Pictoriţa Tina Popa va împlini în prima lună a lui 2012 o vîrstă de invidiat, în sensul carierei profesionale, dar şi pentru că nu-şi conţine latura de pierderi în vămile biologice; ea ilustrează tipul de imbold pentru generaţiile culturale al căror campion e întruchipat acum, la noi, de Neagu Djuvara. Bogăţia listei de acte generoase şi vocaţia frumosului la Tina Popa sînt conţinute într-un bilanţ de peste cinci decenii de activitate. În luna septembrie, expoziţia cu care a fost invitată în Tecuciul natal, sub egida muzeală a marelui nativ al urbei, pictorul Gh. Petraşcu, conţine 55 de...
Pictoriţa Tina Popa va împlini în prima lună a lui 2012 o vîrstă de invidiat, în sensul carierei profesionale, dar şi pentru că nu-şi conţine latura de pierderi în vămile biologice; ea ilustrează tipul de imbold pentru generaţiile culturale al căror campion e întruchipat acum, la noi, de Neagu Djuvara. Bogăţia listei de acte generoase şi vocaţia frumosului la Tina Popa sînt conţinute într-un bilanţ de peste cinci decenii de activitate. În luna septembrie, expoziţia cu care a fost invitată în Tecuciul natal, sub egida muzeală a marelui nativ al urbei, pictorul Gh. Petraşcu, conţine 55 de...
În scopul achitării anticipate a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu a încurajat exporturile de produse speciale româneşti. Astfel, în cursul anilor '80, tehnica de luptă, armamentul, muniţiile şi alte materiale militare realizate în fabricile din România au ajuns într-o serie de state din Africa. O dovadă în acest sens este raportul semnat la 23 mai 1989 de generalul-colonel Vasile Milea şi trimis lui Nicolae Ceauşescu. Printre altele, ministrul Apărării Naţionale a amintit despre un contract în valoare de 64,8 milioane dolari, negociat în iunie 1988 de reprezentanţii României şi...
Lucrarea Ulmeni, Maramureş - Studiu monografic - autori: prof. Mircea Boţiş şi pr. Radu Boţiş (Galaţi, Editura OLIMPIAS, 2011) - reprezintă mult mai mult decât o simplă abordare descriptivistă a unei localităţi sau, eventual, o succintă incursiune în istoria ei. Ea îşi depăşeşte spectaculos caracterul monografic la care ne-am fi aşteptat, în mod firesc, de la o lectură de asemenea natură, exprimând - cu maximă forţă de sugestie - ataşamentul uriaş al autorilor faţă de ambientul socio-cultural, spiritual şi economic în care îşi derulează ciclul de zi cu zi al vieţii. Nu trebuie însă să credem...
Odinioară, pe vremea când în redacţia revistei „Luceafărul" lucrau Mihai Ungheanu (redactor şef-adjunct) – coleg de studii şi de cenaclu, din cadrul Facultăţii de Filologie bucureşteană, poeţii Grigore Hagiu şi Ion Gheorghe, dădeam şi eu târcoale să public versuri, înainte de a ajunge la profesorul George Ivaşcu, de la „România Literară". M-am trezit derutat, şi-ntr-un caz şi într-altul, când mi s-a ordonat să-mi selectez zece poeme (10!) pentru a fi supuse (ulterior) lecturii de specialitate. No comment! Nu sfaturi, nu-ndemnuri, cenzură, orientare tematică, forme stilistice preferate...
A sosit, negreşit, momentul ca, lăsând deoparte toate calculele şi jocurile politice, toate schemele savante, în esenţa lor pseudoştiinţifice, toate tentativele disperate ale unei „societăţi civile" compromise de a mai lustrui ceea ce-i ireparabil, aşadar este absolut necesar ca problemele trecutului să fie dezbătute cu istoricii. Cu aceia care au dovedit că ştiu ce înseamnă a munci în biblioteci şi arhive, române ori străine, care ne-au oferit descoperiri capitale, care posedă operă, care ştiu ce înseamnă a purta un dialog ştiinţific, în spiritul clasicului adagiu Sine ira et studio...
Se cade să recunoaştem tradiţia de viaţă a oricărui popor, dar înainte de toate, specificul nostru naţional, românesc.
„Undeva, cândva", ca să folosesc titlul uni film de răsunet, a avut loc lansarea unor volume nou-apărute, după care au urmat dezbateri pe diverse teme. Aici vreau să mă opresc, să insist asupra unui aspect: moderatorul întâlnirii, nu tocmai inspirat - după părerea mea -, rostise în cuvântul domniei sale, citez: „... în contextul intrării României în Uniunea Europeană, problema naţională este caducă..." apoi, deschiderea „dezbaterilor" i-a fost oferită unui profesor de...
Pentru a vedea efectele neaşteptate ale bolilor, să ne oprim mai întâi asupra unei scurte descrieri a bolii, care urmăreşte să o definească. În trecut, începând cu Hipocrate care spunea că tot ce supără pe om trebuie numit boală, manifestările patologice se recunoşteau după semne evidente împricinatului sau anturajului: durere, tuse, culoare ş.a. Astăzi sunt recunoscute patologii care eludează observaţia pacientului şi medicului, fiind vădite doar cu investigaţii moderne, cum este analiza sângelui sau radiografia. Pentru a numi condiţia unui om care nu este sănătos se folosesc multe cuvinte...
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus. De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte...
Occident - Orient, o paradigmă a „inconştientului colectiv"Studiu de animaţie culturală
În 1941, marele logician român Anton Dimitriu scria o carte despre diferenţa dintre „Orient" şi „Occident", ca o bipolaritate menită să regleze structura esenţială a spiritului. Pornind de la poziţia fundamentală a plasării „Occidentului" într-un spaţiu strict conceptual, concluzia filosofului este că mai degrabă „Orientul" este cel care potenţează civilizaţia occidentală, chiar şi prin contrast. Aşadar, termenul de occident / occidental, greu de descris chiar şi pentru un pasionat al paradoxurilor, nu...
Eu îndur astăzi, tu ai îndurat ieri, ei au îndurat alaltăieri. O altă realitate istorică, decît cea din cărţi şi documente, conjugă adevărul. Cert este că niciodată nu le-a fost bine românilor în istorie. Şi cu niciun chip nu vreau să fiu servantul maşinăriei de manipulare. Sistemele economice, politice şi sociale, ridicate pe baza schemelor capabile să le determine apogeul, conţin în aceeaşi măsură şi reţetele care să le determine prăbuşirea – controlată, asistată de către făcătorii lor. Ajuns la acest punct mort, pentru că a fost hrănit din escrocherii fabuloase şi din exploatarea...
În vara anului 2009, a apărut la Editura Humanitas lucrarea „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa", autor Lucia Hossu Longin (211 p.). Respectivul general reia multe dintre minciunile vehiculate în urmă cu peste două decenii în cărţile „Moştenirea Kremlinului" şi „Orizonturi roşii", neamendate de doamna Lucia Hossu Longin. Scrise şi rostite cu nonşalanţă, minciunile lui Pacepa sunt spulberate la o analiză a realităţilor istorice. Ne vom referi la una dintre cele mai grosolane minciuni. În cartea publicată de doamna Lucia Hossu Longin, generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa declara...
„Minciuna din literă", Editura Helis, 2010
Gheorghe Dobre, poet, prozator, ziarist, editor, critic, fondator şi conducător al Asociaţiei Culturale HELIS, redactor-şef al revistei HELIS şi director al editurii omonime, autor a peste zece cărţi de poezie, proză, eseu, critică. Poetul „exerciţiilor de libertate, devoratorul de iluzii", scrie Minciuna din literă, un volum de eseuri şi proză, extrem de interesant. Parcurgîndu-l, am avut sentimentul unei duble identificări: mai întîi l-am descoperit pe poetul, prozatorul şi criticul Gheorghe Dobre. Apoi am avut revelaţia unei personalităţi...
„Mulţi oameni privesc lucrurile aşa cum sunt şi se întreabă, de ce? Eu privesc lucrurile aşa cum ar trebui să fie şi mă întreb: de ce nu?" (John Fitzgerald Kenedy)
Proiectul ITER - „Un Soare artificial"
Am arătat în numerele precedente, bazele şi mecanismul producerii procesului de fuziune, faptul că fuziunea nucleară ar putea constitui sursa de energie curată şi inepuizabilă a viitorului omenirii. Fuziunea nucleară este procesul care alimentează cu energie atât Soarele cât şi alte stele. Soarele şi stelele nu sunt altceva decât sfere de plasmă compuse în principal din hidrogen. În centrul...
„Românii sunt un popor fără istorie, destinați să piară în furtuna revoluției mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propia lor existență, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (Karl Marx și Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)Dialog cu Prof. univ. dr. Ion Coja
Petre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, circulă pe Internet acest text, acest citat. Autorul se...
La reuniunea de la Caserta, Italia, din data de 6 septembrie a Comisiei pentru Afaceri Politice din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, a avut o intervenţie prin care a reiterat că toţi membrii Consiliului Europei trebuie să respecte angajamentul fundamental faţă de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea religioasă a cetăţenilor europeni. Cu acest prilej, senatorul Viorel Badea a prezentat membrilor comisiei două situaţii punctuale de îngrădire...
Cuprins: Artus/ paşii răspântiilor/ rouei/ întrebatu-ne-am/ târăşte-mă/ latră-mă/ vrut-am/ Orlando/ aşteptare de umbră/ m-oi închina/ tu cu/ Gayatri/ bas Bach/ euforie brâncoveană/ lăsându-ne bătrâni/ danţul de s-ar rupe/ plecasem ghid/ margarete//artus
scrise haine pe post de hiene/ dezbrăcaţi-mă dendro caloiene/ mormintele nu se mai mănâncă/ incantaţie dată din brâncă// avem interzis jarul stejarului nene/ busturi usucă-ne aliene/ ne-om rescrie umbrele încă/ până la zece fă-ne româncă// las' brustur ia-ţi ghimpii gim/ flori de salcâm Ierusalim/ săptămâna viitoare tei înflorim// şi ce mai...
„Faguri de rouă", Editura Conphys
Academia Militară - actuala Universitate Naţională de Apărare, din Bucureşti - are, în evoluţia sa postbelică, două momente necunoscute opiniei publice de pe plaiurile mioritice. Evocate în istoria orală, a celor ce au trăit clipe incredibile, dar cu un tâlc aparte, în perioade vitrege, din deceniile însemnate de secera şi ciocanul impuse de marea putere, pe atunci, cea de la Răsărit. Primul s-a petrecut pe timpul când liderul României - oficial proclamată republică populară -, temperatul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se străduia să găsească o soluţie pentru diminuarea tutelei Kremlinului, al cărei...
Sau povestea unui ţap ispăşitorSă vă spun drept, domnule, eu întotdeauna am ştiut ce se întîmplă cu angajaţii mei. Şi nu pentru că-i monitorizez cu mijloacele acestea moderne, cu vreo mini-camera sau cu vreo tehnică de control psihologic. Doamne fereşte! Nu, domnule, eu ştiu ce fac aceşti oameni pentru că ştiu cum gîndesc. Pricepi dumneata? Acest cum e foarte important pentru că mă poate duce la ce.Bineînţeles că oricînd pot greşi, dar cu siguranţă în cazul despre care m-aţi rugat să vorbesc am avut dreptate aproape pînă la capăt. În mod normal nu divulg astfel de informaţii, dar dumneata...
Ion Catrina (Caracal)După spusele (şi scrisele) prefaţatoarei – Profesoara Veturia Adina Colceag, la romanul Păpuşa de sticlă, Craiova, Editura Contrafort, 2011, 380 de pagini, actuala scriere „ne oferă, de această dată, o nouă formă de abordare prin apariţia romanului psihologic". Anterioarele, tot romane (Potecile destinului, 2003, Tărâmul umbrelor, 2003, Pământul îngerilor, 2006, Cerul infernului, 2006, Urmaşul, 2009), au „urmărit disoluţia satului românesc în secolul trecut", după sublinierea exactă, făcută inteligent de către aceeaşi profesoară. De altfel, substanţa critică a prefeţei...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
Noile arme de distrugere a statelor
Schimbările climatice din ultimele decenii, care au provocat daune planetei şi, în consecinţă, deteriorarea sănătăţii umane, demonstrează capacitatea tehnologiilor de generaţie nouă de a provoca dezastre cu urmări tragice. Perioadele de caniculă extremă,…
