„Am îmbrăcat iubirea în coperţi de piele./ Să o păstrez, să o apăr de trecerea timpului./ Ea e precum cartea,/ Trebuie ştearsă de praf,/ răsfoită, trăită/ între început şi sfârşit." Aceste frumoase versuri scrise de doamna Carmen Sofianu sunt expresia unei trăiri interioare de o intensitate maximă, sunt expresia unei sensibilităţi aparte, poate peste limitele normalului. Titu Maiorescu spunea că poezia, ca toate artele, trebuie să exprime frumosul, ori poeziile doamnei Sofianu din volumul „Atingeri", apărut în anul 2010 la Editura Conphys din Rm Vâlcea, exprimă frumuseţea sentimentului de iubire, fiind vorba de poezie de dragoste, poezie care îţi încălzeşte sufletul ca nişte atingeri ale unor picături de sublim. Unele dintre versurile sale sună melancolic: „Altădată aveam un loc al nostru,/ o cameră a iubirii,/ unde intram/ unul lângă altul,/ povestind despre noi./ Acum locul/ a intrat în renovare de decor,/ iar noi în renovare de sentimente.", altele reprobator: „Te-am văzut trecând pe strada mea./ În dreapta ta e ea,/ Atât de singură şi atât de prinsă/ De mâna ta.", dar toate conţin căldura iubirii, acea efuziune a sufletului fără de care devenirea lumii acesteia ar fi fost un şir de întreruperi fără sfârşit.

Când întrebările sufletului rămân fără răspuns şi poeta e conştientă de insignifianţa sa în spaţiu, caută şi găseşte refugiu în împăcarea cu sine însăşi şi cu concreteţea lumii: „Când am ştiut că sunt/ un grăunte de nisip pe o plajă,/ lucrurile au fost mult mai simple./ Am înţeles lupta cu valurile,/ ploaia măruntă a toamnei,/ vânturile năpraznicei ierni./ Am învăţat de la toţi/ şi am mers mai departe,/ bucurându-mă de tot ce-mi este dat." Pledoaria pentru iubire cunoaşte, cum e şi firesc, şi grăuntele îndoielii în sentimentele celuilalt, poeta Carmen Sofianu înţelegând că dragostea poate fi uneori un cerc de lacrimi din care cu greu găseşti drumul de ieşire: „Revin la scris/ şi umplu foi/ şi-apoi le rup/ că n-are rost/ cu gânduri/ să te-ncurc./ Şi-n suflet car/ găleţi cu plumb/ Căci tu nu ştii/ nici cât, nici cum..." Cele 36 de poeme din volumul „Atingeri", al doamnei Carmen Sofianu dau măsura unui suflet nobil, sensibil, iubitor de frumos, unui fin observator al vieţii şi unui delicat cultivator al celui mai înălţător sentiment uman: dragostea. Concluzionând, credem în vocaţia de poet a doamnei Carmen Sofianu şi aşteptăm cu interes următoarele roade ale trudei sale statornice pe ogorul cuvintelor.