Literatura română prin Ion Băieșu, Nicolae Velea, instituie un tip de comunicare al lingvisticii între langue și parole, ceea ce înseamnă scriitura cu gramaticalitate exactă, cu semantică, descifrabilă prin denotație. Conceptul de parole structurează comunicarea în așa fel încât armele sale principale, ironia, oralitatea, ajung fenomen liric în sine funcționând ca un segment dintr-o arie de operă. George Călinescu a definit conceptul, sintagma discutând despre I. L. Caragiale.
Ironia, după Socrate, ironia în sine impun structuralitatea textului literar în așa fel încât nu devenirea îl...