari, ca la gropari, ăla cu gorna nu suflă nici el degeaba... Fir-ar al focului de umblat! ...Şi de mat! Că m-ai mâncat de nu mai...

Alexandru ObluCapitolul al II-lea

„Dumnezeu nu joacă zaruri" a spus Albert Einstein, recunoscând, în felul acesta, indirect, perfecţiunea Universului creat de Divinitate - Creaţie pe care savanţii ca el, purtători constelaţi (geniali) de haruri înscânteiate de Acelaşi - au datoria să o lumineze, s-o desluşească şi explice semenilor lor, (celor mai puţin pătrunzători, mai puţin înluminaţi), pentru a le-o apropia de înţelegere şi de suflet. Adevărul este Unic şi sensul fiinţării acestui Adevăr este cel ce ne va face liberi cunoscându-l şi încrezători ireversibili în Izvorul Vieţii care-şi este Sieşi şi va...

Bibliopolis- Gând aniversar -

Când timpul, nemilosul operator al Trecerii, îmi dăruieşte clipe pentru suflet, mă trezesc, într-un gest reflex (consolidat sub presiunea ameninţătoare a inamicului deja invocat), întinzând mâna spre modesta-mi bibliotecă. Şi stereotipul meu ar trebui să vizeze, logic, cărţile şi revistele încă necitite sau cu lectura nefinalizată. Adesea, însă, nu se întâmplă aşa, gestul meu mecanic îndreptându-se spre raftul cu revistele BiblioPolis, volume parcurse deja în primele 2-3 zile de la primirea lor consecutivă. De ce se întâmplă asta?, ar fi o întrebare firească. Şi tot firesc...

Yasmina Moscovici

- Pictură consonantă cu primăvara vivaldiană -


Privită ca o moştenire lăsată de nume celebre, pictura florală continuă să fie una dintre cele mai agreate teme, sursă principală de inspiraţie şi pentru pictoriţa Yasmina Moscovici. Patruzeci şi una de pînze în ulei cu teme florale, reunite sub titlul „Cîte visuri şi cîte primăveri", au adus Primăvara pe simezele Muzeului Municipal din Curtea de Argeş. Yasmina Moscovici, născută în Barquisemeto, Venezuela, căsătorită cu profesorul român, filologul Paul Moscovici, a absolvit Facultatea de Filozofie din cadrul Universităţii Centrale din...

Ioan petru CulianuDacă România a avut expresioniştii ei, atunci Culianu a fost unul dintre cei mai dotaţi protagonişti în particularităţi expresioniste, suferinţă, decepţii, degenerare, eşec. A intrat poate şi în pact cu Diavolul, ca dr-ul Faust sau Giordano Bruno şi, ca urmare, a avut parte de un sfârşit înfiorător. A fost profesor universitar în Olanda şi USA unde, cercetător erudit, şi-a ales ca temă principală de cercetare fenomenele oculte care veneau în contradicţie spectaculară cu tradiţiile şi credinţa pentru care înaintaşii săi moldoveni şi-au dat adesea viaţa numai ca să le păstreze neîntinate...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.