Dacă la Nietzsche ideea de stil cultural era apanajul unui trecut romantic, motiv de atitudini profetice, în prezent stilul cultural este consolidat sub forma unor categorii de acţiuni cognitive, prin fereastra cărora sînt urmărite atent toate creaţiunile spiritului uman: de la cartea scrisă, la gazetărie, cronică, oratorie, la statuie, la tablou, de la ideea de prietenie culturală, la templul creştinismului şi pînă la coordonatele unei întregi morale omeneşti. Cu această amprentă de stil cultural, Ioan Barbu, un cărturar superior, personalitate cu vocaţie etică, maestru al cuvîntului, scriitor, editorialist, publicist şi întemeietor al primului cotidian privat din România postdecembristă, Curierul de Vâlcea, a cucerit de-a lungul vremii o poziţie categorială şi iată, ne invită astăzi în „Bazarul sentimental" - preţioasă colecţie de peste o sută de piese publicate în presă: eseuri, cronici, puncte de vedere - analize reflectorizante ale unei epoci în descompunere morală, radiografii, portrete, miniaturi, scrisori caracteriologice şi documentare, memorii, exerciţii de prietenie şi neuitare, alte eseuri elaborate special pentru volum.

Adăugam acestora creditul deosebit pe care îl reclamă volumul prin prezenţa pleiadei de intelectuali, staturi pregnante, aşezate comunicativ în pagini, într-o frenetică aşteptare a cititorului, o aşteptare vecină cu istoria. Înainte de a fi explicată, trebuie constatată, consemnată ca atare, cu prezenţele din ea, care o înnobilează. Protagoniştii, personajele, eroii acestui volum-document, pregătiţi să supravieţuiască în vreme prin numele dobîndit, vin din rîndul prieteniilor valoroase, cultivate decenii la rînd: scriitori, gînditori, doctori în ştiinţe, istorici, pictori, sculptori, medici, diplomaţi, arhitecţi, profesori, înalte feţe bisericeşti, filosofi, inovatori, alte categorii de spirit din ţară şi din străinătate. Trăiesc printre noi, sînt voluntarii care nu cer nimic, dar continuă drumul spiritualităţii româneşti, fără de care am fi lipsiţi de identitatea noastră ca popor în lume: Constantin Zărnescu - întîiul exeget al textelor şi aforismelor lui Brâncuşi, Nicolae State-Burluşi, George Astaloş, Doru Moţoc, Matei Vişniec, Ion Gârniţă, Ion Andreiţă, Corneliu Barbu, Ştefan Dumitrescu, Dumitru Şteflea, Filip Teodorescu, Horia Muntenuş, Marie-Hviere Mass, Nicolae Sofianu, Gheorghe Dican, George Maior, Donatella Donati, Dumitru Viezuianu, Gabriel Gherasim, Eva Iova, Nicolae Moga, Dan Puric, Medi Wechsler Dinu, Filip Teodorescu, Gheorghe Dragomir, Constantin Mateescu, Teodor Bulza, Sora Ana Pascal, Carmen Daniela, Pompiliu Manea, Nicolae Radu, Veniamin Micle, şi regretatul George Ţărnea. Din rîndul acestor scutieri, istoria îi va recruta pe cei mai buni. Volumul nu intenţionează să pună în circulaţie anumite nume, protagoniştii au deja o reputaţie. Urmînd registrul de unitate în diversitate, volumul se organizează ca instrument prin care cititorul primeşte informaţii despre evoluţia vieţii spirituale româneşti, poate vorbi cu trăitorii întru continuitatea sa, cu slova scrisă, cu încrustarea în piatră, în culoare, în lemn, dar şi cu operele celor plecaţi în veşnica lumină. Prin înseşi titlurile atent selectate, autorul implică cititorul în acţiune, îl invită cărturăreşte să empatizeze cu valorile.

Distinsul scriitor Ioan Barbu aduce prin volum argumente în¬vestite cu darul de a ne deschide ochii faţă de ceea ce ar trebui asimilat şi ce nu, faţă de creatori, de spiritele treze ale prezentului, cele care întregesc cu netăgăduite sporuri conştiinţa culturală a cetăţii. Un aliaj preţios, prilejuind rare şi cu totul superioare momente, paginile cărţii aduc o undă de luminare a fenomenului cultural modern. Ai o imensă bucurie să ţii în mîini atîtea biografii, este bucuria asemănătoare aceleia simţite de Goethe, cînd a aflat despre isprava naturalistului englez, căruia i-a reuşit clasificarea norilor după „tipuri". Nu e puţin lucru să adăposteşti în acelaşi „bloc" de carte o diversitate în unitate. Este ca şi cum ai încerca să pui ordine în împărăţia norilor. Ideea e grandioasă, operaţia ordonatoare, săvîrşită sub semnul prieteniei valorice, nu dez¬minte prin nimic pretenţia la acest titlu şi epitet: „Bazarul sentimental", o carte reprezentativă, de care trebuie să se ţină seamă, fidelă fenomenului în termeni proprii, de folos cititorului matur, care deschide gustul de contact cu ceea ce s-ar denumi timpul culturii române. Încărcat de semnificanţi şi semnificaţii, cu ecou neaşteptat în rîndul cititorilor, „Bazarul sentimental" atrage atenţia în mod special asupra autorului, domnia sa, Ioan Barbu, nume de prestigiu în conştiinţa contemporană, la a cărui biografie adăugăm ediţia de faţă, care va rămîne martor peste vreme asupra unor lucrători întru spirit, precum şi asupra rezonanţelor creaţiilor lor. Substanţa comună care circulă prin fiecare pagină sau biografie de autor deţine aceea frumuseţe şi importanţă, care ne duc cu gîndul că încrederea în destinul culturii trebuie menţinută cu orice preţ.

Cei care trăiesc din şi în lectură nu pot separa volumul de faţă de cărţile bune ale prezentului, acesta definindu-se clar ca o contribuţie valoroasă, o potrivire a tonului în raport cu notele culturii locale şi naţionale. Nu rataţi „Bazarul sentimental", o carte-document a realităţii culturale, cu obiectul unei atît de comprehensive prietenii şi atitudini valorice!, care face ca toate săbiile să încapă în aceeaşi teacă. „În epoca aceasta haotică", citîndu-l pe postmodernistului Harold Bloom, apariţia unei astfel de cărţi, sub forma unei istorii pe scurt, orchestrează o extrem de ispititoare provocare la lectură, menită să pună în evidenţă profilul omului de cultură contemporan, etapele dificile sau entuziaste ale întemeierii sale.