Printre puținele lucruri bune petrecute după decembrie 1989, se numără și instituirea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a Statului român și a Neamului Românesc. Nu se putea o alegere mai bună! Cinstim astfel un amplu proces istoric a cărui încheiere și desăvârșire a început la 27 martie 1918 la Chișinău, când românii de peste Prut au decis Unirea cu Țara, în ciuda dificultăților și primejdiilor deosebite pe care le presupunea acest act politic de sfidare a colosului imperial de la Răsărit. A fost un gest de mare curaj, pe care nu l-a putut repeta niciunul dintre popoarele aflate în vasta...
La 9 mai 1877, conform dorinţei cetăţenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi guvernului, Parlamentul avea să proclame independenţa României. Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". În aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la dezbateri, Kogălniceanu accentua: „Aşadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă!". Independența...
În ziua de 28 noiembrie 1940, postul naţional de Radio a transmis următorul Comunicat din partea Consiliului de Miniştri: „În seara zilei de 27 noiembrie a.c. profesorul Nicolae Iorga a fost ridicat de către o echipă de necunoscuţi de la locuinţa sa de la Sinaia. Măsurile grabnice luate în cursul nopţii de către autorităţi pentru a aflarea şi eliberarea fostului prim-ministru au rămas fără rezultat. În dimineaţa zilei de 28 noiembrie a.c. Legiunea de jandarmi Prahova a găsit corpul neînsufleţit al profesorului Nicolae Iorga în comuna Strejnic (judeţul Prahova) străpuns de 6 gloanţe de...
„Aşa mergem din veac în veac, ca drumeţul în calea lupilor!"
75 de ani de la anexarea de către U.R.S.S. a Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa - 28 iunie 1940
„Lângă teiul 'nalt și sfânt"
O cauza nobilă: „Să dezrobească teritoriile româneşti Basarabia şi Bucovina, şi să-L aducă înapoi pe Iisus Hristos"
Gheorghe Buzatu, lângă uriaşii Neamului: Mareşalul Ion Antonescu, Iorga, Florin Constantiniu şi alţi mari corifei ai Istoriei Naţionale
În cadrul salonului Intemaţional de Carte 2015, vineri, 22 mai 2015, orele 16.00 (Standul RAO - ROMEXPO) va avea loc lansarea de către Editura RAO şi dr. Florian Bichir a volumelor „Atentat la Mareşal. Ion Antonescu ţinta paraşutiştilor sovietici" şi „Război în eter. 23 august 1944 pe unde radio". Cele doua volume vor fi prezentate de: General. mr. (r) prof. univ dr. Mihail E. Ionescu, Director al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi Comandor dr. Marian Moşneagu, Şeful Serviciului Istoric al Armatei. (Redacţia ART-EMIS)
Peste câteva zile vom comemora doi ani de la imensa, irecuperabila pierdere pentru România şi pentru respectarea adevărului istoric, doi ani de când Omul, Profesorul şi Marele Istoric Gheorghe Buzatu „a căzut la datorie", nefiind exclusă nici ipoteza reducerii la tăcere, pentru convingerile sale exprimate în mod public, în lucrările sale ştiinţifice, care au deranjat cercuri de interese de la cel mai înalt nivel. Astăzi, vă prezentăm impresiile unuia dintre cei pe care Profesorul i-a îndrumat şi care ştiu să-i aprecieze meritele, istoricul român din stânga Prutului Alexandru Valeriu Moraru...
Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, 22 aprilie 2015, cu 294 voturi „pentru”, unul împotrivă și 6 abțineri propunerea legislativă privind proclamarea zilei de 10 Mai sărbătoare națională. Diletanţii şi sfertodocţii istoriei au marcat o victorie bazată pe fals.
„Dator
„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Tânără mireasă, mamă cu amor!/ Fiii tăi trăiască numai în frăţie/ Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,/ Viaţa în vecie, glorii, bucurie,/ Arme cu tărie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, fală şi mândrie,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”
Motivaţie
Fecioară
„Eu nu sunt inventator, Dumnezeu e inventator, noi făcând parte din « Imitatio Cristi »”.
Din Ipoteşti, „satul din legendă”, porneşte Mihăiţă Eminovici la vârsta de opt anişori spre capitala Bucovinei, aflată sub dominaţie habsburgică, pentru a fi înscris la Şcoala „National-Hauptschulle”. Aici, purtând în suflet imaginea miraculoasă a meleagurilor natale cu „lacul codrilor albastru” şi basmul despre Călin, povestit de bătrânul prisăcar Miron cu vocea lui domoală şi plină de vrajă, însoţit pe străzile cernăuţene de chipul dulce al mamei şi de dorul de libertate, copilul, crescut în sânul naturii, a continuat să soarbă cu nesaţ din izvorul nesecat al cunoştinţelor. La acea...
„În Ţara Moldovei, de Sus,/ Coborând dinspre obcini spre plai,/ Trece în nopţi când e lună/ Voivodul Eminescu Mihai,/ Se opreşte la sfinte altare/ Şi-n crame cu vin de un veac,/ Privighetorile când îl văd se usucă/ De-atâta iubire şi tac./ Şi-un cântec se face pământul,/ Un cântec şi-un petic de rai/ Când trece în nopţi înlunate/ Voivodul Eminescu Mihai”.
Asumarea erorilor împreună cu reamintirea actelor de eroism şi demnitate naţională alcătuiesc ceea ce se poate numi o Istorie corectă care nu admite comentarii subiective exteriorizate prin „dacă” şi „poate” sau construirea unei „realităţi” falsificate aşa cum încearcă „rollerii” sau istoricii-mercenari ai României contemporane. „Cosmetizările” unor făcători de istorie comandată, de istorie măsluită prin rea gândire şi intenţie de către unii istorici ce afirmă că nu au nevoie de argumente în scrierile lor sau prin „cinci minute de istorie” asortate cu gesticulări televizate aduce imense...
La sediul B.N.R., în seara de 11 noiembrie 2014, profesorul Ioan Scurtu şi-a lansat cartea „Tezaurul României de la Moscova”.
- Pe marginea unei conferinţe științifice -
În lungul şir al zilelor albe şi negre remarcabilă rămâne ziua de 1 Decembrie 1918, cu adevărat ziua zilelor. Până la această dată evenimentele au marcat disoluţia, ori o izbândă parţială. Fărâmele s-au recoagulat atunci când forţele potrivnice intrau în crize şi condiţiile interne, regionale se arătau propice. În sistemele de ecuaţii care determinau mersul lumii trebuia să ne fie cunoscută cauza şi să fie susţinută prin abilitatea diplomatică a marilor noştri bărbaţi de stat şi a spiritelor cultural-spirituale şi de multe ori prin braţul armat şi asumarea senină a sacrificiilor. După ziua...
Românca Georgiana Elena Năstase lucrează pe o platformă marină de foraj
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori.
Aşa cum este
În urmă cu 55 de ani, prin Decretul nr.381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Mării Adunări Naționale, s-a decis că ziua de 25 octombrie să fie proclamată și aniversată că „Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Române”.
