Numele istoricului Valentin Burlacu a devenit cunoscut mediului academic dar și marelui public mai ales de la apariția lucrării sale „Știința istorică în sistemul de propagandă din R.S.S.M. (anii 1960-1980)"[1], reușind să deconspire o perioadă tenebră pentru cercetarea istorică din Moldova sovietică, în care factorul politico-ideologic și-a subordonat în întregime scrisul istoric, înregimentându-l în albia propagandei comuniste. A fost perioada în care în fruntea comitetului central al P.C.U.S. s-a aflat Leonid Brejnev (1906-1982), în timp ce destinele fostei R.S.S. Moldovenești erau diriguite...
„L-am rugat pe Nicolae Titulescu să mă accepte ca fiu spiritual, căci eu mi l-am dorit şi crezut ca părinte spiritual" - scria istoricul şi politologul dr. George G. Potra, în ultimul material „elaborat înainte de a părăsi, mult prea devreme, această lume, care i-a produs multe satisfacţii şi împliniri, dar şi multă amărăciune şi nedreptăti", cum se adauga, cu discreţie şi emoţie într-o notă de subsol. Şi iată cum, prin legea firii, edificiul măreţ şi expresiv ridicat de dr. George G. Potra lui Nicolae Titulescu se aşază în forma sa ultimă. Nu însă înainte de a i se adaugă o ultima parte...
Intenţia lui Pantazi a fost să scrie o carte despre Mareşal, ceea ce îi apărea ca o datorie de onoare faţă de cel recent dispărut. În acest mod putea totodată să justifice participarea sa la guvernarea Antonescu şi să răspundă la acuzaţiile care îi fuseseră aduse. Neputând face apel decât la propria sa memorie, el a comis, evident, şi unele erori de datare pe care însă le apreciem insignifiante în raport cu marea cantitate de informaţii care îşi găsesc confirmarea în documentele de arhivă sau în alte lucrări memorialistice. Vădit impresionat de personalitatea Mareşalului, pe care uneori îl...
După cum afirmă Constantin Pantazi în paginile acestei cărţi, deşi legătura sa cu Mareşalul debutase încă înainte de Primul Război Mondial, ea totuşi nu se manifestase decât sporadic de-a lungul anilor. De aceea, a fost surprins atunci când a fost chemat în septembrie 1940 la Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi i s-a încredinţat conducerea Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat. S-a comportat însă că un ostaş disciplinat şi a acceptat numirea fără reţineri. Conform organizării de atunci a armatei, subsecretariatul se ocupă în special cu cheltuielile legate de aprovizionarea armatei...
Textul care urmează este prefața la volumul ce cuprinde însemnările generalului Constantin Pantazi „Cu Mareșalul până la moarte !", apărut la București, Editura Publiferon, 1999, 380p. Reamintim că la acea dată încă nu fusese emisă anticonstituționala OUG Nr. 31/2002, metamorfozată la comanda I.N.S.H.R.-E.W. în fructul condamnabilei perseverări în anticonstituționalitate, numită Legea nr. 217/2015, prin care elita personalităților românilor este stigmatizată, iar oprerele lor interzise. (Redacția ART-E MIS).
„Unde-s nebunii, unde ni-s nebunii?/ E, Doamne, lumea plină de cuminţi,/ E plin pământul de martiri şi sfinţi/ Atinşi de filoxera-nţelepciunii". (Demostene Andronescu)
Acest cuvânt înainte nu e, de fapt, decât o pură şi simplă recunoaştere. Cartea de Memorii pe care a scris-o Ion Pantazi este, până acum, cea mai completă şi mai obiectivă cronică a anilor de tragedie pe care România i-a trăit din 1940 şi până la plecarea din ţară a autorului. Aproape trei decenii de frământări, de speranţe şi deziluzii, de moarte şi transfigurare. Autorul nu a aparţinut nici unui partid politic, a fost militar, fiul unuia din generalii cei mai viteji şi mai înţelepţi ai Mareşalului Antonescu, mort, ca şi acesta, în numele valorilor pe care fusese învăţat să le stimeze. Ne...
O firească dragoste faţă de cuvântul scris, faţă de Istoria Neamului Românesc şi a „Orașului Domniei Mele, Râmnic", face ca autorii - medicul oftalmolog Constantin Ioniţescu, prof. emerit George Voica şi prof. Daniela Ionițescu să bată din nou la uşa spiritelor care simt și gândesc românește, aducându-le prin cartea „Legănare de suflet, la Râmnic", un val de date şi teorii orizontice, cu multiple elemente de noutate. Meritul demersului editorial constă în aceea că aduce la suprafață o seamă de detalii importante, rămase până acum în adormire și obscuritate, dar de o însemnătate de necontestat...
De vreo jumătate de secol, lumea este ordonată (atâta cât e) sau destructurată, cooperantă sau tensionată, în armonie sau învrăjbită, pe armătura unui triunghi scalen care are ca vârfuri trei centri mondiali de putere: Washington Beijng şi Moscova. Scalen, adică, ştim „de la geometrie", un poligon cu trei lături, niciuna egală cu altă. Mai mult, un triunghi cu geometrie variabilă, căci, în timp, cei trei protagonişti se apropie şi se depărtează, ca nivel al relaţiilor, iar această sinergie dă relief şi palpit vieţii internaţionale. „Triunghiul strategic" a fost consacrat de clasicul în viaţă...
La 27 martie curent, în Aula Magna a Academiei Române, a avut loc manifestarea omagială „Ziua Basarabiei: 99 de ani de la unirea cu Țara" (27 martie 1918 - 27 martie 2017), onorată de prezența ES Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, prof. Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale a României, Oleg Bălan, rectorul Academiei de Științe Administrative din Republica Moldova, Membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (A.Ș.M.) Ion Guceac, Vicepreședinte al A.Ș.M., de alte oficialități. Cu acel prilej, Vicepreședintele Academiei Române, Academicianul...
Tot mai multe opere literare îşi trag seva din istorie, unele devenind capodopere ale literaturii, pentru că Istoria rămîne un nesecat izvor de inspiraţie pentru scriitori. Este şi cazul medicului oftalmolog Constantin Ioniţescu şi al scriitorului George Voica, doi diplomaţi ai semnificaţiilor spirituale, care merită încadrarea în familia creatorilor, ce alimentează registrul valoric al literaturii. Îmbrăţişînd tradiţia cărturărească, în sens literar, istoric, creştinesc şi patriotic, autorii în discuţie dialoghează prin intermediul paginii tipărite cu istoria spiritualităţii româneşti şi...
„Îmi place această muncă şi o simpatizez", scria în cererea să de angajare în Securitate, în 1957, un viitor bizar şi repede trecător şef al spionajului românesc. Nu ştia nicio limba străină, dar era numit şeful agenturii externe, iar când „a fost făcut mare", s-a speriat de moarte şi şi-a dat demisia (după care, peste câţiva ani a fost rechemat şi făcut şef şi mai mare). Şi totuşi, spionajul românesc nu s-a redus la asemnea secvenţe groteşti, deşi nici ele nu au lipsit. Dovezi generoasă ne dă temeinicul şi rigurosul istoric Florian Banu, care atacă temerar, într-o carte voluminoasă, (şi...
Modernitatea, dacă nu e privită că un concept politic, nu pare un subiect care ar merită chiar într-atâta de disputat că mondializarea, globalizarea, integrarea etc. Dar cum „actualitatea poate fi considerată o condiţie necesară a modernităţii", ne învaţă cartea la care ne vom referi, modernitatea poate fi, şi ea, tema de palpit. Reputatul sociolog prof. dr. Constantin Schifirneț lansează cea mai recentă sfidare în chestiune, chiar prin titlul - apoi şi în conţinutul - cărţii sale „Modernitatea tendențială". Adică, nu o modernitate oricum, neutră, ci una „predominant politică, acolo unde...
„The sensational book by Gerard Menuhin"
„Oricât de mic, Statul român e puternic, fiindcă de dânsul depinde starea de lucruri stabilită prin munca veacurilor în Europa" si pentru că „întrânsul se întâlnesc interesele marilor popoare de la apus" - afirma cu o pătrunzătoare judecata Mihai Eminescu tocmai în momentele când Romania își obținea, prin lupta, independența la puțină vreme după ce se crease ca stat unitar. Chiar și numai printr-o asemenea previziune, Eminescu merită a fi înseriat în galeria marilor geopoliticieni români (și a precursorilor lor), iar aceasta suita ilustră de înaintași este evocata într-o secțiune a cărții...
„Eroul neamului românesc este fără îndoială cel care trăieşte sau/ şi moare întru neamul românesc, adică pentru Hristos". (Mugur Vasiliu)
Trăim, de fapt ne ducem viaţă, între bine şi rău, altfel spus „în lumea pe dos" care ne-a fost dată ori ne-am făcut-o şi ne-o facem, chiar noi, cu mâna noastră, cum se zice. Iar unii, mult mai puţini, întradevăr trăiesc şi cât mai aproape de „oamenii lui Dumnezeu", cum inspirat se spune şi îi au ca model sau se străduiesc să le calce pe urme. Aşa ni se arată a fi vremea prin care trecem din paginile cărţii „Sfinţii de lângă noi" a sociologului şi scriitorului Ciprian Voicilă, care înmănunchează eseuri (şi interviuri) despre „întâmplări, portrete, reflecţii", cum se lămureşte chiar pe coperta...
Doi înţelepţi şi cărturari români, trec în aceste zile pragul vârstei de 90 de ani: istoricul Dinu C. Giurescu, la 15 februarie şi diplomatul Mircea Maliţa, la 20 februarie. Ambii, membri ai Academiei Române, autori ai unor scrieri de referinţă „atingătoare", cum ziceau istoricii mai vechi, la istoria modernă şi contemporană a ţării, dar şi cu deschideri de folos vital pentru viitorime. Nonagenarii de astăzi sunt prieteni de demult, cu toate că au avut cai diferite în viaţă; cum observă, că editor al lor, prozatoarea Adina Kenereş: „unul stătea pe creastă României, frecvenţa elitele...
Se povesteşte că între stăpânul din fruntea ţării şi principala forţă a puterii se iscă o ceartă, răzvrătiţii de vază se plâng la puternicul ocrotitor de peste graniţa iar acesta îi scapă pe dată de stăpânul nedorit. Sună cunoscut, nu-i aşa? Numai că faptele s-au întâmplat dacă nu chiar „la o mie patru sute", cum scria Eminescu, ceva mai încoace, în 1512. Domnitorul Vlad cel Tânăr i-a certat şi ameninţat aprig pe boierii Craioveşti, aceştia l-au pârât la pașă de Nicopole, care a sosit degrabă, s-a bătut cu Vodă şi „i-au tăiat pasă capul, supt un par în Bucureşti" (deci sub un pom, nu la un...
La 15 februarie 2017, se împlinesc opt decenii de la naşterea lui Ion Chilaru, cunoscut poet al ţinutului nostru, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, fostul redactor-şef al ziarului regional „Zorile Bucovinei", fost deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi, activist obştesc, „un mare îndrăgostit de lume", cavaler al ordinului „Prietenia Popoarelor", fost membru-fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuţi. A venit pe lume în luna lui Făurar, într-un amurg de seară, când fulgii cădeau ca nişte stele, îmbrăcând frumoasa glie străbună...
După cum este arhicunoscut, apa a reprezentat un factor fundamental al genezei. Din apă s-a născut și apoi a evoluat pe pământ însăși viața. După cum este la fel de cunoscut că atunci și acolo unde resursele de apă erau epuizate, dispăreau, în întregime, societățile umane, flora și fauna. Sunt acestea doar câteva dintre reflexiile asupra cărora trebuie să te apleci cu mare atenție după ce parcurgi cele mai bine de 300 pagini ale minuțiosului studiu realizat de domnul conf. univ. dr. Anatol Munteanu având drept obiect al cercetării fântânile și izvoarele Moldovei de peste Prut, adică acea apă...
Democrația ca produs al rememorării istorice
Toată învăţătura Sfinţilor Părinţi se întemeiază pe Geneza biblică. Aceasta este luată drept reper în toate interpretările lor morale, filosofice, religioase, dar mai ales astronomice, referitoare la naşterea universului, la creaţie, la natura umană. Şi culminează cu filosofia lui Augustin, care face în Confessiones o analiză a genezei în raport cu Dumnezeu. De fapt, el îl defineşte pe Dumnezeu în funcţie de felul cum a creat geneza lumii. Este poate cea mai originală analiză a genezei, temelie pentru teologia universală. Cu timpul, s-au impus şi viziunile ştiinţific asupra genezei...
Bibliotecar: ocupațiune științifică și literară, este definiția pe care o dădea acestei nobile profesii marele Eminescu, el însuși practicând-o în două rânduri și consacrându-i unele din cele mai importante realizări ale sale ca fondator a limbii literare moderne, pentru că a îmbogățit-o cu structuri lingvistice noi, culegând din „limba veche și înțeleaptă" adevărate perle stilistice, realizând astfel o adevărată haină a cugetării românești după cum aprecia Titu Maiorescu. Această ocupație științifică și literară avea să pasioneze până la devoțiune personalități ale culturii noastre, mai ales...
„Mă grăbesc" să scriu despre o carte cu totul ieşită din comun, la tocmai cinci ani de la apariţia ei. „Mă grăbesc", pentru că deşi nu a trecut - şi nu putea trece - neobservată, nici sacerdotalii exegeţi în viaţă, ai literaturii române, nici redutabilii analişti politici ai momentului nu s-au prea îmbulzit, de un cincinal încoace, să scrie despre ea aşa cum se cuvine, adică răspicat şi „neted", cum ar spune Eminescu, chiar dacă acest eveniment editorial se constituie într-una dintre cele mai preţioase cărţi de memorialistică din literatură română. (Şi mă mai „grăbesc" să scriu despre ea şi...
Apărut în colecţia „Mişcarea naţională dintre Prut şi Nistru", cel de-al doilea volum al harnicilor şi talentaţilor istorici Dr. Elena Negru şi Dr. Gheorghe Negru
„Ţara asta nu-i de rouă,/ Ţara asta nu-i de dar,/ Cel ce ne-a lăsat-o nouă/ nu ne-a dat-o în zadar!". (Nicolae Nicoară-Horia)
Pe 10 decembrie a fost Ziua Nobel. Laureaţii anului îşi primesc premiile. Ceremonii festive, banchet regal. Românii sunt însă îndreptăţiţi să privească oarecum contrariaţi la „fenomenul Nobel": între cei peste 900 de laureaţi, câţi se prenumera de la 1901 încoace, niciun român născut şi care să fi trăit şi muncit, pregătit şi consacrat în România nu a avut parte de încununarea cu ceea ce numim azi, cu toţii, încă, distincţia cu blazonul cel mai onorant al vremurilor moderne. E de mirare, dar nu e de dramatizat. Iar despre această ciudăţenie s-ar putea scrie chiar o poveste pasionantă (cărţi...
Poveste despre sufletul vesnic calator
După mai bine de șaptezeci și unu de ani de la Al Doilea Război Mondial lumea simte din nou febra pregătirilor belicoase, care dau fiori reci pe șira spinării. Cine ne tulbură liniștea și de ce? La această întrebare spinoasă își propune să răspundă Noam Chomsky în cartea sa „Who Rules the World"
