Alexandru MoraruPentru a ajunge la adevăr trebuie să ne cunoaştem pe noi în¬şine, ori, tocmai acest lucru îl face, de mai mulţi ani, cunoscutul istoric, arhivist şi publicist Alexandru Moraru.

Istoricul Alexandru Moraru s-a născut la 30 noiembrie 1952 în pitoreasca localitate Jăvreni, raionul Criuleni. Dra¬gostea pentru dreptate şi adevăr l-a caracterizat pe tot parcursul vieţii. Mai mult, din anul 2000 a lucrat în sistemul arhivistic al Republicii Moldova, ceea ce a înlesnit ca prin filtrul exigenţei sale să treacă numeroase documente referitoare la soarta tragică a poporului român. Tot lui Alexandru Moraru îi aparţin culegerile de documente: „Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944" (în colaborare cu prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu), Iaşi, Editura „Demiurg", 2008; precum şi culegerea „Basarabia antisovietică", Iaşi, Editura „Demiurg", 2009. Preţioasă apariţie editorială este şi culegerea de documen¬te intitulată „Victimele terorii comuniste din Basarabia: Re¬zistenţă ocupanţilor, Arestaţi, întemniţaţi, Ucişi" (1944-1954), Volumul.I Editura „Iulian" din Chişinău, 444 de pagini. Culegerea inclu¬de 307 documente (plus un dosar-facsimil, adică în original), în marea lor majoritate inedite, selectate şi prelucrate de autor, ceea ce confirmă o dată în plus tenacitatea şi perseverenţa ce îl caracterizează. Documentele incluse în Culegere au fost selectate de istoric din fondul arhivistic depozitat în Arhiva Naţională a Republicii Moldova, originalele fiind întocmite de angajaţii procuraturii sau ai securi¬tăţii sovietice şi scrise exclusiv în limba rusă. Totalitatea documentelor prezentate de editor sunt delimita¬te în două categorii: conţinutul documentelor ce ţin de persoa¬nele deportate în lagărele de muncă forţată în diferite regiuni ale URSS şi conţinutul unor documente ce reflectă situaţia tragică în care s-au găsit cei rămaşi la baştină. În prima parte a Culegerii (pag. 19-383), autorul prezintă 307 documente. Lecturarea acestora ne convinge o dată în plus asupra politicii de teroare şi lichidare a elementului autohton, dar şi a reprezentanţilor altor etnii care aveau viziuni diferite faţă de cele promovate de autorităţile sovietice de ocupaţie: ruşi (doc. 16, 45, 119 ş.a.), ucraineni (doc. 17, 18, 31, 33, 47 ş.a.), bieloruşi (doc. 58), evrei (doc. 64) etc. în acelaşi timp, sursele prezentate ne conving că maşinăria terorii era îndreptată şi asu¬pra locuitorilor din Transnistria, cărora li s-au invocat diferite motive pentru a fi acuzaţi, judecaţi şi ulterior transferaţi în lagăre de muncă forţată, fie că au fost primari în timpul administraţiei româneşti (doc. 34), fie că li se incrimina promovarea ideilor anti-sovietice (doc. 43, 51 ş.a.) sau că se opuneau predării cerealelor (doc. 41) etc. Un impresionant număr de documente, prezente în Culegere, se re¬feră la persoanele condamnate, cărora li s-a invocat că ar fi colaborat cu autorităţile române, atât în perioada 1918-1940, cât şi în anii 1941-1944 (doc. 102-113, 125, 144-148 ş.a.).

Amplificarea politicii sovietice de luptă cu religia este redată printr-un număr impunător de materiale documentare care ilustrează cert că persoanele ce se regăseau în anumite secte religioase au fost strămutate de la vatră, împreună cu familiile lor, absolut pe nedrept (doc. 22, 32, 49, 59, 86,104,195, 208,246,298, 302 ş.a.). Deosebit de valoroase sunt documentele al că¬ror conţinut vine să confirme că băştinaşii nici pe departe nu s-au împăcat cu statulul de victimele ale ocupaţiei sovietice, printre for¬mele de rezistenţă regăsindu-se şi activitatea de constituire a unor organi¬zaţii antisovietice: Organizaţia Naţionalistă din Basarabia (doc. 82, 83), Sabia Dreptăţii (doc. 84), precum şi alte modalităţi de rezistenţă (doc. 85> 124, 233, 276 ş.a.). Aceste documente deosebit de va¬loroase pot fi de un real folos la realizarea unor studii obiective ce ţin de trecutul nostru nu prea îndepărtat. Un grup aparte de documente, incluse în prima parte a Culegerii, elucidează modalităţile terorii contra ţărănimii, manifestate inclusiv prin despro-prietărire şi colectivizare a agriculturii (doc. 180, 191, 190, 218, 227, 294 ş.a.). Studierea documentelor menţionate permite tuturor celor interesaţi de subiect să reliefeze veridic această pagină dramatică de istorie. Distinsul istoric Alexandru Moraru nu a trecut cu vederea nici alte momente prin care le-a fost sortit să treacă basarabenilor: învinuiri precum că ar fi colaborat cu autorităţile române (doc. 102-113, 125, 144-148 ş.a.) sau satisfacerea serviciului militar în armata româna (doc. 182) etc.

Cea de a doua parte a culegerii de documente „Victimele terorii comuniste din Basarabia: Rezistenţă ocupanţilor, Ares¬taţi, întemniţaţi, Ucişi" (1944-1954) alcătuită de istoricul Ale¬xandru Moraru ne prezintă mai multe documente care scot în evidenţă tragismul situaţiei basarabenilor rămaşi la baştină, fiind obligaţi să lupte pentru supravieţuire să reziste¬ foametei organizate diabolic de autorităţile sovietice ocupante (pag. 393-440). Majoritatea documentelor prezentate tratează situaţia disperată a oamenilor şi se referă la multiplele cazuri, atestate, de cruzime şi chiar de canibalism. Culegerea respectivă de docu¬mente este şi va fi de un real folos tuturor celor interesaţi de istoria adevărată a acestui ţinut, istoricilor, politicieni¬lor, studenţilor, oamenilor de bună-credinţă. Mulţi dintre contemporanii noştri îşi vor regăsi rudele, bunicii, pedepsiţi pe nedrept de ocu¬panţii sovietici.

Acum, la ceas aniversar, îl felicit pe istoricul şi consângeanul meu Alexandru Moraru pen¬tru excepţională sa contribuţie la redarea adevărului istoric şi îi urându-i mult succes în realizările ul¬terioare.