Opris PetreAjutoare militare româneşti pentru state din Asia şi Africa

După achitarea integrală şi în mod anticipat a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu şi-a continuat politica privind exporturile masive de armament, muniţie şi tehnică de luptă, fabricate în România. O parte a produselor respective se realizau cu ajutorul licenţelor sovietice primite în anii '60 şi la începutul anilor '70 şi au fost exportate în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. O altă parte a fost trimisă, sub diferite forme, în mai multe state din Asia şi Africa. De exemplu, în anul 1969, conducerea...

nencescu marianConferinţele publice şi Ateneele populare
Studiu de animaţie culturală

Circumscrisă aşadar noţiunii de spaţiu public, ideea amenajării, la nivel urban, de spaţii destinate educării populaţiei a constituit una dintre marile cuceriri ale vieţii comunitare spre care aspira societatea burgheză. Veacul romantic a asistat la organizarea de noi instituţii de cultură puse la dispoziţia cetăţenilor. Lumea a început tot mai mult să citească, să meargă la teatru, să viziteze muzee, să participe la conferinţe. După modelul francez, conferinţa şi lectura publică au devenit principalele forme de...

Ion MaldarescuAdevărul nu este nici suma unor cunoştinte şi concluzii, nici abstracţie convenţională, este, pur şi simplu Adevăr. Deşi am mai amintit de catastrofalul proiect „România Medievală", apreciez că o reiterare a subiectului este benefică. Pentru cine încă nu a aflat, Institului Cultural Român şi Ministerul de Externe al României au demarat un costisitor proiect - şapte milioane de euro - pentru promovarea culturii şi a istoriei noastre (?). Pentru perioada Evului Mediu a apărut volumul „România Medievală", o lucrare contestată vehement cu argumente imposibil de ignorat, de către specialiştii în...

Mironov Alexandru
„În anul 3000, pe un stick vom duce biblioteca lumii în sistemul solar"

Maria Diana Popescu: Stimate domnule Alexandru Mironov, de unde, de cînd pasiunea pentru S.F.?

Alexandru Mironov: Am învăţat să citesc la vârsta de 4 ani şi jumătate, pe „20.000 de leghe sub mări”, a lui Jules Verne. Părinţii au început să mi-o citească, şi pentru că ei n-au înţeles că nu trebuie să se oprească deloc din citit – cartea era, este o capodoperă – am fost nevoit să învăţ să citesc „din mers”. Am terminat cartea singur. A fost fatal.

MDP: Ce se va citi în anul 3000? ...

Mircea Vulcanescu
Tezaurul românesc - portret în „oglindă"


Mircea-Aurel Vulcănescu s-a născut la 4 martie 1904 (pe stil nou) - 19 februarie (pe stil vechi); tatăl - Mihail Vulcănescu - era inspector financiar la Pieleşti (localitate din Dolj), mama - Marioara - născută Tomescu, era casnică. Îşi începe studiile universitare în toamna anului 1921, înscriindu-se, simultan, la Facultatea de Litere şi Filosofie şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti; are ca modele spirituale pe Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie şi al Facultăţii de Drept, în 1925...

Academia Dacoromana - siglaFundaţia Academia DacoRomână aminteşte că, la 30 august, s-au împlinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. Aşa-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut în istoriografia română sub denumirea care-i dezvăluie adevărata sa esenţă: un odios diktat. Din păcate, acest oribil fapt istoric a trecut, astăzi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare în masă. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea şi comentarea unor ştiri derizorii sau „mondene". Este necesar să reamintim - cel puţin o dată pe an - că acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform...

Belu Capsa MarinelaUmilit, şocat de gestul şi de vorbele Mădălinei, înţelegând că totul era pierdut, că strategia lui eşuase, că fusese egoist când i-a propus să se căsătorească cu el în această situaţie idioată în care s-a băgat, fără să se apere s-a ridicat uşor şi a plecat, gânditor. „Ce mă fac acum? Ce-o să zică ai mei? Trebuie să rezolv cumva încurcătura asta. Aşa îmi trebuie dacă sunt un tâmpit! Şi am cheltuit deja cu meniul, cu lăutarii, Doamne, dă-mi o idee!", se frământa, conştient de ridicolul situaţiei. Simţind că s-a răcorit, tremurând toată de furie şi jignită de gestul lui, Mădălina a închis...

Vasilescu GabrielaÎndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda). În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi...

Alexandru Marchidan - Poeti dupa gratiiToate relele se întâlnesc în temniţă ca într-un bâlci; dacă ar fi fost vorba doar despre un exerciţiu de imaginaţie, modul de exprimare dintr-un poem ca „Panopticum" (Aurel Dragodan, p. 253) ar stârni cel puţin zâmbetul, prin capacitatea de a descrie cu umor scene din lumea întoarsă pe dos. Dincolo de valoarea documentară, multe texte au şi valoare literară. Mă refer în special la textele lui Radu Gyr, Andrei Ciurunga, Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Nichifor Crainic, Ionel Zeană. Aurel Dragodan este cel care se detaşează de suferinţă (dar şi de ceea ce am putea numi „mistica...

Ion-Măldărescu, art-emisAu trecut peste 67 de ani de la invazia sovietică şi instaurarea comunismului în Romania, realizată cu nemijlocitul sprijin regal, şi consolidată cu ajutorul „baionetelor sovietice" - aceleaşi care, trei ani mai târziu l-au forţat pe rege să abdice. Opera a fost desăvârşită de Ana Pauker, Emil Bodnăraş, Petru Groza şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului birou al lui Mihai I, urmaţi de Roitman-Chişinevski, Nicolski, Răutu... M. Roller & Co. În noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu, de comun acord cu faptul că numai Mareşalul...

Popescu Claudiu
(scenariu inspirat din fapte realizabile)

(într-un colţ de sală, la o masă verde, dimineaţa la deschiderea bibliotecii, un tînăr gînditor. Multe cărţi pe masă, toate deschise, un dicţionar gros, nişte notiţe, un stilou. Vitraliile luminate, linişte, puţini cititori şi un sentiment înălţător de libertate sufletească, de singurătate fericită şi creatoare. Tînărul priveşte în sus, sprijinit în pumni, şi îşi zice:)

O, cîtă literatură pe un subiect atît de mic! În medie două sute de articole pe an despre o proteină, de douăzeci şi cinci de ani de cînd au descoperit-o. De fapt e o problemă...

Anca GeorgeVoi mărturisi, pe sărite, întâlniri cu filosoful. N-am avut curaj să notez ce-am ascultat - asta făceam şi, probabil, îi puneam întrebări, ieşit cu ajutorul lui din principiala intimidare cognitivă. Mi-a spus că mi-a scris la Roma o scrisoare, resto in posta, dar s-a pierdut în timpul lungii greve a poştaşilor itelieni din 1973. Şi dedicaţiile - standard, „cu dulce dăruire" - le-am pierdut, una a rămas, pe Rostirea filosofică românească, la Cornel Berbente, când eram directorul bibliotecii Politehnicii şi unde l-am invitat, la telefon. pe Noica să conferenţieze, argumentând că şi Heidegger...

Brucar Teodor
Despre ignoranţa limbută

Ştiţi care-i defectul nostru? Că suntem perfecţi. O ţară de talentaţi. Norocul nostru? Că le ştim pe toate. Dacă mi-aş scrie memoriile, aş titra, cu fior patriotic: „Eu sau Despre ignoranţa limbută". Delirul ăsta de omniscienţă ne întăreşte în faţa tuturor încercărilor. Ne căleşte. Am căpătat o voluptate incredibilă de a descrie dezastrul şi, povestindu-l cu amănunte picante, de a ne detaşa de el, ca şi când nu ni s-ar întâmpla nouă. Televiziunile de ştiri le augmentează pe toate. Parcă au un singur slogan imprumutat de la Conu' Caragiale: „Simţ enorm şi văd...

Belu Capsa MarinelaEra o după-amiază de duminică frumoasă de vară, cu soare mângâietor şi linişte îngerească. Sătenii se odihneau după zilele grele de muncă la câmp, în aer se simţea un miros îmbietor de struguri necopţi şi de lucernă abia cosită, doar melodia unor viori rupea liniştea, anunţând că în sat era nuntă mare. Timpul parcă se oprise în loc a mirare, nici o frunză nu se mişca în ram, animale şi păsări dormitau prin ogrăzi, o moleşeală plăcută îmbrăţişa natura. Ieşită la şosea, la poarta din faţa casei, doar Mădălina privea de-a lungul drumului, ascultând atentă lăutarii şi suspinând dureros. Simţea...

Vasilescu GabrielaDin documentele găsite recent în arhive, rezultă că membrii P.C.R. şi unii cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, au fost înştiinţaţi cu mult înainte, de către agenţii sovietici, despre ultimatumul ce avea să fie trimis României în iunie 1940. Pe plan diplomatic situaţia ţării noastre era tot mai grea:
- Anglia, care garantase graniţele României nu era dispusă să se certe cu Rusia;
- guvernele din Înţelegerea Balcanică au dat răspunsuri evasive;
- Germania recomanda să se satisfacă pretenţiile Rusiei.
În aceste împrejurări deosebite, Carol al II lea a hotărât convocarea Consiliului de...

Buzatu GheorgheTitlul articolului, realizat în temeiul unor cercetări de durată şi de predilecţie în bibliotecile şi arhivele româneşti sau străine (Rusia, S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Germania), reflectă o realitate despre care, evident, s-a tot vorbit şi se va mai discuta, dar care, în contextul evenimentelor tragice pentru români, din 1940, toate decurgând asemenea unei reacţii în lanţ din Pactul Hitler-Stalin de la 23 august 1939, a fost decodificată de un remarcabil om de ştiinţă, economistul de faimă mondială Mihail Manoilescu (1891-1950). Ca politician sau diplomat, a eşuat lamentabil, având în...

Constantin Tanase
Constantin Tănase (5 iulie1880- 29 august 1945)

„În ţara asta, ţara pâinii/ Să aibă pâine chiar şi câinii/ Guvernul nostru ne obligă/ S-avem o zi de mămăligă/ Lor ce le pasă cum e trăiul/ Scumpiră trenul şi tramvaiul/ Scumpiră tot, la cataramă/ Până şi pâinea şi tutunul/ Şi când înjuri pe şleau de mamă/ Ei, cică, eu fac pe nebunul."

Constantin Tănase, s-a născut la 5 iulie 1880 şi vreme de cinci decenii a smuls milioane de zâmbete, descreţind frunţile românilor. Imensa popularitate de care s-a bucurat în viaţă poate fi asemuită cu a unui alt mare artist, Matei Millo. „Pamfletele" recitate...

Acvilele si UrsulPe 25 IULIE 2011 ambasadorul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin iese la rampă cu o afirmaţie „sforăitoare" şi-l acuză pe preşedintele Băsescu de „fascism" deoarece acesta a declarat la postul de televiziune B1 TV ca şi el ar fi dat ordin Armatei Române să treacă Prutul, în 22 iunie 1941, explicând clar că „România avea un aliat şi nişte teritorii de recuperat". Apoi tovarăşul Rogozin mai stă un pic, mai cugetă puţin şi trânteşte altă declaraţie mai „înveninată" pe blogul său personal: „Românii s-au purtat mai rău şi dacât germanii pe teritoriul URSS în al Doilea Război Mondial!". Cam astea-s...

Opris PetreÎn perioada 4-9 iunie 1989 s-a desfăşurat pe teritoriul Bulgariei o aplicaţie militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, denumită codificat „BALKAN-89". La manevrele planificate de Comandamentul Forţelor Armate Unite (CFAU) au participat mari unităţi din Bulgaria, Uniunea Sovietică şi România.[1] În volumul său de memorii, intitulat „Condamnat la discreţie", viceamiralul Ştefan Dinu a menţionat faptul că, în anul 1989, „în sudul României, două aplicaţii militare au fost mai importante, în iunie – „Balkan 89" şi în august „Mariţa 89", ambele orientate pe direcţia de sud, spre...

Basarabia antisovietica
Documente de arhivă extrase din volumul „Basarabia antisovietică"

Documentul 22
„APROB" „SANCŢIONAT"
VICE-MINISTRU AL AFACERILOR PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI
INTERNE AL RSS MOLDOVENEŞTI
GENERALUL-MAIOR CONSILIERUL JUDICIAR DE STAT
(KULIK) (KAZANIR)
14 iunie 1954 15 iunie 1954
Î N C H E I E R E
1 iunie 1954 or. Chişinău, RSSM
Eu, împuternicitul executiv superior al MAI al RSSM, căpitanul KOROTKOV, examinând cererea cetăţenei COJOCARI şi dosarul privind deportarea nr. 1887 pe GROZA Ioan Grigorievici, anul naşterii 1884,
AM STABILIT :
La MAI al RSSM s-a adresat cetăţeana COJOCARI Evghenia Efimovna cu o...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.