Rar mi-a fost dat să văd o desfăşurare epică, la scriitorii contemporani, mai decisă decât cea a buzoianului Titi Damian. Poate, cu excepţia lui Nicolae Breban nimeni nu a demonstrat atâta tenacitate în arhitectura scrisului. Începând cu romanul de debut, „Fagul” (2005), continuând cu „Umbra” (2008) şi „Norul” (2011), iată-l pe Titi Damian ajuns la trilogia „Muscelenii”.
Trei volume însumând 1107 pagini, scrise într-o cadenţă constantă, denotând un echilibru inclusiv cantitativ al fiecăruia în parte. Într-o prefaţă generoasă, onestă, semnată de Florentin Popescu, el însuşi originar dintr-o...
Primul studiu aprofundat despre stilul lui George Anca[1]
Cu ani în urmă, într-o discuţie pe Internet cu originalul cărturar şi scriitor polivalent care este George Anca, îl sfătuiam pe „dodistul” originar din Ruda Vâlcii, să-şi teoretizeze stilul; eventual – să-l „lanseze” printr-un manifest, în felul în care o făcuse Florentin Smarandache, întemeietorul paradoxismului. Sugestia nu era nouă şi venea tardiv, fiindcă scriitorul îşi scrisese deja, în acest stil, cea mai mare parte a operei sale. Răspunsul său a fost sincer, dar nu lipsit de o anumită ambiguitate: „Nu-l teoretizez şi n-o voi...
- 120 de ani de la naștere -
Cine a citit romanele „ Ultima noapte de dragoste și prima noapte de război” și „Patul lui Procust” a descoperit în autor un însingurat, practicând confesiunea într-o dramatică zbatere de idei. Om al antitezelor, Camil Petrescu, ca și eroii săi, plutește în incertitudine. Cu o copilărie și o adolescență obscure de care nu vrea să vorbească, Camil Petrescu își începe destăinuirile cu tinerețea. Născut la 9 aprilie 1894, dintr-un funcționar de poștă obscur, care dispare imediat după nașterea scriitorului, și Ana Petrescu, mama sa, cu o profesiune incertă, rămasă...
Volumul lui Raul Bribete, Caniculă în diamant, publicat la Editura Marineasa, Timişoara, 2008, propune un discurs al conexiunii subtile cu matricea unei de/conceptualizări aschemice, un fior al tragicului, estompat în variabilitatea unei desprinderi de ludicul catharsic al euforiei lirice, într-un imaginar al purificării în pulberea dezmărginirii în sub/stratul pendulului foucaultian, mimetic şi necenzurat. Imaginea diamantării se constituie, în textul bribetian, în acea osmoză a poetizării prezumtive, a acelei descătuşări aproape organice, o erupţie în magma fluidă a încarcerării în modelarea...
Nietzsche afirma că, „în natura ei, existenţa este aparenţă, iluzie, perspectivă, este o lume care făureşte alte lumi noi”, precum poeţii făuresc o lume a lor. O lume asemănătoare aceleia în care ne atrage, ca într-un naufragiu, şi ne absoarbe fiinţa cu o gracilitate emoţionantă, de acolo, din depărtările Americii, poetul şi jurnalistul Mihai Gheorghiu, în cartea „Suflet însângerat”. Din „cartierul copilăriei pînă în momentul în care poetul urcă „în trenul vieţii, traversînd „jungla lumii”, substanţa imagistică şi ardentă a volumului - creaţie a unui estet, a unui romantic în flagrant, emană...
Romanul „Apelul de Urgenţă”, autor Elena Adriana Răducan, apărut la Editura „Sitech”, din Craiova, în anul 2012, probează ştiinţa de a studia stările şi frământările sufleteşti ale unei tinere, elevă în clasa a VII-a, urmărită evolutiv până la absolvirea liceului. Introspecţia psihologică nu este percepută ca un proces izolat, ci prin dinamismul comportamentului Dariei, ce dă la iveală un caracter spontan, cu o disponibilitate spre dialoguri deschise. Instanţele comunicării narative plasează acţiunea romanului la Craiova, Marea Britanie, Franţa, la începutul mileniului III. „Apelul de Urgenţă” este...
Cum zarva şi tumultul sărbătorilor sfârşitului de an nu sunt deloc propice lecturilor, priveam cu puţină tristeţe la cartea trimisă cu ceva vreme în urmă de Harry Ross, oftam şi treceam mai departe, aşteptând răbdător clipele în care tihna cea binevenită este completată, în modul cel mai fericit, cu cititul unei cărţi despre care eşti sigur că te va încânta. Desigur ştiam şi acest lucru deoarece nu este pentru prima oară când citesc o carte scrisă de acest autor prolific, fascinant şi, mai mereu, surprinzător. Prin urmare, când amorţeala specifică oricărui sfârşit de agitaţie a venit, am deschis...
Pe fundalul autumnal, de o coloristică nuanțată, își poziționează Victor Burde noul volum de versuri, care nu produce o ruptură programatică față de cărțile precedente (Se roagă pădurea, Așternut pe frunza toamnei, Sub zodia peștilor, Descântec de rouă, Legenda Panaghiei, fata care s-a îndrăgostit de soare). Se păstrează tonul molcom al rostirii, preaplinul afectiv, duioșia privirii crepusculare, diversificându-se ușor doar formula prozodică, poetul mergând până la poezii cu metrică populară, iar alteori, oprindu-se la versul alb.
Iubiri de toamnă târzie (2013) a apărut în Colecția Lirik a...
Vorbim de un volum de structură moralizatoare, practic, un document despre imoralitatea instituţionalizată, cu arborescenţa de aspecte specifică unei societăţi expediate în haos, o carte vorbitoare pe ton puternic în urechile vremii, unde parodia îşi reintră în drepturi, prinde sînge în obraji şi produce efectul de valoare imediată. Înţelegînd că viciile societăţii nu mai pot fi tolerate, că e timpul să se renunţe la stereotipii, poetul Marian Ilie îşi asumă curajul unui protest echilibrat, abordarea cu sentiment patriotic a temelor politice, conferindu-i puterea şi sentimentul că poate...
Apărut în colecţia Proză Contemporană, Editura Bibliotheca, romanul în discuţie, lansat cu ceva timp în urmă în cadrul Concursului Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor”, desfăşurat la Tîrgovişte, readuce în luminile rampei numele scriitorului Corin Bianu, consolidîndu-i statutul de romancier. Peste 259 de pagini ordonează ceea ce nu au reuşit alţi exegeţi, realizînd o oglindire a Văcăreştilor, cărora naţiunea română le-a acordat onoare şi apreciere. Iată, acum, o nouă nemurire prin romanul avocatului Corin Bianu, eseist, poet, publicist, fondator al Societăţii Scriitorilor...
Răsărind din războiul nevăzut al gîndului, Cătălin Buşagă pătrunde pe tărîmul poeziei contemporane, ca o urcare în tren cu bilet rezervat la clasa întîi, să-şi alăture glasul unui cor ce cîntă pe toate vocile pămîntului. În lumea prezentului, arestată de micimi, ambiguităţi şi absurd, tînărul poet încearcă prin vers o redempţiune, o corectare, din care ţîşnesc liniile recuperabile ale iniţialităţii. Un lirism de adîncime, demontare şi reasamblare, un registru lin curgător ce provoacă selectiv, disociere şi reintegrare, o lume a viorilor în vînt, un poet al dragostei, un poet sobru, tot mai sobru, un...
Pentru cine încă nu cunoaşte amintim că pe 19 noiembrie 1942, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost declanşată contraofensiva Armatei Roşii a fostei U.R.S.S. în Cotul Donului, iar în ziua următoare, pe 20 noiembrie, şi în Stepa Calmucă. În scurt timp, trupele armatelor germane, în care erau incluse şi forţe militare româneşti, italiene, maghiare etc. şi care ajunseseră până aproape de Stalingrad, au fost încercuite şi distruse fără cruţare. Forţele sovietice au fost superioare atât ca număr, cât şi ca dotare, dar catastrofa în care au nimerit soldaţii români în iarna anilor...
Eroii nu ne cer nimic, dar faptele lor ne obligă
Ei ne amintesc de vremurile prin care Ţara şi Poporul au trecut, de testamentul nescris prin care ne îndeamnă să păstrăm neştirbită Glia pentru care s-au jertfit. „Eroismul este arta de a sluji neamul prin sacrificarea ta”, spunea Nicolae Iorga, iar „eroul este întruchiparea a tot ce este mai bun în om: lupta pentru măreţia şi fericirea patriei şi poporului” afirma L.N.Tolstoi.
Eroismul înseamnă bărbăţie, bravură, curaj, neînfricare, vitejie, toate la un loc, cu condiţia manifestării sub semnul Onoarei. În accepţiunea largă a termenului, la...
În anul de graţie în care ne aflăm, au apărut câteva cărţi de versuri scrise de poetul Dumitru Ichim din Kitchener. În cronica la volumul de versuri Psaltirea apocrifă a dreptului Iov (Cluj-Napoca, Editura EIKON, 2012), îmi exprimam cu încredere o presimţire: „Limbajul liturgic este teologic şi poetic în acelaşi timp în demnitatea spirituală şi în trăirea credinţei la Dumitru Ichim, care atinge treapta de încununare a vieţii de creaţie, dar şi capacitatea de a elabora, în continuare, la acelaşi nivel”. Întradevăr, poetul nu s-a dezminţit.
Se vorbeşte adesea de a doua tinereţe, poate şi...
Nu intrasem în şcoala primară, când am auzit, pentru întâia oară, numele lui Mihail Moruzov, într‑o discuţie purtată de părinţii mei (tata era ofiţer). M‑a izbit rezonanţa străină a numelui şi - cu toate că nu‑mi mai amintesc nimic din discuţie (probabil, că nici nu înţelegeam despre ce era vorba) - am rămas cu impresia că Moruzov era cineva puternic şi temut. Mult mai târziu, când am devenit istoric, mi‑am dat seama că percepţia din copilărie a personalităţii lui Mihail Moruzov fusese corectă. Om din umbră, aşa cum se potriveşte şefului unui serviciu de...
„Am căutat prea mult nimicul în altă parte. Dar mă întorc unde suflă ostenelile” (Emil Cioran)
Poet, eseist, cronicar, publicist de frunte, Marin Ifrim „din Buzău” s-a impus cu tonul său pamfletar, polemic și parodic original. Sigur, trebuie să-i fie adăugate și sinceritatea, buna credință și generozitatea arătate față de colegii de literatură română (pe plan local are deja o confrerie literară a lui; nu e debutant care să nu-i aibă confirmarea, ai impresia, dar și „consacrații” au parte de primiri critice colegiale remarcabile), pe care i-a susținut până în pânzele albe. A condus reviste...
Trebuie să recunosc, a face cronica unei cărţi precum „Umbra noastră cea de toate zilele”, a lui Virgil Răzeşu, cu subtitlul inspirat „Un D.U.I. ca toate celelalte”, nu este deloc o treabă simplă. După cum, nici încercarea de a o încadra într-o categorie de scrieri nu este simplă. În cele din urmă, cred că atributul care i se potriveşte în cea mai mare măsură este cel de „carte de atitudine”. Parcurgerea ei oferă celui interesat satisfacţia că a mai făcut un pas pe drumul cunoaşterii unei istorii nu prea îndepărtate, contemporane încă, dar ocolită - dacă nu ascunsă cu grijă - vreme de 23 de...
„E fadă povestirea mea... Teroarea ce m-a stăpânit de-a lungul anilor e greu, ba chiar imposibil de înfăţişat. Ea depăşeşte puterea de înţelegere a oamenilor. Căci lupta n-a fost între oameni, ci între două lumi: lumea binelui şi lumea răului, a lui satan. Şi dacă pentru o clipă surâsul lui satan ne-a îngheţat inimile, Dumnezeu, în marea Lui dragoste, ne-a redat viaţa, ne-a încălzit, ne-a scos la lumină, ne-a dat puterea de a lupta cu cel rău… Am rămas astăzi o mână de oameni din generaţia mea care încă mai suntem mărturii vii. Dar ideea, idealul pentru care am luptat este viu și va dăinui în...
„Comedia inumană” a universului concentraționar
În peregrinările mele ca dascăl prin satele patriei am intrat în casa unui elev al cărui bunic venise proaspăt din închisorile comuniste. L-am găsit lângă sobă, aproape un cadavru, era speriat, cu ochii rătăciți și refuza să vorbească. Atât mi-a zis: „Eu am stat în celulă cu Steinhardt!” Vorbea încet și se uita în toate părțile. „N-am voie să spun mai multe, am jurat că-mi pun lacăt la gură, dacă află ăia iar mă bagă la închisoare.” Nu după mult timp am aflat că a murit. Povestea lui mi-a revenit aflând cine este N. Stainhardt, acel evreu care...
În prefaţa cărţii sale, Adrian Marino susţine ca „această culegere de texte nu este una de literatură, dar poate fi „convertită şi recuperată în acest sens”.Autorul, care între 1948-1949, a fost arestat şi condamnat, chiar şi după eliberare, până în 1989 nu a fost niciodată şi nicăieri, nici în România, nici în Occident, un om liber. Marea dificultate a scriitorului este să rămână o „conştiinţă liberă”, „a nu fi în serviciul puterii, a nu fi o slugă literară”. De ce optează autorul pentru jurnal? Răspunsul îl găsim tot în prefaţă, „jurnalele au un sens ideologic şi polemic foarte precis”...
După lansări şi prezentări făcute la Craiova în cadrul Societăţii Scriitorilor Olteni şi a Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman”, a venit rândul meleagurilor de baştină din Basarabia ale scriitoarei Nina Gonţa, pe numele său adevărat Raisa Coleaghin, să-i cunoască opera literară. Repatriată în România, aşa cum îi place să spună, în anul 2000, Nina Gonţa nu şi-a uitat satul în care s-a născut şi a copilărit, Pănăşeşti şi nici orăşelul Străşeni, aflat la 20 de kilometri de Chişinău în care şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii. Aici a lucrat în cadrul Bibliotecii Raionale „Mihail...
Învăţămintele pe care le putem trage din istoria Mişcării Legionare ar putea fi, la o primă aproximare, cele expuse în continuare.Cea mai importantă realizare a Mişcării legionare o constituie experienţa însăşi a acestei Mişcări care reprezintă, la scara democraţei, un unicat absolut. Această mişcare a demonstrat în fapt că principiile ei sînt eficiente în combaterea democraţiei ca dictatură totalitară a oligarhiei financiare. Tocmai de aceea oligarhia a fost nevoită să o nimicească fizic.
I. Eficienţa metodei legionare este demonstrată prin faptul că metodele democratice ale oligarhiei de...
Smerenia cuvântului angelic - mistuire celestă
Arta de a surprinde multiplicitatea cuvântului, miezul său zămislitor de taine, de „fărâme la ospăţul minţii” (Kahlil Gibran), avem a crede, l-a călăuzit pe Nicolae N. Negulescu, poetul filosof care - în recenta apariţie editorială, trilingvă (română, engleză, franceză): „Nunta cuvintelor” (Târgovişte, Editura „Singur”, 2013), s-a dorit în dialog cu Universul, cu Marele Tot, convins fiind că pătrunzând în adâncimile sinelui, va descoperi noi orizonturi. Şi, în „unduirile/ harfelor/ din visul buchetului/ de Luceferi” (În raza sufletului), în...
ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |