În intervalul 4-5 noiembrie 2022, a avut loc, la Cluj-Napoca, Conferința Națională Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, sub genericul: „Rolul științei în soluționarea crizelor contemporane”. Evenimentul s-a desfășurat în spațiile Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, universitate-etalon a medicinei românești, în format fizic și online. Structurată în două secvențe, Sesiunea plenară și Lucrări pe secțiuni, cu o agendă complexă și o participare de elită, reunind personalități de prestigiu ale lumii academice, Conferința a constituit cadrul de înaltă ținută al dialogului științific și transferului de cunoaștere în domenii fundamentale ale științei și cercetării. Conferința a fost organizată și s-a desfășurat cu sprijinul filialei din Cluj-Napoca a A.O.S.R., condusă de domnul prof. univ.dr. Marius Bojiţă.

Deschiderea Conferinței a avut loc în data de 4 noiembrie în Aula Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și a avut la prezidiu o serie de personalități: prof. univ. emerit dr. ing. Adrian Badea, președintele A.O.S.R., prof. univ. dr. Anca Buzoianu, rectorul U.M.F. „Iuliu Hațieganu”, prof. univ. dr. Emil Boc, primarul municipiul Cluj-Napoca, Înalt Preasfințitul Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Prea Sfințitul Claudiu-Lucian Pop, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și președintele Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române, prof. univ. dr. Marius Bojiță, președintele filialei Cluj-Napoca a A.O.S.R., prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, vicepreședinte AOSR, directorul general al Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” al A.O.S.R., cercetător științific I dr. Doru-Sabin Delion, vicepreședinte A.O.S.R., prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar științific al A.O.S.R.

În cadrul Deschiderii, președintele Adrian Badea a prezentat în date sintetice și esențiale, din perspectiva istoriei și a prezentului, Academia Oamenilor de Știință din România, reliefând misiunea și obiectivele activității acesteia. Continuatoare şi unic legatar prin lege a Academiei de Stiinţe a României, fondată în 1935 de marele om de ştiinţă, medic şi ministru al Instrucțiunii Publice Constantin Angelescu, împreună cu un grup de eminenţi  oameni de știință, academie care deşi a activat doar până in anul 1948, când regimul comunist a desfiinţat toate academiile care existau în România, a reuşit să strângă în secţiile sale  personalități de prestigiu ale științei românești, creatori de şcoli ştiinţifice, dar şi membri de onoare din străinătate, printre care 8  laureați ai Premiului Nobel.

După ce a parcurs o serie de metamorfoze și servituți istorice de-a lungul regimului totalitar, desfâşurându-şi activitatea sub forma Asociației Oamenilor de Stiintă din România, înfiinţată prin hotărâre de guvern în anul 1956, relansată și consolidată după căderea comunismului, sub conducerea celui de-al doilea fondator, Gen. Prof. univ. dr. Vasile Cândea, pionier al chirurgiei cardiovasculare românești, Academia Oamenilor de Știință din România este astăzi un for național de consacrare științifică, un mediu academic al științei și cunoașterii. Conform evaluării instituționale bazate pe vizibilitatea științifică internațională a membrilor săi, Academia Oamenilor de Știință din România ocupă locul 22 în România și 775 în lume în prestigiosul clasament Scimago/Elsevier al instituțiilor de cercetare și învățământ superior. Cu privire la Academia Română, președintele Badea a subliniat statutul incontestabil al acesteia de instituție-simbol a României, de for suprem al culturii, științei, spiritualității și civilizației românești, cu rol determinant în dezvoltarea țării și raportul de colaborare care ar trebui să existe  între cele două academii, precizând că doar membrii Academiei Române au dreptul să poarte titulatura de „academician”.

I.P.S. Andrei Andreicuț a făcut elogiul profesiei de medic cu trimiteri la textul evanghelic, într-o substanțială prelegere teologică, pledoarie de esență creștină pentru importanța specială a acestei activități de înaltă vocație umană. PS Claudiu-Lucian Pop a apreciat alegerea inspirată a temei Conferinței și actualitatea subiectului, subliniind rolul esențial al științei în perioada pandemiei și în general pe planul sănătății. De asemenea, a apreciat efortul uriaș făcut de oamenii de știință pentru soluționarea crizelor cu care se confruntă astăzi umanitatea. Prof. univ. dr. Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a elogiat UMF „Iuliu Hațieganu” ca pe „citadela medicinei transilvane și românești”, „Harvardul medicinei românești” și a afirmat că economia bazată pe cunoaștere este centrată pe universități. De aceea, în perspectiva edilului, Universitatea, ca resursă de inteligență, talent și inovație, trebuie pusă în centrul perspectivelor și evoluțiilor Clujului, o citadelă a științei, pentru că are știința în ADN-ul existenței sale. Rectorul Universității, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, a apreciat că știința și cercetarea reprezintă astăzi pârghia cea mai importantă a îmbunătățirii nivelului de trai, a sănătății, a culturii și bogăției unei societăți. O dezvoltare economică, socială și culturală sănătoasă nu este posibilă fără un sistem de învățământ de înalt nivel, bine structurat, bazat pe o cercetare științifică riguroasă. Doamna Rector a făcut un portret complex lui Iuliu Hațieganu, patronul spiritual al Universității, ilustru medic internist, recunoscut în special pentru cercetările sale în domeniul tuberculozei, și a prezentat în date sintetice U.M.F. „Iuliu Hațieganu”, o instituție a excelenței și performanței.


Acad. Doru Pamfil, preşedintele filialei Cluj a Academiei Române a apreciat valoarea Universității de Medicină și Farmacie, „Alma Mater Napocensis”, și a subliniat că știința clujeană face progrese și prin implicarea filialei Cluj a Academiei Române, care are cei mai mulți membri ai Academiei (35), 11 institute de cercetare, 350 de cercetători și o școală doctorală. Criza alimentară care se profilează va necesita soluții urgente, rapide și sustenabile pe care știința le poate oferi. În acest context, Conferința nu va face decât să apropie cele două Academii, a afirmat acad. Pamfil, care a propus ca în viitor să se realizeze reuniuni comune, plecând și de la faptul că unii membri ai Academiei Române sunt și membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România sau ai Academiei de Științe Agricole şi Silvice. „Cred că și academiile pot să ai aibă o voce pentru știința românească”, a conchis domnia sa. Prof. univ. dr. Marius Bojiță, președintele filialei Cluj-Napoca a A.O.S.R. și fost rector al UMF „Iuliu Hațieganu”, implicat direct în organizarea Conferinței, a adresat mulțumiri speciale celor două universități, care au susținut organizatoric evenimentul, UMF și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Fundației Transilvania Leaders și Clubului Rotary, de asemenea implicate în susținerea manifestării, și a vorbit despre proiectul Clubului Rectorilor împreună cu Primăria Clujului de a face „Aleea Universităților Clujene” ca o emblemă a Clujului, de vreme ce universitățile sunt simbolul metropolei transilvane. Președintele Adrian Badea a oferit dlui prof. univ. dr. Marius Bojiță o Diplomă Jubiliară și Medalia de Aur a A.O.S.R.,  în semn de omagiu pentru întreaga activitate științifică și academică la împlinirea vârstei de 80 de ani. Intervențiile din Deschidere au fost urmate de un Moment cultural susţinut de ansamblul Anatholis și poetul Horia Bădescu sub genericul „Muzica poeziei și poezia muzicii”.

A urmat Sesiunea Plenară a Conferinței, în cadrul căreia au fost prezentate prelegeri pe teme de interes major din actualitatea cercetării academice. Agenda Plenului i-a cuprins pe următorii vorbitori: Prof. dr. Vasile Pușcaș, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, „Știinţa și managementul crizelor contemporane”; Col. Dr. Liviu Coșereanu, Director știinţific al Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială Elie Carafoli, „Știinţa și tehnologia, factori de stabilitate și dezvoltare a rezilienţei globale și de soluţionare a crizelor”; Prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, Președintele Secţiei de Știinţe chimice a Academiei Oamenilor de Știinţă din România, „Nanochimia – o speranţă în stoparea crizelor de sănătate”; Prof. dr. Nicolae Burnete, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, „Viitorul automobilului în condiţiile crizei energetice”; Prof. dr. Cornel Cătoi, Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca, „Provocări actuale pentru agricultură”; Prof. dr. Andrei MIU, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, „Reglarea emoţională: un factor cheie în relaţia dintre stres și sănătate”. Intervențiile și comunicările din Deschidere și Sesiunea Plenară sunt disponibile pe pagina de Facebook a A.O.S.R.[1].

Lucrările pe secțiuni ale Conferinței, desfășurate în zilele de 5 și 6 noiembrie în amfiteatrele UMF „Iuliu Hațieganu”, au acoperit domeniile științifice din structura Academiei Oamenilor de Știință din România: Secţiunea Matematică și Știinţe Geonomice, Secţiunea Fizică, Secţiunea Știinţe inginerești, Secţiunea Știinţa și Tehnologia Informaţiei, Secţiunea Biologie, Secţiunea Medicină, Secţiunea Știinţe Agricole, Medicină Veterinară și Mediu, Secţiunea Știinţe Economice, Juridice și Sociologice, Secţiunea Filosofie, Teologie și Psihologie, Secţiunea Istorie, Secţiunea Știinţe Militare. Sesiunile paralele ale Conferinței s-au remarcat atât prin numărul mare de comunicări (194) , acoperind o mare diversitate tematică, realizate de prestigioși oameni de știință, membri ai corpului academic și tineri cercetători, cât și prin calitatea, originalitatea și noutatea acestora în câmpul cercetării și cunoașterii științifice. Participarea numeroasă, diversitatea temelor abordate și calitatea lucrărilor prezentate atestă statutul Conferinței de cadru de elită al transferului de cunoaștere, Academia Oamenilor de Știință probând, și cu acest eveniment, că este un pol al excelenței în știință și cercetare. Rezumatele comunicărilor sunt disponibile pe site-ul A.O.S.R. [2].

La finalul manifestării, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele AOSR, a declarat: „Conferința Științifică de Toamnă a Academiei noastre, desfășurată simbolic în inima Transilvaniei, în această Citadela a educației academice și cercetării științifice a Ardealului, s-a dovedit o manifestare de înalt statut academic, prin participare, prin varietatea și calitatea deosebită a lucrărilor. Ne bucurăm că reușim să concentrăm energiile inteligenței românești și să implicăm știința în abordarea și rezolvarea crizelor lumii contemporane, crize care acoperă domenii vitale ale existenței noastre, pe plan european și global. O mare bucurie ne face faptul că această Conferință s-a dovedit, încă de la început, prin participarea Academiei Române și a altor Academii de ramură, un for comprehensiv al mișcării academice românești, în care educația, știința și cercetarea de cel mai înalt nivel au avut primul și ultimul cuvânt. Marca fundamentală a acestei manifestări, care s-a dovedit un succes științific de anvergură, au constituit-o excelența și sinergia academică. Sub auspiciile acestora ne vom concepe întreaga evoluție instituțională și de acum înainte. Mulțumim Academiei Române, filialei Cluj a Academiei Oamenilor de Știință din România, Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinare, oficialităților și tuturor participanților pentru acest eveniment științific de elită!”

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

------------------------------------------