De ce sînt atîtea probleme în sistemul de sănătate? Să o luăm metodic: multe din posturile cheie scoase la concurs, adică cele la mare căutare, sînt cu dare de mînă ocupate anual de pilangii, de odrasle ale boşilor şi afaceriştilor, de fiii şi fiicele medicilor deja în sistem, cum poate deja aţi bănuit. Medicii valoroşi au depus un juramînt pe care îl respectă, însă există plîngeri în fiecare an că rezidenţiatul e fraudat pentru amatorii cu bani, care mai tîrziu îţi taie o mînă în loc să-ţi scoată un apendice. Mai mulţi medici absolvenţi care au susţinut examenul de rezidenţiat în noiembrie...
De ce sînt atîtea probleme în sistemul de sănătate? Să o luăm metodic: multe din posturile cheie scoase la concurs, adică cele la mare căutare, sînt cu dare de mînă ocupate anual de pilangii, de odrasle ale boşilor şi afaceriştilor, de fiii şi fiicele medicilor deja în sistem, cum poate deja aţi bănuit. Medicii valoroşi au depus un juramînt pe care îl respectă, însă există plîngeri în fiecare an că rezidenţiatul e fraudat pentru amatorii cu bani, care mai tîrziu îţi taie o mînă în loc să-ţi scoată un apendice. Mai mulţi medici absolvenţi care au susţinut examenul de rezidenţiat în noiembrie...
„Domnesc pe neam și țară calmuci cu cap de câineA căror mutră slută și-adânc dobitocească
N'o 'ntrece decât doară inima lor câinească".
DOINA
De la Nistru pân-la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân-la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos la vale
Şi-au facut duşmanii cale;
Din Satmar până-n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici...
De la Nistru pân-la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân-la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos la vale
Şi-au facut duşmanii cale;
Din Satmar până-n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici...
Să ne aducem aminte de Eminescu nu doar pe 15 ianuarie şi pe 15 iunie, ci în fiecare zi. Poetul „nepereche", cum avea să-l numească George Călinescu, cel care a dat măsura geniului creaţiei româneşti, ca valoare absolută, înscriindu-se, după aprecierea lui Tudor Vianu, alături de Dante, Goethe, Shelley, Hugo, în galeria valorilor universale, Eminescu este sărbătorit an de an. Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit pînă acum timpul - Mihai Eminescu - aşa cum scria şi Nicolae Iorga în 1909, se deosebeşte de toţi scriitorii vremii sale şi prin aceea că „opera lui întreagă n-are nici cea...
În nopţi de veghe sau dincolo de somn, cu ochii închişi, mă apropii de sufletul tău, Mareşale. De ce mi-e dat să nu-ţi cunosc mormântul? Nici măcar cenuşa; în ce vad ţi-a fost înnecată?O fi blestem?
Dar cine poate să blesteme pe cel ce s-a jertfit prin viaţă pentru a-l său neam, precum Hristos odinioară?
Dar cine în afară de Domnul poate judeca pe cel ce prin credinţă îşi îndemna poporul să înfrângă balaurul roşu ce de la răsărit ne călca? Şi chiar dacă un tribunal nevolnic şi netrebnic te-a judecat pe tine, noi ştim că el a fost plăsmuit şi manevrat tot de cei din răsărit care îţi doreau...
În urmă cu trei ani, Sharon Weinberger reporter independent de securitate naţională, specializată pe probleme de ştiinţă şi tehnologie militară, semnala apariţia unui prototip ameninţător, o armă emiţătoare de unde milimetrice, denumită Active Denial System. Comentariile ei avizate, privind înalta tehnologie din domeniul military, au apărut pe blog-urile de securitate naţională, dar şi în diverse publicaţii: Washington Post Magazine, Ardezie, Natura, Discover, Financial Times şi Săptămâna aeriană & Space Technology. Ea este autoarea imaginarei călătorii prin Pentagonul ştiinţific - Underworld...
Un balaur uriaş se ivise la Dunărea de jos. O nouă mare urgie, după prăvălirea legiunilor romane peste trupul Daciei, se ridica în istoria cu martiri, sfinţi şi eroi a neamului nostru, coborâtor de dincolo de timp. Aşa vorbesc miturile, basmele şi aşa simţim noi urmaşii pelasgilor, tracilor, geto-dacilor, daco-românilor, nemurirea firii noastre şi aşa ne trăiam ritmicitatea secretă, fără să căutăm explicaţii. Avem însă nostalgia întreagă a celor care simt că vin de foarte departe, pe cărările secrete ale iniţierilor de taină. Simţim elementele primordiale ce ne-au întemeiat, reflexia din...
Săraci sau înstăriţi, fiecare după posibilităţi, românii au aşteptat sărbătorile de la capăt de an, nu ca în alte dăţi, mai săraci, cu mai puţine „pretenţii" sau „rafinamente", cu porcul tăiat... de pe listă, mă rog, cu ce s-a găsit. Super-marketurile aprovizionate din belşug cu produse sintetice, E-uri, glutamaţi de tot soiul, fungicide inoculate în produsele vegetale modificate genetic fără gust natural, cu şi alte binefaceri ale civilizaţiei globaliste, nu au mai fost la fel de aglomerate ca în anii precedenţi. În peisajul citadin au apărut şi inevitabilii cerşetori „sezonieri", obraznici...
A apărut la editura Anastasia, o folositoare „Introducere în antievoluţionismul ştiinţific – despre evoluţia omului de către om", de Oana Iftime, biolog. După cum declară autoarea în prefaţă, luând ca premisă faptul că ştiinţei i-a fost impus materialismul în efortul general de a înlătura pe Dumnezeu din creaţia Sa, cartea meditează asupra consecinţelor sociale şi îşi propune să respingă numai pe criterii ştiinţifice ipotezele despre originea abiotică a vieţii şi despre evoluţia biologică a speciilor, în aşa fel încât să demonstreze că sunt false şi că realitatea prezisă de ele este...
Un alt început. Un alt an al speranţei. Al porţilor deschise către vis. O punte spre lumea gândului de a fi, de a cunoaşte şi de a iubi. Un an în care ne dorim cu toţii ca lacrimile să sece, râurile să curgă molcom, norii să-şi reverse preaplinul printr-o sită căptuşită cu aripi de îngeri, dealurile să-şi plimbe umerii pe puf de păpădie, pădurile să-ncremenească etern cu rădăcinile în apele Timpului, iar drumurile să-şi alunece tihna pe un covor de granit fermecat.Un an cu agenţi obosiţi de zâmbet, cu funcţionari rupându-şi liniştea în fâşii de miere, cu trotuare mirosind a glas de lună şi...
- Speranţa vede invizibilul, simte intangibilul şi împlineşte imposibilul" (Charles Caleb Calton)
- „ Adevăratul mister al lumii este vizibilul, nu invizibilul" (Oscar Wilde)
- „Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni, iar circumferinţa nicăieri". (Blaise Pascal)
- „Universul este un cerc al cărui excentru e pretutindeni, iar circumferinţa nicăieri". (Autorul)
Din start trebuie spus că aceasta este o acţiune sortită eşecului, dar speranţa...
Acceptând, astăzi, teoria Big Bang-ului, înseamnă că suntem pe această planetă albastră, numită Pamânt sau Terra, ca pe o navă cosmică, în zbor...
După ceai, o feliuţă de pâine cu unt şi două pupături, am coborât în faţa blocului. În stradă, pe trotuar, înainte de a porni la drum, am aruncat o privire spre balconul clădirii în care locuiam. Din dosul perdelelor, priviri. Undeva, cu ochii parcă lacrimând, fata vecinei mele, o fâţă răsfăţată, ce credea că funduleţul i-ar fi fost pictat de Botticelli, când stătea de vorbă cu Cel de Sus, şi numai după aceea trimis de El spre facere, în lume. Mai jos, cu un etaj, baba cu inventarul şi prognoza. Ştia până şi culoarea chiloţilor, pe care îi îmbrăcam în fiecare dimineaţă. Ştia despre ieri...
Pentru cei care nu-l cunosc pe generalul maior Peter Cosgrove, este un Australian care-şi iubeşte ţara aşa cum orice militar o face, indiferent de ţara în care se află. El este apreciat drept o „comoară australiană", iar principalele sale însuşiri sunt: voinţă, discernământ, inteligenţă, compasiune şi umor. Generalul Peter Cosgrove AC Ioan, MC (născut la 28 iulie 1947) a fost comandant al unor formaţiuni de luptă în Malaezia, Vietnam, Marea Britanie, India, comandant al forţelor internaţionale în Timorul de Est, şef al Forţelor de Apărare între anii 2002-2005, când s-a retras din serviciul...
Onorul la Mareşal!
Emoţionant! Un text scris cu şapte decenii în urmă îşi găseşte un puternic ecou în vremea noastră. Mareşalul Ion Antonescu şi-a iubit cu devotament patria şi neamul pentru care a devenit martir, purtându-se demn până în ultima clipă a vieţii: „în afară de crime şi furturi, mă solidarizez şi iau asupra mea, toate greşelile pe care, cu ştiinţa sau fără ştiinţa mea, le-am făcut." În timp ce fabricanţii de istorie îl asasinează în fiecare zi, iată, cuvintele sale rămân mereu vii şi ne arată astăzi calea cea bună de urmat. Acum, la cumpăna dintre anii 2010-2011, când Ţara trece...
Aho, aho copii şi fraţi,
Staţi puţin si nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi.
Şi cuvântul mi-ascultaţi.
Am plecat să colindăm
Pe la case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi !
Hăi, hăi...
Staţi puţin si nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi.
Şi cuvântul mi-ascultaţi.
Am plecat să colindăm
Pe la case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi !
Hăi, hăi...
S-a sculat mai an,
Bădica Traian
Şi-a-ncălecat pe-un cal învăţat,
Cu şaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătase,
Împletit în şase,
Cât viţa de groasă,
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat,
De arat şi semănat.
Şi-a pornit într-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi...
Bădica Traian
Şi-a-ncălecat pe-un cal învăţat,
Cu şaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătase,
Împletit în şase,
Cât viţa de groasă,
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat,
De arat şi semănat.
Şi-a pornit într-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi...
Să ne amintim cîteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:- Trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfîrşit şi de început de an să se desfăşoare într-o armonie perfectă. - În Ajunul Anului Nou, bărbatii merg cu Plugul, iar copiii cu Pluguşorul. Obiceiul se datează din timpuri, precreştine, când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi pentru belşugul gospodăriei. Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi însoţesc urările cu clinchete de clopotei. În dimineaţa de Anul Nou, copiii încep colindul cu Sorcova, astfel cei sorcoviti vor avea noroc şi...
21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi peste doua decenii de ruinare a României şi de rătăcire a românilorFiecare naţiune, fiecare popor are istoria sa, are simbolurile sale, mai mult sau mai puţin bogate în semnificaţii şi evenimente trăite de-a lungul timpurilor. Drapelul este şi va rămâne un simbol sacru care „vorbeşte" tăcut, înţelept şi înălţător despre un neam, o ţară. Îi trăieşte prezentul şi viitorul, îi luminează fiinţa sa ca popor de sine stătător.Din toate vremurile şi până azi, la toate popoarele, pe drapel s-a depus şi se depune cu venerare jurământul de credinţă...
Descendent al unei familii olteneşti care s-a interferat cu istoria devenirii şi afirmării naţiunii române în momente nodale ca cele din 1821, 1859, 1877-1878, 1914-1918, ori au fertilizat-o cu contribuţii ilustre în ştiinţă, tehnică, economie, artă, literatură, diplomaţie şi pe câmpul de luptă, Henri Coandă a păstrat până în amurgul vieţii memoria înaintaşilor, considerându-se produsul lor şi al meleagurilor pe care s-au succedat generaţiile Coandă, ale căror efluvii le-a purtat cu sine pretutindeni. Totodată, putem afirma că Henri Coandă reprezintă chintesenţa Familiei Coandă şi întruchipează...
Zilele acestea, la PRO TV, distinsul prezentator „al emisiunii Meteo, Florin Busuioc, comenta, de altfel pertinent, ideea coform căreia, statisticile nu duc, neapărat, la concluzii ce pot sta, oricând, în picioare. O simplă medie artitmetică, fie ea şi ponderată, nu ne luminează, nici pe departe, în domenii de graniţă, cum ar fi cel al ştiinţelor comunicării, al adevărului, al problemei înţelegerii, al limbajului etc. Că statistica e necesară, nimeni nu contestă, dar, de la a fi necesară şi până la a crede că staticianul sau sociologul, interpret al unor date, este un un fel de inginer şi...
Fecioara astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peşteră Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci" (Condacul Naşterii Domnului).Se spune că pe vremea regelui Ptolemaios Philadelphus al II-lea, cel care a construit Farul din Alexandria (deci, cu vreo 270 de ani î.d.Hr.) trăia un bărbat învăţat pe nume Simion (bătrânul Simion despre care se vorbeşte în Biblie). El a fost unul dintre cei 70 de bărbaţi care au fost însărcinaţi să traducă Vechiul Testament din limba...
În ideea că nu peste mult timp va deveni Franks de România, Jeffrey Franks, s-a costumat cu haina mioritică. În schimbul banilor daţi cu grea camătă de F.M.I., şi-a rezervat dreptul de a-şi băga nasul, tot mai insolent, în orice domeniu al treburilor noastre interne. Aşa s-a ajuns la forţarea altor împrumuturi, la dublare, la triplare şi la „emiterea de obligaţiuni", încât FMI controlează România şi lumea de la casele de bani. Ţările lovite de catastrofa F.M.I. s-au ales cu datorii uriaşe şi falimente economice. Cele care s-au trezit din adormire, precum Brazilia sau Argentina şi au alungat...
| ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |
Editorial
Agenţia Anti-Naţională a Cenzurii
Sferele de influenţă din România şi cele europene se calcă pe picioare, iar securiştii noştri „săracii”, pentru că nu mai sînt ai noştri, nu mai ştiu ce protocoale să execute. Această suprasaturaţie de la noi, din Europa şi de pretutindeni va schimba istoria?…
