„Omul se naşte, află că trebuie să moară şi uită să mai trăiască” (Euripide)
În România nu se mai întâmplă nimic bun pentru popor, atemporalul dovedindu-se a ne fi, deopotrivă, străin şi prieten. Noi, românii, trăim astăzi, nu doar criza financiară, fabricată şi controlată de „iluminaţii” Noii Ordini Mondiale și ai „Marii Resetări”, trăim criza abaterii comportamentale de la homeostazia viului din noi, trăim dezechilibrul manifestărilor umane, trăim, psihologic vorbind, integrarea contrariilor, trăim Marele Complex de Inferioritate la care ne-am auto-condamnat. Dacă la 1 decembrie 1918 se...