De vreo jumătate de secol, lumea este ordonată (atâta cât e) sau destructurată, cooperantă sau tensionată, în armonie sau învrăjbită, pe armătura unui triunghi scalen care are ca vârfuri trei centri mondiali de putere: Washington Beijng şi Moscova. Scalen, adică, ştim „de la geometrie", un poligon cu trei lături, niciuna egală cu altă. Mai mult, un triunghi cu geometrie variabilă, căci, în timp, cei trei protagonişti se apropie şi se depărtează, ca nivel al relaţiilor, iar această sinergie dă relief şi palpit vieţii internaţionale. „Triunghiul strategic" a fost consacrat de clasicul în viaţă...
La 27 martie curent, în Aula Magna a Academiei Române, a avut loc manifestarea omagială „Ziua Basarabiei: 99 de ani de la unirea cu Țara" (27 martie 1918 - 27 martie 2017), onorată de prezența ES Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, prof. Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale a României, Oleg Bălan, rectorul Academiei de Științe Administrative din Republica Moldova, Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (A.Ș.M.) Ion Guceac, Vicepreședinte al A.Ș.M., de alte oficialități. Cu acel prilej, Vicepreședintele Academiei Române, Academicianul...
Tot mai multe opere literare îşi trag seva din istorie, unele devenind capodopere ale literaturii, pentru că Istoria rămîne un nesecat izvor de inspiraţie pentru scriitori. Este şi cazul medicului oftalmolog Constantin Ioniţescu şi al scriitorului George Voica, doi diplomaţi ai semnificaţiilor spirituale, care merită încadrarea în familia creatorilor, ce alimentează registrul valoric al literaturii. Îmbrăţişînd tradiţia cărturărească, în sens literar, istoric, creştinesc şi patriotic, autorii în discuţie dialoghează prin intermediul paginii tipărite cu istoria spiritualităţii româneşti şi...
„Îmi place această muncă şi o simpatizez", scria în cererea să de angajare în Securitate, în 1957, un viitor bizar şi repede trecător şef al spionajului românesc. Nu ştia nicio limba străină, dar era numit şeful agenturii externe, iar când „a fost făcut mare", s-a speriat de moarte şi şi-a dat demisia (după care, peste câţiva ani a fost rechemat şi făcut şef şi mai mare). Şi totuşi, spionajul românesc nu s-a redus la asemnea secvenţe groteşti, deşi nici ele nu au lipsit. Dovezi generoasă ne dă temeinicul şi rigurosul istoric Florian Banu, care atacă temerar, într-o carte voluminoasă, (şi...
Modernitatea, dacă nu e privită că un concept politic, nu pare un subiect care ar merită chiar într-atâta de disputat că mondializarea, globalizarea, integrarea etc. Dar cum „actualitatea poate fi considerată o condiţie necesară a modernităţii", ne învaţă cartea la care ne vom referi, modernitatea poate fi, şi ea, tema de palpit. Reputatul sociolog prof. dr. Constantin Schifirneț lansează cea mai recentă sfidare în chestiune, chiar prin titlul - apoi şi în conţinutul - cărţii sale „Modernitatea tendențială". Adică, nu o modernitate oricum, neutră, ci una „predominant politică, acolo unde...
„The sensational book by Gerard Menuhin"
„Oricât de mic, Statul român e puternic, fiindcă de dânsul depinde starea de lucruri stabilită prin munca veacurilor în Europa" si pentru că „întrânsul se întâlnesc interesele marilor popoare de la apus" - afirma cu o pătrunzătoare judecata Mihai Eminescu tocmai în momentele când Romania își obținea, prin lupta, independența la puțină vreme după ce se crease ca stat unitar. Chiar și numai printr-o asemenea previziune, Eminescu merită a fi înseriat în galeria marilor geopoliticieni români (și a precursorilor lor), iar aceasta suita ilustră de înaintași este evocata într-o secțiune a cărții...
„Eroul neamului românesc este fără îndoială cel care trăieşte sau/ şi moare întru neamul românesc, adică pentru Hristos". (Mugur Vasiliu)
Trăim, de fapt ne ducem viaţă, între bine şi rău, altfel spus „în lumea pe dos" care ne-a fost dată ori ne-am făcut-o şi ne-o facem, chiar noi, cu mâna noastră, cum se zice. Iar unii, mult mai puţini, întradevăr trăiesc şi cât mai aproape de „oamenii lui Dumnezeu", cum inspirat se spune şi îi au ca model sau se străduiesc să le calce pe urme. Aşa ni se arată a fi vremea prin care trecem din paginile cărţii „Sfinţii de lângă noi" a sociologului şi scriitorului Ciprian Voicilă, care înmănunchează eseuri (şi interviuri) despre „întâmplări, portrete, reflecţii", cum se lămureşte chiar pe coperta...
Doi înţelepţi şi cărturari români, trec în aceste zile pragul vârstei de 90 de ani: istoricul Dinu C. Giurescu, la 15 februarie şi diplomatul Mircea Maliţa, la 20 februarie. Ambii, membri ai Academiei Române, autori ai unor scrieri de referinţă „atingătoare", cum ziceau istoricii mai vechi, la istoria modernă şi contemporană a ţării, dar şi cu deschideri de folos vital pentru viitorime. Nonagenarii de astăzi sunt prieteni de demult, cu toate că au avut cai diferite în viaţă; cum observă, că editor al lor, prozatoarea Adina Kenereş: „unul stătea pe creastă României, frecvenţa elitele...
Se povesteşte că între stăpânul din fruntea ţării şi principala forţă a puterii se iscă o ceartă, răzvrătiţii de vază se plâng la puternicul ocrotitor de peste graniţa iar acesta îi scapă pe dată de stăpânul nedorit. Sună cunoscut, nu-i aşa? Numai că faptele s-au întâmplat dacă nu chiar „la o mie patru sute", cum scria Eminescu, ceva mai încoace, în 1512. Domnitorul Vlad cel Tânăr i-a certat şi ameninţat aprig pe boierii Craioveşti, aceştia l-au pârât la pașă de Nicopole, care a sosit degrabă, s-a bătut cu Vodă şi „i-au tăiat pasă capul, supt un par în Bucureşti" (deci sub un pom, nu la un...
La 15 februarie 2017, se împlinesc opt decenii de la naşterea lui Ion Chilaru, cunoscut poet al ţinutului nostru, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, fostul redactor-şef al ziarului regional „Zorile Bucovinei", fost deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi, activist obştesc, „un mare îndrăgostit de lume", cavaler al ordinului „Prietenia Popoarelor", fost membru-fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuţi. A venit pe lume în luna lui Făurar, într-un amurg de seară, când fulgii cădeau ca nişte stele, îmbrăcând frumoasa glie străbună...
După cum este arhicunoscut, apa a reprezentat un factor fundamental al genezei. Din apă s-a născut și apoi a evoluat pe pământ însăși viața. După cum este la fel de cunoscut că atunci și acolo unde resursele de apă erau epuizate, dispăreau, în întregime, societățile umane, flora și fauna. Sunt acestea doar câteva dintre reflexiile asupra cărora trebuie să te apleci cu mare atenție după ce parcurgi cele mai bine de 300 pagini ale minuțiosului studiu realizat de domnul conf. univ. dr. Anatol Munteanu având drept obiect al cercetării fântânile și izvoarele Moldovei de peste Prut, adică acea apă...
Democrația ca produs al rememorării istorice
Toată învăţătura Sfinţilor Părinţi se întemeiază pe Geneza biblică. Aceasta este luată drept reper în toate interpretările lor morale, filosofice, religioase, dar mai ales astronomice, referitoare la naşterea universului, la creaţie, la natura umană. Şi culminează cu filosofia lui Augustin, care face în Confessiones o analiză a genezei în raport cu Dumnezeu. De fapt, el îl defineşte pe Dumnezeu în funcţie de felul cum a creat geneza lumii. Este poate cea mai originală analiză a genezei, temelie pentru teologia universală. Cu timpul, s-au impus şi viziunile ştiinţific asupra genezei...
Bibliotecar: ocupațiune științifică și literară, este definiția pe care o dădea acestei nobile profesii marele Eminescu, el însuși practicând-o în două rânduri și consacrându-i unele din cele mai importante realizări ale sale ca fondator a limbii literare moderne, pentru că a îmbogățit-o cu structuri lingvistice noi, culegând din „limba veche și înțeleaptă" adevărate perle stilistice, realizând astfel o adevărată haină a cugetării românești după cum aprecia Titu Maiorescu. Această ocupație științifică și literară avea să pasioneze până la devoțiune personalități ale culturii noastre, mai ales...
„Mă grăbesc" să scriu despre o carte cu totul ieşită din comun, la tocmai cinci ani de la apariţia ei. „Mă grăbesc", pentru că deşi nu a trecut - şi nu putea trece - neobservată, nici sacerdotalii exegeţi în viaţă, ai literaturii române, nici redutabilii analişti politici ai momentului nu s-au prea îmbulzit, de un cincinal încoace, să scrie despre ea aşa cum se cuvine, adică răspicat şi „neted", cum ar spune Eminescu, chiar dacă acest eveniment editorial se constituie într-una dintre cele mai preţioase cărţi de memorialistică din literatură română. (Şi mă mai „grăbesc" să scriu despre ea şi...
Apărut în colecţia „Mişcarea naţională dintre Prut şi Nistru", cel de-al doilea volum al harnicilor şi talentaţilor istorici Dr. Elena Negru şi Dr. Gheorghe Negru
„Ţara asta nu-i de rouă,/ Ţara asta nu-i de dar,/ Cel ce ne-a lăsat-o nouă/ nu ne-a dat-o în zadar!". (Nicolae Nicoară-Horia)
Pe 10 decembrie a fost Ziua Nobel. Laureaţii anului îşi primesc premiile. Ceremonii festive, banchet regal. Românii sunt însă îndreptăţiţi să privească oarecum contrariaţi la „fenomenul Nobel": între cei peste 900 de laureaţi, câţi se prenumera de la 1901 încoace, niciun român născut şi care să fi trăit şi muncit, pregătit şi consacrat în România nu a avut parte de încununarea cu ceea ce numim azi, cu toţii, încă, distincţia cu blazonul cel mai onorant al vremurilor moderne. E de mirare, dar nu e de dramatizat. Iar despre această ciudăţenie s-ar putea scrie chiar o poveste pasionantă (cărţi...
Poveste despre sufletul vesnic calator
După mai bine de șaptezeci și unu de ani de la Al Doilea Război Mondial lumea simte din nou febra pregătirilor belicoase, care dau fiori reci pe șira spinării. Cine ne tulbură liniștea și de ce? La această întrebare spinoasă își propune să răspundă Noam Chomsky în cartea sa „Who Rules the World"
În plin război civil în Spania, prevestitor al celui de-Al Doilea Război Mondial, Ernest Hemingway se întreba, dramatic, în titlul unei cărţi, „Pentru cine bat clopotele?". Astăzi, omul politic francez Philippe de Villiers îşi pune, tot într-un titlu de carte, o întrebare nu mai puţin tulburătoare: „Mâine, vor mai bate clopotele?". Cartea, străbătută de o mare tensiune, avertizează că Franţa este asediată de terrorism şi, mai grav, în pericol de a-şi pierde identitatea. Dacă nu se trece la acţiune hotărâtă, avertizează autorul, vocea muezinului va acoperi dăngătul clopotelor bisericilor. Din...
O antologie literară onestă a Bucureştiului n-ar fi chiar întrutotul favorabilă urbei aleasă de Vlad Ţepeş drept Cetate de Scaun. Texte mai vechi, mai apropiate în timp sau de astăzi ale feluriţilor autori, fie ei români sau străini, nu prea vădesc îndeobşte admiraţie ci mai degrabă stupefacţie, dacă nu şi impresii mai dezagreabile. Iar dacă totuşi atrage - şi de altfel o face, poate la fel de neted (vorba lui Eminescu) - Bucureştiul izbuteşte a excela prin mai degrabă prin pitoresc, varietate, vitalitate, neastâmpăr, paradox. Creatoare a unei poezii deopotrivă diafană şi viguroasă, Elisabeta Isanos...
Vrem-nu vrem, mahalaua, în sensul din limba română al cuvântului, a ajuns să însemne, de vreo două secole, omarca identitară stânjenitoare pentru realitatea românească. Mai precis de pe la 1830, când Bucureştiul ce începuse a se moderniza a fost delimitat de zonele contigue, de amestec între sat şi oraş, locuite de sărmani trăind sub zodia suburbanului şi periferiei şi la propriu, şi la figurat. Prin mizerie şi sărăcie la limita umanului, pitoresc, grotesc, sordid, diversitate şi contraste, mahalaua atrage şi sperie, amuză sau dezgustă, revoltă şi e de compătimit. Aşa o văd şi...
Bestialul meu bonus a ajuns și la oameni care nu mă cunosc. Experiențe trăite de mine m-au convins că, atunci când un partener nu mă cunoaște, șansele să înțeleagă cu totul altceva decât am vrut eu a spune prin ceea ce scriu, sau să nu înțeleagă nimic, sunt foarte mari. Lasă, că la fel se întâmplă și cu cei care mă cunosc, întrucât, nu-i așa, dacă am vreun talent real, apăi tocmai ăsta este, să mă exprim în așa fel încât una zic eu și alta ajunge la ascultător/cititor. De data asta, bestialul meu bonus a ajuns la un necunoscut care, surprinzător, "m-a citit" până acolo unde mă laud eu că-mi...
Lucrarea generalului Aurel I. Rogojan, „Factorul intern. România în spirala conspiraţiilor", editată de Compania, seria ClarObscur, coordonată de Petru Romoşan, Bucureşti, 2016, 556 p., împreună cu „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale", 2011, 572 p., sunt două analize inegalabile ale soartei românilor în calea imperiilor islamic, ortodox şi catolic, care luptă pentru moştenirea Imperiului Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman. Stafia conspiraţiilor Chestiunii Orientale e mereu aici. Nici nu s-a volatilizat stafia comunistă care bântuia prin Europa, conspiraţia...
La peste un sfert de veac de la evenimentele din 1989, avem o ţară care se surpă pe încetul, o ţară dezbinată, un popor în cea mai mare parte sărăcit, disperat, amorţit şi lipsit de orice speranţă, căruia i s-a luat şi mândria identităţii naţionale.
„Trebile merg la vale şi lumea pătimeşte", constată, într-o fabulă, poetul Grigore Alexandrescu, la jumătatea secolului al XIX-lea. Generalul în rezervă Aurel I. Rogojan, profesionist de vârf în câmpul informaţiilor de securitate, convertit în temeinic analist politic, vede şi el mai degrabă sumbră lumea de azi şi mersul ei mai departe. „Nu sunt semne bune!", spune el de-a dreptul. Din motive personale sau profesionale, sau din ambele, identifica şi reţine pentru reflecţie parcă înadins ce-i mai rău pe lume, cea mai prăpăstioasă evoluţie, cea mai alarmistă varianta. Acestui tip de abordare...
Sociologul Anton Galopenţia despre problemele tineretului
