Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Monument Giuseppe GaribaldiVineri, 18 martie 2011 Italia sărbătoreşte150 de ani de la unificare, informează cotidianul Corriere della Sera. Ceremonia oficială pentru sărbătorirea Italiei unificate va avea loc la Reggio Emilia, acolo unde a avut loc congresul pentru constituirea Republicii. Tricolorul italian (verde, alb şi roşu) împlineşte 214 ani. Drapelul a fost propus ca simbol al Republicii Cispadana la 7 ianuarie 1797 de către Giuseppe Compagnoni, secretarul general al confederaţiei, la congresul de la Reggio Emilia şi a fost reconfirmat odată cu constituirea Republicii Italiene în 1946.

Omagiu pentru românii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Smarandache Florentin - NobelAcademia DacoRomână din Bucureşti, România, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist trilingv (română-franceză-engleză) Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011. Niciun scriitor trilingv nu a primit Premiul Nobel până în prezent.

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache publicat 75 de cărţi de literatură scrise în limbile: română, franceză, sau engleză; unele dintre ele au fost traduse în chineză, rusă, arabă, spaniolă, portugheză, sârbo-croată, etc. Puteţi descărca multe dintre ele de pe site-ul Universităţii New Mexico:...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuTrebuie să spun, de la început, că pot număra pe degete oamenii despre care am scris, fie şi numai contextual. Şi asta nu din răutate, nu din egoism, nu din egocentrism şi nici din nepricepere, ci din rezerva ce mi-a sugerat-o, mai tot timpul, ştiinţa contemporană, şi, mai ales, filosofia (în termenii kantieni, tot ştiinţă!) despre om. Vreau sau nu, chiar şi când trec pe uliţa satului şi o văd pe baba Floarea, femeia care, în urmă cu vreo 40 de ani, se lua cu joarda după mine ca să nu rup crengile cireşului în care dădeam buzna de cum i se pârguiau fructele, mă plec, îmi scot pălăria, salut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuSărbătorim la 19 februarie pe Ion Măldărescu, unul din diplomaţii culturii româneşti prin excelenţă, istoric, patriot, intelectual de valoare incontestabilă, apărător al istoriei şi tradiţiilor spirituale româneşti, a cărui biografie este partea cea mai valoroasă a conştiinţei sale. Ion Măldărescu, cel care trăieşte cu responsabilitatea omului superior este descendent al unei obîrşii de notabilă nobleţe istorică - Cula Măldăreşti - urmaş al boierilor Măldăreşti: al lui Nan Paharnicul, al căpitanului din oastea lui Mihai Viteazul -Tudor Maldăr - al colonelului-luptător în Războiul de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Colida traditionala cantata cu ocazia trecerii in noul anPlugusor
Aho, aho copii şi fraţi,
Staţi puţin si nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi.
Şi cuvântul mi-ascultaţi.
Am plecat să colindăm
Pe la case să urăm,
Pluguşorul românesc
Obiceiul strămoşesc.
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi !
Hăi, hăi...
S-a sculat mai an,
Bădica Traian
Şi-a-ncălecat pe-un cal învăţat,
Cu şaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătase,
Împletit în şase,
Cât viţa de groasă,
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat,
De arat şi semănat.
Şi-a pornit într-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Casa de cultură - Curtea de ArgeşSala „Orfeu" a Casei de Cultură „George Topîrceanu" din Curtea de Argeş, cetatea Meşterului Manole, a găzduit marţi 14 decembrie, un eveniment artistic deosebit: expoziţia mixtă de sculptură şi pictură a unui grup de artişti plastici locali şi bucureşteni, sudenţi, masteranzi şi absolvenţi de arte frumoase. Vernisajul încheie anul cultural artistic pentru marele maestru al sculpturii româneşti, Traian Duţă, cât şi pentru ucenicii săi, „nouă meşteri mari, calfe şi zidari, cu maestrul Traian Duţă, zece, care-i şi întrece" (am citat-o pe Maria Diana Popescu, critic literar şi de artă). Printre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Enciclopedia Romaniei coperta„Exegi monumentum aere perennius"
La 27 noiembrie 2010, la Focşani şi Iaşi, Capitale ale „Micii Uniri a Românilor" (1859), aşadar în preajma şi în onoarea MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE de la 1 Decembrie, a survenit un veritabil eveniment editorial. Mai precis, a văzut lumina tiparului, graţie disponibilităţii Casei Editoriale TIPO MOLDOVA din Iaşi (director: Aurel Ştefanachi), ediţia anastatică a uneia dintre CĂRŢILE NEAMULUI - Enciclopedia României, operă de solidă şi exemplară informaţie şi ţinută ştiinţifică, cu o odisee fabuloasă şi pe alocuri chiar dezagreabilă, întrucât cum s-ar putea uita...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sunt momente în viaţa unui om care impun tăria ridicării deasupra convenienţelor, a circumstanţelor şi a aleatoriului. Există momente când fiecare din noi trebuie să ne întoarcem „la origini", să fim noi înşine, dezgoliţi de „straiele ipocrite ale vremelniciei. Oricare dintre noi poate fi numit „un uriaş cu picioarele de lut" pentru că, citându-l pe Decebal prin Coşbuc: „Cu-o moarte toţi suntem datori". În faţa Morţii nimeni nu este „mai presus de legea universală, oricât de mare ar fi „şpaga". Este clipa „examenului" de la care nimeni nu poate „chiuli", când fiecare din noi plătim bănuţul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Adrian Paunescu - DoliuPentru că de la Octavian Goga încoace, afirma Dinu Săraru, România literară nu a mai avut un poet care să scrie o poezie cu un impact civic şi social atît de puternic, tot ce este legat de numele marelui poet şi patriot român nu trebuie să rămînă pe făgaşul obişnuitului. Loviturile de pumnal primite în timpul vieţii de la falsele familii de spirite, perpetuate cu obstinaţie de (în) tocmelile recente ale istoriei literare, culminînd cu clevetirile de după moartea poetului, vorbesc de la sine despre asasinii plătiţi ai spiritului românesc - aceleaşi specimene destabilizatoare care au scos din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ravasitul oilorLocalitatea Bran, judeţul Braşov, situată într-un spaţiu pitoresc, între Braşov şi Câmpulung, are o puternică tradiţie păstorească şi turistică, numele ei fiind însoţit, de obicei, de Castelul Bran şi de amabilitatea cu care localnicii şi-au primit turiştii încă din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. În fiecare an, aici, în luna octombrie, se desfăşoară un obicei străvechi, răvăşitul oilor, care marchează sfârşitul anului păstoresc, când turmele însoţite de stăpânii lor, câini şi de asini coboară de la munte pentru iernat la casele stăpânilor sau înspre bălţile Dunării. Devenit o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

guvernantiCerul păstra pe el urmele unei toamne târzii, pe care până şi aripile îngerilor erau nori cenuşii - aruncaţi peste umbrele timpului nostru. În deplină armonie cu sufletele amărâte ale românilor, începea o cernită zi de 27 octombrie 2010 (ziua votării ultimei moţiuni...de cenzură?? ). Treziţi de dimineaţă, cei peste treizeci de mii de români s-au îmbarcat în autobuze, amestecând confuza speranţă cu teama unei noi decepţii. Visau la căderea unui guvern, care a adus românii la limita sărăciei şi a răbdării. Aş dori să fac precizarea că eu doar descriu cele percepute în „calitate" de martor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

dinescu-nicolaeDoamna Toamnă a alungat zilele toride ale lui verii, gospodarii nu mai prididesc cu pregătirile pentru întâmpinarea celeilalte „doamne”, viforoasa ce va sosi în curând ca să înveşmânteze pământul cu hlamida albului imaculat. Neastâmpărul celor ce cred în spusele lui Horaţiu, „Carpe diem!” - dar şi a celor ce încă mai cred în valorile neamului - în speţă, Societatea Culturală ART-EMIS şi câţiva entuziaşti oameni de cultură şi jurnalişti - i-a mânat pe meleagurile ungurenilor şi ale rumânilor băbenari, pentru a le fi alături la ceas de sărbătoare. La graniţa dintre anotimpuri, Societatea...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Rodica Iliescu, art-emisCariera pictoriţei Rodica Iliescu a început sub auspicii splendide, iar ceasul treizeci din septembrie al frumoasei vîrste îi exprimă cu sensibilitate harul şi eleganţa creatoare, din care împărtăşeşte iubitorilor de înalt un frumos inconfundabil. Stabilită din 1970 în Franţa, studiază la Academia de Arte Frumoase din Paris, în 1974 fiind licenţiată a instituţiei. Calităţile intelectuale şi talentul o integrează cu rapiditate în boema artistică a cartierului parizian Montmartre, dar şi în sînul elitei de artişti plastici ai Parisului. Stabilirea în Franţa, pe Montmartre, îi deschide...

Pagina 7 din 7

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.