2084Peste cincizeci de ani, mondializarea va aduce islamismul la putere - prezice scriitorul algerian Boualem Sansal, autorul cărţii „2084", vădit inspirată din celebrul roman al lui George Orwell "1984". Sansal apreciază că scriitorul britanic „a făcut o bună predicţie, mereu valabilă", întrucât „cele trei totalitarisme imaginate de el (Oceania, Eurasia şi Estasia) se contopesc astăzi într-un sistem totalitar pe care îl putem numi mondializare" Boualem Sansal este necruţător, într-un interviu pentru agenţia France Presse, când îşi explicitează mesajul cărţii: „Suntem cu toţi guvernaţi de Wall Street.". Dar „acest sistem totalitar care a zdrobit în calea sa toate culturile, a întâlnit la un moment dat ceva cu totul neaşteptat: resurecţia islamului. [...) În analiza mea, totalitarismul islamic va învinge, pentru că se sprijină pe o divinitate şi o tinereţe care n-are teamă de moarte, în timp ce mondializarea se sprijină pe bani, confort, lucruri inutile şi perisabile". Autorul romanului (de ficţiune, în care pandantul lui Big Brother este profetul Abi) constată că „dinamica mondializării musulmane" este în plină acţiune, căci „după lumea arabă ai Africa, islamul se propagă şi în Occident, cu o prezenţă fizică tot mai vizibilă a bărboşilor, femeilor cu voal şi a comerţului halal". În treacăt fie spus, cam în acelaşi fel vede Franţa anului 2022 şi scriitorul francez de succes Michel Huellebeque în cartea sa de răsunet „Supunerea". Şi nu doar el. Oricum, europenii „se înşeală în privinţa islamului aşa cum s-au înşelat şi asupra comunismului" şi de aceea subestimează ameninţarea, avertizează scriitorul algerian.

În tărâmul imaginar Abistan, unde se concentrează toate totalitarismele inventate vreodată de oameni pentru a distruge inteligenţa, se vorbeşte doar abilang, căci toate limbile pământului sunt interzise, nu se pun niciodată întrebări şi se scandează neîntrerupt incantaţii sacre. Există, totuşi, un singur om care cutează să sfideze sistemul, neînfricatul Ati, care caută ieşirea din coşmar şi reintrarea în normalitate. Dar până la sperata normalitate, romanul compune o „realitate utopică" pe cât de cumplită, pe atât de rezonantă cu actualitatea clipei internaţionale. Căci, mărturiseşte scriitorul, „cartea mea depăşeşte actualitatea şi mai ales problema statului islamic, întrucât Islamul se răspândeşte în lume altfel decât pe calea acestei organizaţii, care, ca şi în evoluţia specilor, este o ramură condamnată. Acest aşa-zis Stat Islamic seamănă teroare şi haos, dar e sortit să dispară. În schimb islamismul în versiunea sa totalitară şi cuceritoare se înscrie într-un proces lent şi complex. Puterea lui se extinde nu doar prin violenţă. Ea se face şi prin îmbogăţirea statelor musulmane, crearea unei finanţe islamice, investiţia în învăţământ, media sau activităţi caritabile. Abistanul este rezultatul acestei strategii pe termen lung" - atrage atenţia scriitorul algerian asupra unei paradigme de resurecţie a islamului totalitarist mult mai subtilă, dar practic (încă) ignorată de mentalul colectiv, dar şi de puternicii zilei de pretutindeni.
Într-un roman atât de sumbru, pe care unii îl apreciază a fi mai atroce decât cartea celebră a lui Orwell, autorul strecoară totuşi o nuanţă de speranţă. El afirmă că „toate sistemele totalitare se prăbuşesc. După domnia islamismului va veni o nouă mondializare, dar nu ştiu sub ce formă", susţine cu candoare scriitorul Boualem Sansual, retras acum la pensie după o carieră de funcţionar, într-o mică localitate pierdută undeva în Algeria profundă.