Pedagogul şi istoricul Andrei Grosu este binecunoscut în cercurile profesionale, social-politice şi culturale din Republica Moldova. Calităţile profesionale şi morale deosebite, intelectul avansat al domnului Andrei Grosu au deschis undă verde pentru poziţii şi funcţii prestigioase pe care le-a exercitat cu demnitate pe tot parcursul vieţii. Dacă cineva ar putea pune la îndoială cele spuse mai sus, e de ajuns să intre la o audienţă la şeful Secţiei invăţămînt din sectorul Rîşcani din municipiul Chişinău, Andrei Grosu, şi dubiile vor dispărea. Prin voia intîmplării am fost martor, când o persoană, care avuse o întrevedere cu domnul Grosu a exclamat: „Mai rar oameni ca domnul Andrei Grosu! Se pare că e născut pentru a ajuta, susţine şi promova oamenii, în deosebi generaţia tânără. Am auzit multe cuvinte frumoase la adresa dînsului, iar astăzi m-am convins personal!"

Născut la 22 septembrie 1952 în satul Cioara din părţile Lăpuşnei într-o familie de ţărani înstătiţi, Andrei Grosu s-a dovedit în scurt timp a fi un copil deosebit, fapt observat în clasele primare, când dragostea de carte şi memoria fenomenală l-au pus în rândul celor mai buni elevi a şcolii din localitate. În clasele superioare situaţia nu s-a schimbat. L-am cunoscut pe Andrei când deja împlinise 18 ani. Era în toamna anului 1970, eram tineri şi fericiţi că suntem studenţi la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău. Un băiat înalt de un metru optzeci şi cinci, cu un aspect fizic plăcut, îmbrăcat cu gust, modest şi calm, trăsături, care-I caracterizau autocontrolul de invidiat. Fiecare cuvânt spus de el era bine chibzuit şi pus la locul lui. Acesta era Andrei Grosu! Am devenit prieteni, iar prietenia durabilă. Adevărul este că pe tot parcursul anilor de studenţie, până în prezent, Andrei Grosu s-a dovedit a fi un coleg şi un prieten devotat, săritor la nevoie... dar, despre domnia sa am mai scris pe blogul „Secretele Istoriei" la rubrica „Oameni Deosebiţi".

Domnul Andrei Grosu a scos de sub tipar o carte deosebit de interesantă atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi social-cultural. Este vorba de o descoperire ştiinţifică, despre situaţia reală în Duma de Stat a Rusiei privind problemele Basarabiei, încorporată încă din 1812 de Rusia ţaristă. Lucrarea se referă la rolul trădător al majorităţii delegaţilor din partea Basarabiei al intereselor naţionale în Dumă, evidenţiază un adevărat erou, un rus de rit vechi, locuitor al satului Teleneşti, care s-a dovedit a fi înger păzitor al limbii române din Basarabia (căreia ruşii îi spuneau „limbă moldovenească"). Gândurile şi mintea lucidă a ţăranului deputat Dionisii Petrovici Gulikin, au depăşit secolul său. Ele sunt şi în prezent la fel de actuale, încât îţi face impresie, că au fost spuse nu în urmă cu o sută de ani, ci ieri. Descoperirea ştiinţifică a domnului Andrei Grosu este majoră, deoarece în istorie încă nu s-au mai întâlnit cazuri, când un singur om, un ţăran simplu (dar care pe parcursul activităţii sale în Dumă a dovedit că are cunoştinţe enciclopedice-Al.M) a pornit un război împotriva unui imperiu. Andrei Grosu, autorul acestei excelente cărţi descrie cu lux de amănunte, că eroul său a fost o figură importantă în istoria Basarabiei şi că locul acestuia este în manualele de istorie. Unde s-a mai vazut un rus în Basarabia să apere cu atâta îndârjenie ţăranii, care l-au delegat şi limba română vorbită de aceştea? Autorul şi-a pus drept scop, reabilitarea bunului nume al lui Dionisii Gulikin, meritele acestuia în lupta pentru restabilirea în şcoli şi Biserică a limbii române. Cartea apărută recent este o lucrare ştiinţifică de valoare incontestabilă, chiar dacă domnul Andrei Grosu din modestia pe care-l caracterizează, afirmă că este doar o carte de popularizare a ştiinţei. Am fost primul cititor al acestei minunate lucrări, şi vreau să menţionez că este scrisă cu un suport documentar de excepţie.Tema a fost studiată de autor până la cele mai mici detalii şi este scrisă într-o limbă accesibilă în egală măsură oamenilor de ştiinţă şi publicului larg. Sunt sigur că mai devreme sau mai târziu la baştina deputatului Dionisii Gulikin în orăşelul Teleneşti va fi înălţat un bust, în memoria acestul Om minunat, care a depus un efort considerabil pentru îndulcirea vieţii ţăranilor din Basarabia ocupată de ruşi, în păstrarea limbii, istoriei şi obiceiurilor naţionale româneşti în aces petic de pământ multpreapătimit.

În activitatea de cercetarea a istoriei Basarabiei din secolul trecut, istoricul Andrei Grosu a făcut o deosebit de importantă descoperire, a găsit un exemplu demn de urmat pentru ruşii, ucrainenii, evreii etc. care locuiesc în prezent în Republica Moldova. Evident, „Moldavskii velikoross" (Marele rus din Moldova) este o carte binevenită în bibliotecile publice şi particulare de la noi. Din discuţie cu domnia sa, am înţeles că în curând va apărea şi versiunea în limba română. Nu-mi rămâne decât să-l felicit pe prietenul şi colegul meu de breaslă domnul Andrei Grosu cu acest real succes, să-i urez multă sănătate şi noi descoperiri în domeniul ştiinţei istorice, iar pe dumneavoastră vă îndemn să găsiţi cartea şi să o citiţi cu atenţie, pentru a vă convinge, că afirmaţiile corespund adevărului istoric.