Constituită în anul 2004, pe fondul transformărilor pe care le parcurge ţara noastră din anul 1990 încoace, Asociaţia Culturală „La noi, la români” - organism nonguvernamental şi constituit din iniţiativa unor oameni animaţi de sentimente de dragoste faţă de neam şi ţară, de respect şi recunoştinţă faţă de  valorile româneşti, această asociaţie nu a neglijat nici un eveniiment sau faptă istorică a poporului nostru pe care să nu le omagieze. Suntem cu toţii părtaşi la  transformările pe care le parcurge societatea, căutăm să ne regăsim rostul şi menirea noastră, să ne apărăm identitatea naţională într- o lume în care se şterg graniţele,  sunt susţinute şi promovate culturi ale altor popoare cu fonduri uriaşe, în detrimenul celor sărace financiar. Ori, a neglija cultura unui popor, lăsând-o să se risipească, acel popor este sortit pieirii. Poporul român a reuşit de-a lungul istoriei sale, să depăşească momente deosebit de grele, dovedind vitejie şi sacrificii umane dar şi talent şi credinţă care, la un loc  demonstrează cartea sa de vizită, înscrisă în cultura acestui neam. După 29 de ani ne găsim mai dezbinaţi şi mai plini de ură ca niciodată şi mai mult ca oricând, astăzi,  cuvântul Unire este rostit şi îşi găseşte locul în orice clipă, în orice împrejurare. Momentele istorice, parcurse de către înaintaşii noştrii în 1859 şi 1918, demonstrează curajul, demnitatea şi voinţa de a trăi în unire, liberi şi independenţi în acest colţ de lume - România în care fiecare popor se regăseşte cu calităţile, obiceiurile şi tradiţiile sale, cu identitatea sa care trebuie respectată.

Asociaţia Culturală „La noi, la români” are ca obiectiv principal păstrarea,  promovarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor neamului nostru, spiritul său creator şi fiecare eveniment pe care îl organizează fie pe plan intern sau în afara graniţelor ţării,  constituie un apel la unitate sub acelaşi stindard - Tricolorul Românesc. Ideea de unire a apărut odată cu naşterea poporului roman şi a devenit dorinţă conştientizând adevărul că,  toţi românii sunt fraţi care trebiuie să trăiască împreună. Momentul istoric  de la 1 decembrie 1918- Unirea cea Mare care, anul trecut la 1 decembrie a implinit 100 de ani - Centenarul, a fost precedată  de „Mica Unire” realizată  de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza , la 24 ianuarie 1859 prin  unirea Principatelor Române - Tara Românească şi Moldova. „Unirea Principatelor a fost visul de aur, ţelul isprăvillor marilor bărbaţi ai României… este singurul mod în stare de a consolida naţionalitatea românilor, de a le da demnitate, putere, mijloace pentru a împlini mesia lor pe pământ”. (Mihail Kogălniceanu). Anul acesta,  la 24 ianuarie, s-au împlinit 160 de ani  de la Unirea Principatelor Române  şi 169 de ani de la naşterea Geniului poeziei romaneşti (15 ianuarie 1850) Mihai Eminescu. Ziua de naştere a marelui poet a pus pecetea, începând cu acest an, Zilei Naţionale a Culturii Române.

Cele două evenimente au fost sărbătorite de către Asociaţia Culturală „La noi, la români” printr- o manifestare culturală de excepţie  sub genericul - „Identitate prin cultură, mândria de a fi român”, în ziua de 23 ianuarie a.c. la Galeria 2 ART a Primăriei Sector 2 Bucureşti şi având ca parteneri - Primăria Sectorului 2, Centrul Cultural „Mihai Eminescu”  şi Poliţia Locală, Sector 2.Invitaţii acestui eveniment au fost personalităţi istorice, culturale şi artistice care, au dovedit un profund patriotism şi dragoste de ţară, reuşind să transmită unui  numeros şi ales public(cadre militatre, scriitori, poeţi, jurnalişti cadre didactice, elevi), sentimentul de mândrie naţională - scopul acestui eveniment. Printre invitaţi s-au numărat: General. Mr. (r) de flotilă aeriană Radu Theodoru, veteran de război, scriitor, membru al U.S.R.; General. Lt (r) Conf. univ. dr. Florian Pinţă - primvicepreşedinte al A.O.R.R.;  Prof. univ. dr Doina Işfanoni - cercetător etnolog;   dr. Alba Popescu - specialist în geopolitică şi securitate naţională, realizator 6TV; dr. Cătălin Radu - istoric documentarist;  Maria Petrescu - sociolog, poet; interpreta  de  muzică populară Elisabeta Turcu Juverdeanu; actriţa Crina Linţă - preşedinte fondator Teatrul Arte dell’Anima; actriţa Doina Ghiţescu; pianista Alexia Dănăcică şi violonistul  Vlad Picioruş, şi elevi de la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”  din Bucureşti.

Captivaţi de povestirile şi faptele istorice descrise de către domnul general Radu Theodoru (95 de ani), elevii Şcolii „Ferdinand I” şi ai Colegiului „Hermes”,  au înţeles că,  istoria  pe care ei foarte puţin o mai studiază în şcoală, este o adevărată şi dureroasă poveste pe care poporul român  a trăit-o de-a lungul existenţei sale. Convins de  rolul important pe care tânara generaţie de astăzi îl are în construirea viitorului României, Domnul general Radu Theodoru şi-a început pledoaria prin a explica copiilor semnificaţia uniformei pe care dânsul o poartă, culoarea ei albastră şi simbolurille care o domină: „fiecare centimetru din tunica aceasta este ţesut cu sângele camarazilor mei, începând de la primul până la ultimul pilot de elicoptere, tot ce se vede aici este simbolul eroilor şi al armatei române. Totul este istorie”. Menţionând sacrificiul celor peste 300.000 de soldaţi români, plecaţi pe front în opinci, cu mâncare insuficientă dar care, şi-au apărat cu credinţă ţara şi pământul românesc, domnul general şi-a încheiat pledoaria cu povestea lui Irimia Grigorescu, cel care a dat un ordin de zi al cărui final a fost: „ Patria vă este recunoscătoare. Voi aţi fost cei care aţi iluminat drumul victoriei”.

Alocuţiunea rostită de către Domnul General Lt. (r) Florian Pinţă - a demonstrat rolul foarte important pe care l-a avut în istoria românilor Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a dat dovadă de un înalt patriotism, de compasiune şi iubire faţă de cei mulţi şi obidiţi, fiind una dintre  personalităţile care a ştiut să îndrepte poporul, în ceasurile decisive,  pe căile progresului.  Semnificative în acest sens sunt cuvintele rostite la acea vreme de către Mihail Kogălniceanu „Şi cât va avea ţara aceasta o istoriie, cea mai frumoasă pagină... va fi a lui Alexandru Ioan I”. Continuându-şi povestirea domnul general Florian Pinţă a spus: „Faima  de « bărbat de stat » a lui Alexandru Ioan Cuza, în timpul căruia s-a realizat Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 şi s-au pus bazele statului modern unitar român, s-a născut încă din momentul demisiei sale din funcţia de  pârcălab al Covurluiului din cauza tentaţiei de fraudare a listelor electorale pentru Moldova şi s-a consolidat temeinic în cei 7 ani de domnie, prin punerea în aplicare a revoluţionarului său program de ţară care, avea să ducă la naşterea noii Românii. Sprijinit de către ceilalţi patrioţi români cu idei înaintate, s-a încadrat în spiritul înnoitor al timpului şi, cu riscul de a pierde tronul, a determinat şi susţinut neabătut înfăptuirea marilor reforme necesare organizării interne, întemeiate pe principiul apărării autonomiei şi demnităţii ţării: legea secularizării averilor mănăstireşti(1863), legea învăţământului (1864) care a creat obligativitatea  şi gratuitatea educaţiei elementare egale pentru băieţi şi fete, legea rurală (1864) care a desfiinţat claca şi a pus în posesie ţăranii cu loturile aflate în folosinţă; în timpul domniei lui Cuza s-au adoptat Statutul Dezvoltător (1864) care a pus bazele viitoarei Constituţii, Codul civil şi Codul penal (1865), s-au înfiinţat Consiliul de Stat, Curtea de Conturi, consiliile judeţene, administraţia comunală, s-a organizat armata naţională şi poliţia. Domnia lui Alexadru Ioan Cuza a marcat, de asemenea, şi o nouă  şi deosebit de importantă perioadă în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania, prin reluarea tentativelor de colaborare româno-maghiare începute de Nicolae Bălcescu în 1848/49, pentru autonomie, adunare naţională şi vot universal”.

Despre Importanţa actului unirii de la 24 ianuarie 1859 şi făuritorii ei, un rol deosebit l- a avut în cadrul evenimentului nostru, alocuţiunea rostită de către Doamna dr. Alba Popescu expert în geopoltică şi securitate naţională, în calitatea sa de realizator al unei emisiuni dedicate patriei şi patriotismului, identităţii, tradiţiilor, culturii şi istoriei naţionale, emisiune intitulată „Un veac de la Marea Unire” şi difuzată în fiecare zi de miercuri la postul de televiziune 6TV. În această calitate doamna Alba Popescu a invitat publcul să vizioneze evocările  a trei reprezentative personalităţi ale Unirii: Mihail Kogălniceanu- eminenţa cenuşie care, împreună cu A. I. Cuza, au pus bazele statului român modern; Doamna Elena Cuza - soţia Domnitorului şi Vasile Alecsandri - bardul de la Mirceşti, poetul Unirii, autorul versurilor „ Horei Unirii”, dar nu inainte de a face  următoarele observaţii:

„ - Unirea Principatelor Române  nu a fost deloc « mică »”, aşa cum, în mod eronat se vehiculează. Din contră, această unire a fost foarte mare, întrucât a dat naştere statului numit România! Fără unirea din 1859 nu ar mai fi existat reîntregirea naţională din 1918.

- Unirea din 1859 a fost rezultatul acţiunii unor generaţii excepţionale de cărturari şi politicieni, generaţi care au beneficiat de deschiderea spre Occident care a urmat Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din 1821.  Aceste generaţii de oameni de stat, în ciuda « preţioaselor indicaţii! » primite din partea  Puterilor Garante, de a crea o uniune moldo-vlahă cu două parlamente,  doi domnitori şi două capitale, au decis să formeze un nou stat, cu numele de România, cu un singur Domnitor, un singur parlament şi o singură capitală, punându-i pe europenii grijulii în faţa faptului împlinit şi astfel, consfinţind primul pas spre unificarea românilor în vatra vechii Dacii.

- Referitor la modul în care este onorat în Capitală, părintele fondator al României moderne, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cum se face că, Domnul Unirii, în timpul căruia a fost stabilită această capitală, nu are în Bucureşti nici o statuie pe măsura importanţei sale în istoria naţională? Există o statuie în parcul  I.O.R. realizată greşit, care, spre ruşinea autorului, îl prezintă pe domnitor stângaci. De ce  nu există o piaţă centrală care  să îi poarte numele? De ce nu există un boulevard central  cu numele său? De ce instituţii create în perioada domniei sale în Bucureşti nu îi poartă numele?  De la Universitate la Colegii Naţionale şi multe altele”.

Sărbătorirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române şi a celor 169 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu  a vut loc într- un cadru special care încă odată,  a subliniat talentul creator al poporului român: Expoziţia de costume şi obiecte tradiţionale din colecţia personală. Despre frumuseţea şi importanţa păstrării acestor adevărate documente, a vorbit cercetătoarea etnolog dr. Doina Işfanoni, reprezentant de seamă al culturii tradiţionale româneşti. În alocuţiunea sa a subliniat talentul şi măiestria femeilor de la ţară, creatoare de lucruri simple dar frumoase cu care ele şi- au împodobit casele, adevărate opera de artă  care au făcut istorie si transmit mesajul că aparţinem unui popor, unui pămâni unei naţiuni care se cheamă România: „Colecţionând şi păstrând aceste mărturii, demonstrăm apartenenţa la un neam, a cărui  istorie este păstrată de- a lungul veacurilor, demonstrăm  că suntem responsabili faţă  acestă istorie, faţă de acest neam”.

Invitat la Evenimentul „Identitatea prin cultură - Mândria de a fi român”, dedicat  înfăptuirii Unirii Principatelor Române, istoricul documentarist dr. Cătălin Radu a subliniat rolul pe care l-a avut Ioan Emanoil Florescu, fiul vornicului Manolache Florescu din Rm Vâlcea, implicat în lupta pentru Unirea Principatelor. „Pe 23 ianuarie 1859, în casa  lui Ioan Emanoil Florescu, a avut loc întrunirea membrilor de dreapta- viitorul Partid Conservator care, a doua zi, urmau să voteze domnul. La propunerea sa face un vot preliminar care a dovedit că voturile sunt între  G. Bibescu şi B. Ştirbey iar adunarea a decis susţinerea lui Cuza ca domn. Cuza avea să-l numescă ministru de război. Domnitorul Carol scrie în memoriile sale (14/26 martie 1871): « Sub Cuza [Florescu] a fost de mai multe ori ministru de Războiu şi i se datoreşte mult din punct de vedere a dezvoltării armatei române »”.

Alături de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl aşezăm pe Domnul poeziei româneşti-  Mihai Eminescu.  La cei 169 de ani de la naştere ai poetului,  actriţele Crina Linţă,  preşedinta Teatrului Arte dell’Anima  şi Doina Ghiţescu, au omagiat personalitatea  marelui poet, recitând poeziille „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” şi „Stelele-n cer” -  ultima sa creaţie se pare -, găsită in buzunarul halatului în timp ce era internat la spital.

Întreg evenimentul  a fost însoţit  de muzica a doi mari compozitori români:  Ciprian Porumbescu (care, fascinat de foclorul romanesc, „muzica poporului său”, a creat „Balada pentru vioară şi pian” şi opereta „Crai Nou”) şi de muzica lui George Enescu. Doi tineri, două talente de excepţie din răndul elevilor Colegiului Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti: Alexia Dănăcică, pianistă şi Vlad Picioruş, violonist,  au emoţionat  publicul prin interpretarea creaţiilor muzicale aparţinând celor doi mari compozitori români. Interpreta de muzică populară Elisabeta Turcu Juverdeanu, solistă a prestigiosului Ansamblu artistic „Doina” al armatei, prin ţinuta scenică şi calităţile vocale a demonstrat încă odată, frumuseţea  şi talentul creator al poporului român. 

Evenimentul  „Identitatea prin cultură - Mândria de a fi român” organizat de către Asociaţia Culturală „La noi, la români” cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române şi a zilei de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu a avut un un puternic ecou emoţional în rândul publicului alcătuit din militari, scriitori, poeţi, cadre didactice şi elevi, artişti, reprezentanţi media, reuşind să transmită celor prezenţi dragostea faţă de valorile şi tradiţiille româneşti, faţă de neam şi ţară, aşa cum îşi încheie pledoaria sociologul Maria Petrescu prin poezia sa „Mâini în rugă, pentru Ţară”: „Spune-mi vântule, amice, ai văzut în calea ta,/ Când colinzi în lumea largă, o ţară ca ţara mea?/ Ai văzut în altă parte, codrii verzi doinind duios,/ Mare albastră  ca a noastră, ţărm şi val mai drăgăstos? [...] Îmbrăşişez tot ţinutul, codrii,  de brazi şi platani,/ Şi-ţi doresc de ziua ta sfântă ţară: La mulţi ani!”  .

Grafica - I.M.