Conform DEX al limbii române, cuvântul „marginal" este adjectiv şi înseamnă „care se află la margine", „secundar", „fără importanţă". În limba rusă «маргинал» („marginal") este substantiv şi înseamnă „om (persoană) care se află la graniţa diverselor grupuri sociale, sisteme, culturi şi care resimte norme şi valori contradictorii"[1]. Specialiştii atrag atenţia: în limba rusă contemporană, în mod greşit, acest cuvânt se foloseşte ca sinonim al cuvântului lumpen (element declasat). Deci, în limba rusă „marginal" nu înseamnă „lumpen", în schimb înseamnă: „nihilist", „[om] lipsit de principii"...

Citeşte articol complet...

Pe scriitorul Corneliu Florea l-a urmărit demult gândul elaborării unei cărți despre obârșia sa în strânsă relație cu evenimentele care au brăzdat secolul al XX-lea. Ideea l-a obsedat cu atât mai mult cu cât ecoul întâmplărilor au fost „scrise în inima sa", cum ar zice Neculce. La Mihail Sadoveanu în finalul romanului Neamul Șoimăreștilor descoperim aceeași implicare personală în istorie: „Bunicii mei sunt strănepoți acelor oameni. Și această istorisire de acum trei sute de ani, din vremea când strămoșii erau încă dârji, am scris-o în liniștea unei prisăci, având în inima mea răsunetul...

Citeşte articol complet...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Înainte de a deschide cartea, am stăruit o clipă asupra graficii copertei şi a titlului volumului Mihaelei Roşu Bînă. „Genul feminin" mi s-a părut a ascunde o capcană încă din titlu. Aşa cum am afirmat şi cu alte prilejuri, din start vă spun că nu-mi place categorisirea de „literatură feminină". Este un gen - ca să fiu în nota autoarei - un gen inventat, cu o uşoară nuanţă de perversitate. Adică, avem literatura - literatură şi literatura feminină, o chestie separată, ca şi romanul poliţist sau literatura ştiinţifico - fantastică, exilate în nişte nişe artificiale, aparte faţă de... oare faţă...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Eseul generalului Mircea Chelaru apare în colecția de elită a Editurii Uranus, Marketing istoric consacrată studiilor privind originea străveche a neamului românesc și a limbii române pe temeiul unicității sale și a stringentei actualități pe care o dovedește. Titlul eseului este „Naţionalismul şi Europa Naţiunilor. Despre patologia civilizaţiei europene". De fapt subiectul cărții este subtitlul, titlul reprezentând doar modalitatea, calea, singura de altfel de a ajunge la subiect pentru că boala civilizației europene diagnosticată de general este dez-naționalizarea popoarelor europene cu...

Citeşte articol complet...

Comunismul, afirmă cunoscutul cercetător francez André Glucksmann, conține orizontul genocidului, pretutindeni și de la început[1]. Afirmația în cauză este în egală măsură valabilă și aplicabilă populației Basarabiei postbelice: ceea ce s-a produs odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în această provincie românească nu poate fi calificat altfel decât genocid fizic, identitar și spiritual al populației băștinașe majoritare, inspirat de considerente politice și de o ideologie totalitară, un ultraj al memoriei istorice a acesteia.

Este binecunoscut faptul, că atitudinea...

Citeşte articol complet...

Volumul „Victimele ocupanţilor sovietici şi călăii lor" este o continuare a lucrărilor semnate de Alexandru Moraru „Basarabia antisovietică" apărut la Iași, în 2009, la Casa Editorială Demiurg și „Victimele Terorii Comuniste din Basarabia", apărut la Chișinău, în 2010, la Editura Iulian. Ca şi volumele anterioare şi cel prezentat este o culegere de documente de arhivă, depistate în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova și în Arhiva Organizațiilor Social-Politice a Republicii Moldova (fosta arhivă a C.C. a P.C.M). Cartea are doi editori: Alexandru Moraru și Alexandru Ganenco...

Citeşte articol complet...

Așa cum deja a reieșit din paragrafele anterioare, Mareșalul Ion Antonescu e pus în antiteză cu abjectul vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din epocă. Marin Preda e primul dintre romancierii de seamă care a încercat, prin „Delirul", după cum se știe, reabilitarea literară a militarului de carieră victimă a istoriei - ca și întreaga Românie, de altfel. Net desinhibat, grație deceniilor scurse după „obsedantul deceniu", Ion Iachim se apropie și mai mult de adevărul tragic pe care astăzi doar unii nostalgici și mai ales răuvoitorii îl contestă cu vehemență din interese politico-pecuniare...

Citeşte articol complet...

În fine - am exclamat cu sufletul „nins aspru", întorcînd ultima filă însemnată cu cifrele 243-244 a cărții semnate de Ion Iachim - a apărut și un roman la înălțimea valoroasei, impetuoasei, vastei, teribilei memorialistici-mărturisitoare a pătimirii românilor („literatura arestată" - am numit-o eu inspirat de subtitlul revistei „Memoria")! Ce de pelicule cinematografice zguduitoare ar fi inundat trezitor lumea contemporană dacă ar fi existat o duzină de cineaști români patrioți precum Nicolae Mărgineanu! Cîte obrazuri groase, de mult dezobișnuite a roși, n-ar fi crăpat de rușine dinaintea...

Citeşte articol complet...

Inspiraţia mitologică, sursă de vigoare într-un univers dezumanizat

Cătălin Al Doamnei sacralizează poezia - prima formă de expresie literară a omenirii. Probabil de aceea această poezie este epică, constituită din texte lungi, narative cu o tentă liturgică, oraculară. Poetul resimte un sentiment divinatoriu pentru lumea apusă a cavalerului pelasg, amestecă tonalităţi diverse de cântec, elegie şi tragedie, arte care concentrează inima şi destinul oamenilor: (darul cavalerului pelasg): „se apropia culesul lămâilor/ vocea cavalerului pelasg muşcase din mine/ ca dintr-o coajă mirifică a unui...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Intr-un fel îi datorez viaţa maresalului Ion Antonescu şi, ca mine îi datorează lui Antonescu viaţa aproape toţi evreii din vechiul regat !". (Teşu Solomovici)

„În autograful pe care mi l-a oferit pe cartea sa « Mareşalul Ion Antonescu. O biografie », lansată la târgul de carte Gaudeamus 2011, Teşu Solomovici scrie că-mi dăruieşte « această carte de istorie naţională şi suflet ». Poate că aceste cuvinte exprimă cel mai fidel nu numai motivaţia scrierii ei, ci şi a publicării ei, deşi foarte mulţi conaţionali l-au sfătuit să nu se aventureze în această rememorare istorică, plină de răni încă...

Citeşte articol complet...

Suflul eliberator al poemului. Un nou volum al Taniei Carmen Grigore

Revelație sau substitut al unor armonii pierdute, sărbătoare a spiritului sau numai reverie, poezia pe care o scrie Carmen Tania Grigore promovează mai degrabă miracolul simplității transpus în paradigmă ontologică, discursul patetic fiind indus la modul convingător și în rețetarul poemului radiografiind etape și stări, pentru a defini, în cele din urmă, o creație interesantă. Textele incluse aici sunt infuzii de opțiuni ale unui eu cerebral, filtrând toate revărsările afective și evitând capcana edulcorărilor și a versului...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Unul dintre Târgurile de carte de la București, numit, cât se poate de neaoș, Bookfest (de ce oare?), a găzduit, într-o țipenie aproape desăvârșită, evenimentul editorial cel mai senzațional, mai actual - dar și cel mai substanțial - al acestei recolte de primăvară a cărților: volumul istoricului american Larry Watts numit, cu o expresie chiar românească, „Oaia albă în turma neagră" (de altfel și mai toate celelalte cărți ale sale se inspiră din paremilogia acestor locuri). Cartea este a treia dintr-o serie resimțită ca trilogie despre poziția în lume și politică externă a României de până...

Citeşte articol complet...

Cei care ne-au urmărit comentariile anterioare de la Book Expo America (B.E.A.), cel mai mare târg de carte din America și din lume, au reținut probabil că aceast eveniment are două părți, în primele zile se prezintă editurile în formele libere pe care le consideră potrivite cu specificul lor, iar în partea a două apare dolarul, fiindcă tot ce în prima parte a fost doar arătat și oferit, acum este vândut. Dar iată că la ediția din acest an s-a pus un mare accent pe difuzare, pe legătură dintre autor și cititor, fiindcă B.E.A. a vrut să-și arate identitatea reală. De aceea am avut parte de un...

Citeşte articol complet...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de la frontiera româno-sovietică de pe Prut (5)

Paul Niculescu-Mizil a subliniat, de asemenea, necesitatea ca în presa celor două ţări să se evidenţieze elementele comune, de natură să unească cele două popoare. In acest spirit, a pledat pentru crearea condiţiilor pentru dezvoltarea schimburilor turistice între cele două ţări, a colaborării în zona frontierei de stat, deschiderea de noi puncte de frontieră. Răspunzând observaţiilor conducătorului delegaţiei P.C.R., Andrei Gromîko a negat categoric apariţia în...

Citeşte articol complet...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de la frontiera româno-sovietică de pe Prut (4)

Documentele publicate de istoricul Gheorghe Cojocaru explică motivele iritării produse la Moscova, faptul că reacţiile Moscovei erau determinate de numeroasele sesizări trimise la centru din partea conducerii R.S.S.M. Astfel, la 1 aprilie 1978, I. Calin, secretar al C.C.. al P.C din Moldova, informa C.C. al P.C.U.S. despre intensificarea propagandei româneşti asupra R.S.S.M. Acesta semnala faptul că, în ultimul timp, în România „se întreprind măsuri active privind...

Citeşte articol complet...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de la frontiera româno-sovietică de pe Prut (3)

După vizita la Chişinău, Nicolae Ceauşescu a avut, la 3 august, o întâlnire cu Leonid Brejnev la Ialta, în cursul căreia a fost evocată şi vizita întreprinsă de liderul român în R.S.S.M. Este semnificativ faptul că, referindu-se la relaţiile bilaterale, Nicolae Ceauşescu a ţinut să sublinieze încă de la început că „în momentul de faţă, între cele două ţări nu există probleme care să poată crea vreun motiv de fricţiune sau de neînţelegere". Era, evident, vorba...

Citeşte articol complet...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut

Criza apărută în raporturile politice româno-sovietice în august 1968, în urma intervenţiei militare în Cehoslovacia a trupelor celor cinci state participante ale Tratatului de la Varşovia şi din vara anului 1969, după vizita la Bucureşti a preşedintelui american Richard Nixon, a pus în plan secundar controversele pe seama modului de reflectare de către cele două părţi a unor momente din istoria celor două ţări cu referire concretă la problematica sensibilă a Basarabiei. [...] În mod cu totul...

Citeşte articol complet...

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut

Ideea scrierii acestui volum mi-a fost dictată de constatarea pe care am făcut-o cu ani în urmă, privind absenţa unei lucrări de sine stătătoare, care să ofere o imagine generală, pe cât posibil obiectivă, fără idei preconcepute, asupra evoluţiei sinuoase a relaţiilor româno-sovietice pe parcursul unui sfert de veac (1965-1989). Firul conducător l-au reprezentat relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S., definitorii pentru identificarea direcţiei ansamblului raporturilor româno-sovietice, inclusiv în...

Citeşte articol complet...

„Nu da, Doamne, nimănui, soarta deportatului!". (Elena Şoimu-Postolachi)

„Surghiunul"[1] este un volum de memorii, expuse de Maria Nestor-Şoimu, născută la 2 decembrie 1911, în satul Parcani, raionul Soroca, şi Elena Şoimu-Postolachi, fiica Mariei, născută la 18 ianuarie 1931, în satul Heciul Vechi, raionul Sângerei. În noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, familia Şoimu - capul familiei, preotul Porfirie Şoimu, soţia Maria, fiica acestora Elena şi fiul de 7 ani, Mihail, au fost ridicaţi şi trimişi în Siberia[2] (regiunea Tomsk, raionul Şegarca, localitatea Anastasievka). Prima parte a cărţii...

Citeşte articol complet...

Din când în când, presă mondială deplânge - sau doar constată - că nu prea mai există mari lideri carismatici la nivel de state, conglomerate sau tendințe geopolitice influențe. Unde sunt în zilele noastre conducătorii de anvergură unor Kennedy și Nixon, de Gaulle și Mitterrand, Adenauer și Willi Brandt, Golda Meir și Moshe Dayan, Nehru și Nasser sau alții asemenea lor, în lumea de azi, unde exercițiul puterii supreme pare a coroda parcă tot mai rapid prestigiul și autoritatea monumentelor în viață?

La începutul anului trecut, săptămânalul francez „L'Express" constată, sub titlul „Marea pană...

Citeşte articol complet...

Poeta Vasilica Grigoraş este unul dintre cei mai conştiincioşi şi disciplinaţi arhitecţi ai versului, întâlnit de mine, până acum. Pe lângă harul primit, cred că asta se explică şi prin vasta experienţă acumulată printre cărţile Bibliotecii din Vaslui. Poeziile ei sunt bine şlefuite şi o consider un Brâncuş la începutul vieţii sale de artist, un Brâncuş al versului; citindu-l, îţi pătrunde direct în suflet şi se prelinge precum stropul de ploaie de-a lungul pielii catifelate de sub îmbrăcăminte şi absorbit de pământul însetat, ars şi crăpat de soarele dogoritor al vieţii. Volumul „O corabie...

Citeşte articol complet...

Știm ce spune o vorba buruienoasă despre politic, dar și aici sunt grade de comparație. Interbelicul pare să fi atins culmea cinismului și a cruzimii în politic, iar hitlerismul și bolşevismul apogeul Răului. Iar coliziunea dintre aceste două extremisme a produs, între altele, Pactul sovieto-german din 1939. „Timp de secole, interesul principal al S.U.A (vezi Primul şi Al Doilea Război Mondial, Războiul rece) a fost relaţia dintre Germania şi Rusia. Dacă aceste două ţări s-ar uni, ar reprezenta singură forţă care ne poate ameninţa. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla"...

Citeşte articol complet...

În cinstea Centenarului Unirii Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, Editura Tipo MC, din Oradea, ne propune o poveste adevărată, exprimată prin vocea cea mai autorizată și informată a momentului: Regele Ferdinand I. Momentul apariției coincide cu o sumă de acțiuni cultural, științifice și patriotice legate de eveniment, pe care orădenii le/au gândit și pus în operă. Între acestea aparițiile editoriale sunt salutate și prezente pe afișele care omagiază faptele înaintaților. Cu modestele posibilități, Editura Tipo MC, aduce în actualitate cea mai marcantă personalitate a acelor...

Citeşte articol complet...

În momentul când mi s-a propus participarea la sesiunea de comunicări științifice consacrată împlinirii a 130 de ani de la nașterea lui Alexei Mateevici (16 martie 1888), nu am ezitat nici pe o clipă, atunci când mi-am ales tema „Misterul morții lui Alexei Mateevici. Certitudini și ipoteze", deoarece în memoria mea mai persista polemica din săptămânalul „Literatura și Arta" de acum 23 de ani (numărul din 30 martie 1995, pp.6-7) privitoare la boala și moartea strălucitului nostru înaintaș, polemică provocată de articolul medicului Ovidiu Vuia, intitulat „Cine l-a ucis pe poetul Alexei...

Citeşte articol complet...

Recent ne-a atras atenția cartea „Reflecții templiere în Transilvania", apărută la Editura Primus din Oradea, 2017, având autor pe Remus Barna. Ca prim impact vizual, regăsim pe coperta I imaginea impozantă a castelului păstrător de istorie și legendă alături de prezența cavalerului, a statorniciei cu care, oricând acesta veghează întru buna rânduială a curgerii vremilor. Emblematicele cuvinte „Non Nobis Domine, non Nobis, sed Nominii Tuo da Gloriam" vin parcă dintru începutul lecturii să reamintească faptul că Supremația Divină a fost și a rămas în permanență călăuza...

Citeşte articol complet...

Cartea „Iulian N. Vlad. Confesiuni pentru istorie" (Editura Proema, Baia Mare 2017, 817 p.), prefațată de acad. Dinu C. Giurescu, este un dialog și un testament: „ [...] Las urmășilor mei faptele, așa cum au fost ele, să le judece ei, să le aprecieze, să le cântărească și să dea verdictul, pentru că, fără îndoială, un verdict până la urmă va prevala. [...] În ce mă priveşte, tot ceea ce am făcut, am făcut gândindu-mă la popor şi la ţară. Pentru acest motiv, pot privi în ochii oricui. [...] Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi istoria, care va fi scrisă fără ură şi părtinire, cu...

Citeşte articol complet...

După un distins și printre ultimi străjeri ai istoriei neamului românesc, l-am numit pe domnul profesor Dinu C. Giurescu, membru al Academiei Române, urmat de reputatul jurist, specialist în teoria generală a statului și dreptului, deținător al demnităților supreme în Justiție, președențiile Curții Constituționale a României și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul profesor univ. dr. Nicolae Popa și, nu se putea să fie altfel, un promotor al protocronismului românesc, istoricul literar și bizantologul Dan Zamfirescu, am fost înalt onorat cu provocarea prefațării celui de al patrulea...

Citeşte articol complet...

Să dea bunul Dumnezeu ca remarcabili şi sensibili patrioţi români să se mai aplece, să cunoască şi să preţuiască activitatea de excepţie a marilor bărbaţii, care au contribuit decisiv la afirmarea şi menţinerea spiritualităţii şi identităţii româneşti, cum a fost şi memorandistul, luptătorul pe frontul credinţei şi al desfăşurării drapelului naţional românesc: părintele dr. Vasile Lucaciu. Marelui patriot şi de spirite călăuzitoare dr. Vasile Lucaciu, revista sătmăreană „roii Neamului", prin purtarea de grijă a colonelului Voicu ŞichetI, îi aduce un binemeritat omagiu şi o frumoasă cunună de...

Citeşte articol complet...

Glosa tuturor semnificațiilor

Privită acum, în perspectiva acestor ani care-au trecut până la noi, lirica Irinei Lucia Mihalca anunța încă de la aparițiile în volume colective, în presa literară, ori cu ecoul unor lauri binemeritați la concursuri literare, o poetă matură, un autor care se mișcă foarte original, aproape fără trac și cu dezinvoltura unui consacrat al genului, între programe și stiluri, teme și modalități lirice, grupări și direcții. „Cerul din inima mea" (Timișoara, Editura Eurostampa, 2017, 150 p., cu o copertă realizată de Laura Lucia Mihalca, fiica autoarei), volum apărut...

Citeşte articol complet...