Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Anatol Munteanu-Scurta istorie a comunei VolintiriIstoria localităţilor rurale constituie una dintre problemele de substanţă ale ştiinţei, în general, şi ale politicii educaţionale, în special. Întoarcerea societăţii umane cu faţa spre veşnicia sa, spre istoria satelor, are o importanţă principială deosebită, deoarece, în cazul nostru, istoria ca ştiinţă ne ajută să educăm tânăra generaţie în spiritul patriotismului şi al identităţii naţionale româneşti. Volintiri, o localitate mare de români din Sud-Estul Ţării Moldovei, ţinutul Akkerman, câmpia Bugeacului, ocupată din 1538 de tătari, iar după nenumăratele războaie ruso-turce, localitatea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Gh. Savu-Spionajul militar modern-2Partea a patra - Conducerea informaţiilor militare strategice prin strategii de dezvoltare coerente şi vizionare

Autorul prezintă importanţa strategiilor de dezvoltare şi a planificării pe termen lung în actul de conducere. Numai prin strategii de dezvoltare coerente şi vizionare se poate face o planificare pe termen lung care să genereze construirea capabilităţilor operativ-informative necesare într-un orizont de timp de 10-20 de ani. Abordând relaţia dintre strategia de dezvoltare şi planificarea pe termen lung, autorul defineşte Ciclul dezvoltării strategice a informaţiilor militare, pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Gh. Savu-Spionajul militar modern-1Pentru a rămâne în memoria colectivă a unui serviciu de informaţii (intelligence), liderul trebuie să se considere doar unul dintre membrii instituţiei, care are şansa enormă de a o conduce, de a o transforma şi de a-i creşte prestigiul.

Cunoaşterea, deci şi informaţia inseamnă putere, iar obtinerea informaţiei este o arta care a evoluat si s-a dezvoltat continuu de-a lungul vremii. Nimic in aceasta lume nu este mai bine înradacinat in practica natiunilor, a epocilor si a civilizatiilor decit activitatea de intelligence. Originile activităţilor de informaţii se pierd în negurile istoriei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Rondeluri si catrene-Gheorghe StancuZiarist, scriitor, cercetător, fost redactor-şef şi director la cotidianul „Evenimentul" şi „Cronica vâlceană", filologul Gheorghe Stancu a publicat cîteva producţii literare, precum romanul „Chemarea destinului (Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea, 2007)", „Dosarul morţii" - proză polițistă (Editura Conphys Râmnicu-Vâlcea, 2009), „Stăpânul" - proză scurtă (Editura Conphys Râmnicu-Vâlcea, 2010), „Amintiri din război - Amintiri din viaţă" - povestiri (Editura Conphys Râmnicu-Vâlcea, 2011 - ediția I; 2013 - ediția a II-a); „Iulian Comănescu sau viaţa romanţată a unui senior al timpurilor noastre" -...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

La marginea lumiiUn poet „liber pînă la capăt", vorba lui Păunescu, ale cărui sentimente de dragoste sînt aduse în legătură cu varii valori şi realităţi spirituale, Emil Proşcan, un romantic incurabil, adîncit şi încărunţit în metaforă, împreună cu mai tînăra Ecaterina Bargan, sînt surprinşi „La marginea lumii", în flagrant delict de sensibilitate, cu o colecţie din cele mai valoroase poeme de dragoste. Nişte bijuterii în filigran, confecţionate din materialul de preţ al inspiraţiei, atent şlefuit, pînă la ceea ce psihologii ar numi „persecuţia adoraţiei". Din Mizil şi din Basarabia se aude vibrînd graţios şi...

„La marginea lumii” - un volum unic în întocmire, întindere, profunzime şi frumuseţe - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Elie Wiesel-From the Kingdom„From the kingdom of the memory - reminiscences by Elie Wiesel" - AdevăruI despre ura lui Elie Wiesel împotriva românilor este ascuns precum un ac într-o claie de propagandă wieseliană, continuată asiduu de I.N.S.H.R.-E.W.

Intenționat am pus titlul original, în englezește, pentru a atrage mai ușor cititorii, fiind la modă că tot ce sună strain tentează mai mult și, în plus, se potivește de minune cu expresia noastră călăuzitoare „merge și așa", iar în cazul de față, are avantajul citirii și aflării a ceea ce editurile centrale, post decembriste, nu au voie să traducă și să editeze în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

N.Iorga-Al. Stănciulescu Bârda„Nicolae Iorga, aşa cum l-au cunoscut", ediţie îngrijită de Pr. Alexandru Stănciulescu Bârda, Editura „Cuget Romanesc", Bârda - Malovăţ - Mehedinţi, 2012, 271 p.

De la bun început, doresc să recunosc şi să dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna, cărţile pe care le-a scris Părintele Alexandru Stănciulescu Bârda, precum şi toată activitatea să pastoral-misionară, cultural - spirituală şi apologetic - duhovnicească, caracterul şi cultură foarte vastă şi solidă de care dispune, de asemenea (şi) dragostea sfinţiei sale pentru cultură, artă şi spiritualitatea autentică!. Sunt de-a dreptul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dan LaurentiuOricât ne-am amăgi, se scrie mai mult decât se citește, de aceea reiau atracția pentru versuri prin ochelarii grăbiți ai celor ce folosesc ecranul telefonului mult mai repede decât foaia de hârtie, re-amintesc rapid cum se spuneau apoi se scriau, nu totdeauna se tipăreau declarațiile de amor pentru ființele feminine. Spiritul mitic și metafizic al dragostei, inițiat de versurile eminesciene a renăscut în modul de construcție al tinerilor ieșeni, care au reluat un ceremonial elegant, adaptat, în special, de poeții generației de sfârșit de secol al XX-lea, de obicei fixat apoi în capitală...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Radu Iftimovici - Veşnica mea pomenireMozes Rosen, unul dintre cei mai venali aspiranţi la glorie şi bogăţie născut pe pământul românesc (Moineşti, 23 iulie 1912), dintr-un tată rabin venit din Galiţia, a aderat de june la comunism şi, ascultând indicaţiile Cominternului moscovit, a lovit cât a putut în... evrei. Aceştia visau, cum e şi firesc, la un Stat al lor. Sionismul alesese Palestina, dar evreii comunişti se opuneau cu ferocitate acestei idei. În România interbelică, pentru sionism şi drepturile evreilor milita, în limitele bunului simţ şi rigorilor civilizaţiei, şef rabinul Alexandru Safran. Sub oblăduirea sa, au fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Claudiu Iordache - Românul frumosPrin volumul „Românul frumos", astfel intitulat, din păcate, într-o derâdere dureroasă, Claudiu Iordache, cel mai necruţător şi mai patetic eseist al momentului, încheie o suită de cărţi (am numărat cel puţin 15) care întregesc un diagnostic nemilos de sincer al României postdecembriste şi - susţine energic autorul - al României de totdeauna. Este aproape incredibil cât de tensionat - şi cu un paroxism întru totul îndreptăţit - denunţă prin scrisul sau, de peste un sfert de veac, acest cel mai credibil revoluţionar de la 1989 dezastrul existenţial care apropie cu fiecare clipă mai mult de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Georgia Miculescu-Amurgul nu vindecă Lirica Georgiei Miculescu, hrănită de o experienţă personală tragică, creşte de la un volum la altul, croindu-şi propriul drum într-o izbucnire de sensibilitate şi simţire autentică. Poemele ultimei apariţii editoriale, Amurgul nu vindecă, apărută la editura EMMA din Cluj, în 2016, surprind traseul unei fiinţei scindate între lumea umbrelor şi cea a luminii stinse de amurg tomnatic a cărui putere vindecătoare este timid invocată de câteva poeme. Titlul concentrează concluzia amară a întregului demers artistic: vindecarea vine pe căi ocolite, dictate de instanţe nevăzute, dincolo de legile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

V Burlacu+Istoria contemporană a Românilor vol. 1Numele istoricului Valentin Burlacu a devenit cunoscut mediului academic dar și marelui public mai ales de la apariția lucrării sale „Știința istorică în sistemul de propagandă din R.S.S.M. (anii 1960-1980)"[1], reușind să deconspire o perioadă tenebră pentru cercetarea istorică din Moldova sovietică, în care factorul politico-ideologic și-a subordonat în întregime scrisul istoric, înregimentându-l în albia propagandei comuniste. A fost perioada în care în fruntea comitetului central al P.C.U.S. s-a aflat Leonid Brejnev (1906-1982), în timp ce destinele fostei R.S.S. Moldovenești erau diriguite...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

George Potra - Titulescu neuitarea geniului„L-am rugat pe Nicolae Titulescu să mă accepte ca fiu spiritual, căci eu mi l-am dorit şi crezut ca părinte spiritual" - scria istoricul şi politologul dr. George G. Potra, în ultimul material „elaborat înainte de a părăsi, mult prea devreme, această lume, care i-a produs multe satisfacţii şi împliniri, dar şi multă amărăciune şi nedreptăti", cum se adauga, cu discreţie şi emoţie într-o notă de subsol. Şi iată cum, prin legea firii, edificiul măreţ şi expresiv ridicat de dr. George G. Potra lui Nicolae Titulescu se aşază în forma sa ultimă. Nu însă înainte de a i se adaugă o ultima parte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pandea AdrianIntenţia lui Pantazi a fost să scrie o carte despre Mareşal, ceea ce îi apărea ca o datorie de onoare faţă de cel recent dispărut. În acest mod putea totodată să justifice participarea sa la guvernarea Antonescu şi să răspundă la acuzaţiile care îi fuseseră aduse. Neputând face apel decât la propria sa memorie, el a comis, evident, şi unele erori de datare pe care însă le apreciem insignifiante în raport cu marea cantitate de informaţii care îşi găsesc confirmarea în documentele de arhivă sau în alte lucrări memorialistice. Vădit impresionat de personalitatea Mareşalului, pe care uneori îl...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Constantin PantaziDupă cum afirmă Constantin Pantazi în paginile acestei cărţi, deşi legătura sa cu Mareşalul debutase încă înainte de Primul Război Mondial, ea totuşi nu se manifestase decât sporadic de-a lungul anilor. De aceea, a fost surprins atunci când a fost chemat în septembrie 1940 la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi i s-a încredinţat conducerea Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat. S-a comportat însă că un ostaş disciplinat şi a acceptat numirea fără reţineri. Conform organizării de atunci a armatei, subsecretariatul se ocupă în special cu cheltuielile legate de aprovizionarea armatei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

C.Pantazi-Cu Maresalul pana la moarteTextul care urmează este prefața la volumul ce cuprinde însemnările generalului Constantin Pantazi „Cu Mareșalul până la moarte !", apărut la București, Editura Publiferon, 1999, 380p. Reamintim că la acea dată încă nu fusese emisă anticonstituționala OUG Nr. 31/2002, metamorfozată la comanda I.N.S.H.R.-E.W. în fructul condamnabilei perseverări în anticonstituționalitate, numită Legea nr. 217/2015, prin care elita personalităților românilor este stigmatizată, iar oprerele lor interzise. (Redacția ART-E MIS).

În anii din urmă, în România şi nu numai, s-a scris foarte mult despre mareşalul Ion...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ioan Ianolide-Testamentul unui nebun„Unde-s nebunii, unde ni-s nebunii?/ E, Doamne, lumea plină de cuminţi,/ E plin pământul de martiri şi sfinţi/ Atinşi de filoxera-nţelepciunii". (Demostene Andronescu)

„Testamentul unui nebun" este nuvela despre care autorul preciza: „Această nuvelă este inspirată din realitate, încât toate personajele şi toate situaţiile povestirii sunt luate din viaţa şi faptele pe care le-am cunoscut direct (...); scriu cu sufletul la gură, cu teamă şi nici nu recitesc paginile, din dorinţa de a le vedea cât mai repede ascunse". „Testamentul unui nebun" este, în fapt, mărturia unui înţelept pătimitor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Am-trecut-prin-iad-Ion-PantaziAcest cuvânt înainte nu e, de fapt, decât o pură şi simplă recunoaştere. Cartea de Memorii pe care a scris-o Ion Pantazi este, până acum, cea mai completă şi mai obiectivă cronică a anilor de tragedie pe care România i-a trăit din 1940 şi până la plecarea din ţară a autorului. Aproape trei decenii de frământări, de speranţe şi deziluzii, de moarte şi transfigurare. Autorul nu a aparţinut nici unui partid politic, a fost militar, fiul unuia din generalii cei mai viteji şi mai înţelepţi ai Mareşalului Antonescu, mort, ca şi acesta, în numele valorilor pe care fusese învăţat să le stimeze. Ne...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Legănare de suflet-G.Voica-C.& D. IonițescuO firească dragoste faţă de cuvântul scris, faţă de Istoria Neamului Românesc şi a „Orașului Domniei Mele, Râmnic", face ca autorii - medicul oftalmolog Constantin Ioniţescu, prof. emerit George Voica şi prof. Daniela Ionițescu să bată din nou la uşa spiritelor care simt și gândesc românește, aducându-le prin cartea „Legănare de suflet, la Râmnic", un val de date şi teorii orizontice, cu multiple elemente de noutate. Meritul demersului editorial constă în aceea că aduce la suprafață o seamă de detalii importante, rămase până acum în adormire și obscuritate, dar de o însemnătate de necontestat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emil-Vlad-Ganduri-despre-lume-2017De vreo jumătate de secol, lumea este ordonată (atâta cât e) sau destructurată, cooperantă sau tensionată, în armonie sau învrăjbită, pe armătura unui triunghi scalen care are ca vârfuri trei centri mondiali de putere: Washington Beijng şi Moscova. Scalen, adică, ştim „de la geometrie", un poligon cu trei lături, niciuna egală cu altă. Mai mult, un triunghi cu geometrie variabilă, căci, în timp, cei trei protagonişti se apropie şi se depărtează, ca nivel al relaţiilor, iar această sinergie dă relief şi palpit vieţii internaţionale. „Triunghiul strategic" a fost consacrat de clasicul în viaţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Geneza problemei basarabene - 1812La 27 martie curent, în Aula Magna a Academiei Române, a avut loc manifestarea omagială „Ziua Basarabiei: 99 de ani de la unirea cu Țara" (27 martie 1918 - 27 martie 2017), onorată de prezența ES Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, prof. Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale a României, Oleg Bălan, rectorul Academiei de Științe Administrative din Republica Moldova, Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (A.Ș.M.) Ion Guceac, Vicepreședinte al A.Ș.M., de alte oficialități. Cu acel prilej, Vicepreședintele Academiei Române, Academicianul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Venim din valtoarea istorieiTot mai multe opere literare îşi trag seva din istorie, unele devenind capodopere ale literaturii, pentru că Istoria rămîne un nesecat izvor de inspiraţie pentru scriitori. Este şi cazul medicului oftalmolog Constantin Ioniţescu şi al scriitorului George Voica, doi diplomaţi ai semnificaţiilor spirituale, care merită încadrarea în familia creatorilor, ce alimentează registrul valoric al literaturii. Îmbrăţişînd tradiţia cărturărească, în sens literar, istoric, creştinesc şi patriotic, autorii în discuţie dialoghează prin intermediul paginii tipărite cu istoria spiritualităţii româneşti şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

De la SSI la SIE„Îmi place această muncă şi o simpatizez", scria în cererea să de angajare în Securitate, în 1957, un viitor bizar şi repede trecător şef al spionajului românesc. Nu ştia nicio limba străină, dar era numit şeful agenturii externe, iar când „a fost făcut mare", s-a speriat de moarte şi şi-a dat demisia (după care, peste câţiva ani a fost rechemat şi făcut şef şi mai mare). Şi totuşi, spionajul românesc nu s-a redus la asemnea secvenţe groteşti, deşi nici ele nu au lipsit. Dovezi generoasă ne dă temeinicul şi rigurosul istoric Florian Banu, care atacă temerar, într-o carte voluminoasă, (şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

C. Schifirnet-Modernitatea tendentialaModernitatea, dacă nu e privită că un concept politic, nu pare un subiect care ar merită chiar într-atâta de disputat că mondializarea, globalizarea, integrarea etc. Dar cum „actualitatea poate fi considerată o condiţie necesară a modernităţii", ne învaţă cartea la care ne vom referi, modernitatea poate fi, şi ea, tema de palpit. Reputatul sociolog prof. dr. Constantin Schifirneț lansează cea mai recentă sfidare în chestiune, chiar prin titlul - apoi şi în conţinutul - cărţii sale „Modernitatea tendențială". Adică, nu o modernitate oricum, neutră, ci una „predominant politică, acolo unde...

Modernitatea unui neam „încă nelimpezit” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tell the Truth and Shame the Devil 1„The sensational book by Gerard Menuhin"
Cartea senzațională a lui Gerard Menuhin care vorbește despre
„Cea mai mare minciuna din istorie"

Supunem atenției dumneavoastră două texte care tratează un subiect prohibit în România anului 2017: holocaustul. Un subiect care se dorește tabú, pecetluit la comanda Institutului Național (?) de Supraveghere a Holocaustului în România „Elie Wiesel" (I.N.S.H.R.- E.W.), pe furiș, în unanimitate, de către „aleșii neamului" cu legea „Omertei", 217/2015. O lege-fără-de-lege prin care sunt condamnate la dispariție multe dintre valorile Neamului Românesc. Textele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile-Simileanu-Romania in ochiul uraganului„Oricât de mic, Statul român e puternic, fiindcă de dânsul depinde starea de lucruri stabilită prin munca veacurilor în Europa" si pentru că „întrânsul se întâlnesc interesele marilor popoare de la apus" - afirma cu o pătrunzătoare judecata Mihai Eminescu tocmai în momentele când Romania își obținea, prin lupta, independența la puțină vreme după ce se crease ca stat unitar. Chiar și numai printr-o asemenea previziune, Eminescu merită a fi înseriat în galeria marilor geopoliticieni români (și a precursorilor lor), iar aceasta suita ilustră de înaintași este evocata într-o secțiune a cărții...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Baciu-Răstigniri ascunse„Eroul neamului românesc este fără îndoială cel care trăieşte sau/ şi moare întru neamul românesc, adică pentru Hristos". (Mugur Vasiliu)

Fiii creştini ortodocşi, ca Fii ai Luminii deci, au fost încarceraţi în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales şi nemuritor şi aruncaţi în malaxorul mlaştinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaţionalist. Lupta eroilor dacoromâni naţionalişti-creştini fiind ostăşească şi dreaptă, luptând sub Flamura strămoşească a Cerului: în Crez, în Cruce şi în Stindard, după zeci de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfinții de langa noi - Ciprian VoicilăTrăim, de fapt ne ducem viaţă, între bine şi rău, altfel spus „în lumea pe dos" care ne-a fost dată ori ne-am făcut-o şi ne-o facem, chiar noi, cu mâna noastră, cum se zice. Iar unii, mult mai puţini, întradevăr trăiesc şi cât mai aproape de „oamenii lui Dumnezeu", cum inspirat se spune şi îi au ca model sau se străduiesc să le calce pe urme. Aşa ni se arată a fi vremea prin care trecem din paginile cărţii „Sfinţii de lângă noi" a sociologului şi scriitorului Ciprian Voicilă, care înmănunchează eseuri (şi interviuri) despre „întâmplări, portrete, reflecţii", cum se lămureşte chiar pe coperta...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Zid de pace-Malita-GiurescuDoi înţelepţi şi cărturari români, trec în aceste zile pragul vârstei de 90 de ani: istoricul Dinu C. Giurescu, la 15 februarie şi diplomatul Mircea Maliţa, la 20 februarie. Ambii, membri ai Academiei Române, autori ai unor scrieri de referinţă „atingătoare", cum ziceau istoricii mai vechi, la istoria modernă şi contemporană a ţării, dar şi cu deschideri de folos vital pentru viitorime. Nonagenarii de astăzi sunt prieteni de demult, cu toate că au avut cai diferite în viaţă; cum observă, că editor al lor, prozatoarea Adina Kenereş: „unul stătea pe creastă României, frecvenţa elitele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cronica-Bucurestilor-Gheorghe-ParusiSe povesteşte că între stăpânul din fruntea ţării şi principala forţă a puterii se iscă o ceartă, răzvrătiţii de vază se plâng la puternicul ocrotitor de peste graniţa iar acesta îi scapă pe dată de stăpânul nedorit. Sună cunoscut, nu-i aşa? Numai că faptele s-au întâmplat dacă nu chiar „la o mie patru sute", cum scria Eminescu, ceva mai încoace, în 1512. Domnitorul Vlad cel Tânăr i-a certat şi ameninţat aprig pe boierii Craioveşti, aceştia l-au pârât la pașă de Nicopole, care a sosit degrabă, s-a bătut cu Vodă şi „i-au tăiat pasă capul, supt un par în Bucureşti" (deci sub un pom, nu la un...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.